Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 13/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 13/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 10-01-2013 în dosarul nr. 8003/256/2012
Dosar nr._
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 13
Ședința publică din data de 10.01.2013
PREȘEDINTE – E. G.
JUDECĂTORI – L. L.
- C. D.
GREFIER – C. B.
Cu participarea PROCUROR – M. Mergeane
S-a luat în examinare recursul penal declarat de recurentul condamnat A. R. V., fiul lui R. și D., născut la data de 01.03.1987, detinut în Penitenciarul Poarta Albă, judetul Constanta, împotriva sentinței penale nr. 2760 din data de 16 noiembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosarul penal nr._ .
La apelul nominal făcut în ședință publică cu respectarea disp.art.297 al.1 cod pr.penală, se prezintă recurentul condamnat A. R. V. G. în stare de arest și asistat de avocat desemnat din oficiu Bușuricu I., în baza delegației depuse la dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiile art. 176-181 Cod procedură penală.
Recursul este declarat cu respectarea disp.prev. de art.385 ind.2 cod procedură penală, în termenul prev. de art.385 ind.3 cod procedură penală si nemotivat cu respectarea disp.prev. de art.385 ind.10 cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual, fiind întocmit un referat la dosarul cauzei de către grefierul de sedintă.
În baza art.301 cod procedură penală instanta întreabă dacă sunt cereri, exceptii ori alte chestiuni prealabile de formulat.
Apărătorul recurentului condamnat avocat Bușuricu I., arată că că nu are cereri, exceptii de formulat.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că nu are cereri de formulat.
Instanta constată recursul în stare de judecată si în baza art.385 ind.13 cod procedură penală acordă cuvântul în sustinerea motivelor de recurs.
Apărătorul recurentului condamnat A. R. V., avocat Bușuricu I., având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de condamnat, casarea sentintei instantei de fond si rejudecând să se dispună admiterea cererii de liberare conditionată a executării pedepsei, întrucât apreciază că sunt îndeplinite conditiile prevăzute de disp.art.59 cod penal pentru a se dispune admiterea cererii de liberare condiționată, respectiv condamnatul a executat fractia de 2/3 din pedeapsă, acesta dând dovezi temeinice de îndreptare, condamnatul nu are antecedente penale, se află la prima analiză în cadrul comisiei privind liberarea condiționată, iar pe perioada detenției a avut un comportament corespunzător, a fost folosit la muncă, considerându-se ca executate urmare a muncii prestate 61 zile, a participat la activităti educative.
Prin urmare, solicită a se constata că în mod gresit se retine de instanta de fond că petentul condamnat nu ar prezenta suficiente dovezi ale realizării unor eforturi concrete în sensul reeducării si reintegrării sale, solicitând a se dispune admiterea recursului declarat de condamnat, ca fondat, casarea sentintei instantei de fond si rejudecând să se dispună admiterea cererii de liberare conditionată.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de condamnat, ca nefondat si mentinerea sentintei instantei de fond ca fiind legală si temeinică întrucât în mod corect s-a respins ca nefondată cererea de liberare conditionată formulată de petent, respectiv s-a retinut faptul că acesta nu poate fi liberat conditionat, având în vedere că nu a dat dovezi temeinice de îndreptare iar pe perioada detenției a avut un comportament neadecvat, a fost sancționat disciplinar, are antecedente penale și se află la a doua analiză a comisiei. Pe timpul executării pedepsei, de la ultima analiză, condamnatul a avut o conduită necorespunzătoare, fiind sancționat disciplinar pentru nerespectarea ROI, fără nicio recompensă, ceea ce dovedește că petentul nu a fost motivat în a se educa nici de perspectiva analizării sale în comisia de liberări, astfel că instanta de fond în mod corect a apreciat ca necesară pentru reeducarea condamnatului, executarea a încă 2 luni de închisoare.
În concluzie, având în vedere că petentul condamnat nu prezintă suficiente dovezi ale realizării unor eforturi concrete în sensul reeducării si reintegrării, apreciază că în mod corect instanta de fond a respins cerere, solicitând a se dispune respingerea recursului declarat de petent, ca nefondat si mentinerea sentintei instantei de fond ca fiind legală si temeinică.
Recurentul condamnat A. R. V., în ultim cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului si arată că lasă la aprecierea instantei.
Instanta rămâne în pronuntare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 2760/din 16.11.2012 pronunțată de Judecătoria Medgidia, în dosar nr._ s-a dispus:” În temeiul art. 450 al. (2) C.pr.pen.;Respinge – ca nefondată – propunerea de liberare condiționată a condamnatului A. R. V., fiul lui R. și D., născut la data de 01.03.1987, deținut în Penitenciarul Poarta -Albă, jud. C..
Fixează termen de reiterare după data de 14.01.2013.
În baza art. 189 C.pr.pen;,
Dispune avansarea din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C. a sumei de 100 lei – onorariu avocat din oficiu pentru av. Abiltar Ferhudtin– deleg. nr. 3021/2012.
În baza art. 192 al. 3 c.pr.pen;,
Cheltuielile avansate de stat rămân in sarcina acestuia.”
Pentru a pronunța sentința penală menționată,prima instanță a reținut că în data de 14.11.2012, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate de la Penitenciarul Poarta- Albă a propus liberarea condiționată din executarea pedepsei privative de libertate a condamnatului A. R. V., deținut în Penitenciarul Poarta- Albă.
Analizând actele și lucrările din dosar, instanța a constatat următoarele:
Condamnatul se află in executarea unei pedepse privative de liberate rezultante de 5 ani stabilită pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, fiind arestat la data de 10.03.2009, pedeapsa urmând să expire la data de 09.03.2014.
Petentul condamnat a fost folosit la muncă realizând un număr de 61 zile câștig, astfel că fracția legală de 2/3 din pedeapsă urmează să se împlinească la executarea efectivă a 1.217 zile de deținere.
Întrucât condamnatul a executat, până la aceasta dată, fracția prevăzută de lege, respectiv de 1.407 zile, singurul aspect ce trebuie avut in vedere în cauză este îndeplinirea condițiilor subiective prevăzute de lege, respectiv dacă, condamnatul „este stăruitor în muncă, disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale”.
Având în vedere acest aspect, instanța a constatat că deținutul are antecedente penale și se află la a doua analiză a comisiei.
Pe timpul executării pedepsei, de la ultima analiză, deținutul a avut o conduită necorespunzătoare, fiind sancționat disciplinar pentru nerespectarea ROI, fără nicio recompensă, ceea ce dovedește că petentul nu a fost motivat în a se educa nici de perspectiva analizării sale în comisia de liberări.
A participat la activități educative de scurtă durată.
Față de natura infracțiunilor săvârșite caracterizată prin lipsă de respect față de valori fundamentale precum proprietatea privată și integritatea corporală, instanța a apreciat că timpul efectiv executat nu este suficient pentru reeducarea acestuia.
Pornind de la natura instituției liberării condiționate, instanța a reținut că aceasta creează numai o vocație pentru condamnați de a fi eliberați din Penitenciar înainte de executarea integrală a pedepsei, neavând astfel un drept în acest sens.
Chiar și în situația în care există aparența unei reeducări, instanța nu este obligată la liberarea condiționată a acestuia în măsura în care există indicii de neresponsabilitate pe care condamnatul le manifestă și care ar putea conduce la inducerea unui pericol în societate prin liberarea acestuia înainte de executarea integrală a pedepsei aplicate și individualizate de instanța la situația concretă a condamnatului.
În cauză, comportamentul necorespunzător al condamnatului conturează un comportament antisocial cu pericol sporit al acestuia, sens în care apreciază că timpul efectiv executat nu este suficient pentru reeducarea acestuia.
Se justifică astfel temerea săvârșirii altor fapte reprobabile similare pe fondul unei personalități în formare cu capacitate redusă de anticipare.
S-a apreciat ca fiind necesare pentru reeducarea condamnatului, executarea a încă 2 luni de închisoare, după care să se rediscute eventuala liberare a acestuia.
Împotriva sentinței penale menționate,a declarat recurs condamnatul A. R. V.-deținut în Penitenciarul Poarta-Albă,învederând prin apărător,motivele prezentate pe larg în practicaua prezentei decizii penale.
În exercitarea controlului judiciar,prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu potrivit art.3856 al.3 c.pr.pen.și art.38514 c.pr.pen.,reexaminând actele și lucrările dosarului,instanța constată că recursul declarat de către condamnat este nefondat și urmează a fi respins .
Condamnatul A. R. V. se află în executarea unei pedepse rezultante de 5 ani închisoare,ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr.1224/2009 de Judecătoria C. pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,fiind emis mandatul de executare a pedepsei nr.2096/2010...
Executarea pedepsei a început la data de 10.03.2009 și urmează să expire la data de 09.03.2014..
Conform art.59 al.1 c.pen. după ce a executat cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei ,în cazul închisorii mai mari de 10 ani,condamnatul care este stăruitor în muncă ,disciplinat și dă dovezi temeinice de îndreptare ,ținându-se seama și de antecedentele sale penale ,poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei.
Se constată că întradevăr cerințele prevăzute de acest text de lege nu sunt îndeplinite în mod cumulativ.
Din cuprinsul procesului- verbal din data de 14.11.2012 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Poarta-Albă, cât și din caracterizarea depusă la dosar rezultă că deținutul A. R. V., se află la a doua analiză, în cadrul comisiei privind liberarea condiționată,iar pe perioada detenției a realizat prin muncă un număr de 61 zile câștig, de la ultima analiză nu a fost sancționat disciplinar și nu a fost recompensat,a avut însă un comportament necorespunzător, ,posedă antecedente penale ,suferind o condamnare, în prezent execută pedeapsa în regim semideschis, iar Comisia din Penitenciar ,în unanimitate, a propus să fie liberat condiționat ,având în vedere reconsiderarea comportamentului și participarea la activități educaționale.
Beneficiul liberării condiționate nu este însă un drept al condamnatului ,ci numai o vocație a acestuia,astfel că instanța din analiza datelor existente la dosar apreciază în acest moment că nu este oportună și prudentă acordarea acestui beneficiu deținutului ,pentru restul de pedeapsă.
Se consideră că pedeapsa privativă de libertate aplicată acestuia nu și-a atins scopul înainte de expirarea ei, față de natura și gravitatea deosebită a faptei comise,de tâlhărie, cuantumul pedepsei pe care o execută, perseverența infracțională de care a dat dovadă,comportamentul necorespunzător manifestat de la ultima analiză, nu a fost recompensat,nu a depus eforturi de a-și corija conduita, astfel că timpul efectiv executat se apreciază că nu este suficient reeducării sale și prevenirii comiterii de alte infracțiuni,de îndată ce acesta s-ar afla în libertate.
Liberarea condiționată ca instituție de drept penal,constituie nu numai un mijloc de individualizare administrativă a pedepsei,dar și un mijloc de reeducare a condamnaților ,care au astfel posibilitatea de a dovedi că nu este necesar să execute în totalitate pedeapsa,ceea ce nu se poate reține în prezent în privința condamnatului A. R. V..
Se reține că în mod întemeiat instanța de fond a respins ca neîntemeiată – propunerea de liberare condiționată a condamnatului A. R. V.,și a stabilit termen pentru reînnoirea cererii după data de 14.01.2013..
Găsind că hotărârea pronunțată de către instanța de fond este legală și temeinică ,și nu se constată din oficiu vreun motiv de casare dintre cele prevăzute de art.3859 c.pr.pen.și în favoarea deținutului,în baza art.38515 pct.1 lit.b)c.pr.pen.se va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul condamnat deținut A. R. V. -deținut în Penitenciarul Poarta-Albă,jud.C.- împotriva sentinței penale nr. 2760/din 16.11.2012 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar nr.._ .iar în baza art.192 al.2 c.pr.pen. va fi obligat la plata unei sume cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art.38515pct.1 lit.b)c.pr.pen;
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul condamnat- A. R. V. -fiul lui R. și D.,ns.la data de 01.03.1987,deținut în Penitenciarul Poarta-Albă,jud.C., împotriva sentinței penale nr. 2760/din 16.11.2012 pronunțată de Judecătoria Medgidia în dosar nr.._ .
În baza art.192 al.2 c.pr.pen;
Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în folosul statului.(din care suma de 100 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu în favoarea Baroului C.-av. Bușuricu I.-deleg.nr. 57/2012 se avansează din fondurile Min.Justiției).
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 10.01.2013..
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
E. G. L. L. C. D.
GREFIER,
C. B.
Red.jud.fond.V.M.U.
Red.jud.-recurs Em.G./11.01.13/2ex/
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.... → |
|---|
