Înlocuirea măsurii preventive. Art. 139 C.p.p.. Decizia nr. 1040/2013. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1040/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 6531/212/2013/a3.1
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 1040
Ședința publică din data de 15 octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. G.
Judecător I. C. S.
Judecător I. R.
Grefier L. Ș.
Cu participare procuror Grațiela L.
S-a luat în examinare recursul penal promovat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C. – împotriva încheierii pronunțată la data de 10.10.2013 de Judecătoria C. în dosar penal nr._ /a3.
La apelul nominal făcut în ședința publică cu respectarea disp.art.297 alin.1 Cod procedură penală, se prezintă intimatul inculpat I. E. S. – personal și asistat de avocat ales D. S., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosarul de fond.
Procedura legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.
Apărătorul intimatului inculpat având cuvântul, solicită primirea la dosarul cauzei a unui înscris numit „angajament”, emis de S.C.Nordik Bemaning S.R.L., prin care această societate se obligă să-l angajeze pe inculpat.
Instanța pune în discuție înscrisul prezentat de apărătorul intimatului inculpat.
Procurorul având cuvântul, arată că este de acord cu primirea la dosarul cauzei a înscrisului emis de S.C.Nordik Bemaning S.R.L.
Instanța deliberând, încuviințează primirea la dosarul cauzei a angajamentului emis de S.C.Nordik Bemaning S.R.L.
Recursul este declarat în termenul prev.de art.3853 cod pr.penală, nemotivat.
Instanța, în baza art.301 cod pr.penală, întreabă părțile dacă au cereri, excepții ori alte chestiuni prealabile de formulat și constatând că nu sunt, declară terminată cercetarea judecătorească, constată recursul în stare de judecată și, în baza art.38513 cod pr.penală, acordă cuvântul în dezbateri.
Procurorul având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se respingă cererea de înlocuire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, cu măsura preventivă a obligării d a nu părăsi țara.
Critica încheierii instanței de fond vizează împrejurarea că nu s-au modificat temeiurile în sensul disp.art.139 Cod procedură penală de la momentul când s-a dispus luarea măsurii preventive a obligări de a nu părăsi localitatea. Instanța de fond nu a analizat cererea raportat la caracterul proporțional al obligației impuse, față de acuzația ce i se aduce.
Nu se analizează în nici un mod fapta pentru care inculpatul este cercetat Or, avându-se în vedere complexitatea cauzei, amploarea acesteia, prejudiciul creat, măsura obligării de a nu părăsi localitatea este proporțională.
Actul nou depus de către apărare nu dovedește că inculpatul și-a căutat un loc de muncă în localitatea de domiciliu.
Pentru considerentele expuse, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se respingă cererea de înlocuire a măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.
Apărătorul intimatului inculpat având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefundat cu consecința menținerii încheierii instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.
Trebuie să se aibă în vedere înscrisurile atașate la dosar, din care rezultă că inculpatul s-a prezentat la diferite societăți din O. în vederea angajării, însă pe perioada iernii nici o societate cu obiect de activitate construcții nu mai desfășoară activități.
Prin tatăl său, inculpatul a reușit să obțină acceptul acestei societăți comerciale din C., care-l poate angaja în funcția de șofer.
Urmează a se avea în vedere că inculpatul este căsătorit, și-a respectat toate obligațiile impuse de instanța de fond, are doi copii, locuiește într-un apartament A.N.L.cu chirie.
Solicită respingerea recursului ca nefundat cu consecința menținerii încheierii instanței de fond, ca fiind legală și temeinică.
Intimatul inculpat în ultim cuvânt, precizează că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din data de 10.10.2013 pronunțată de Judecătoria C.,în dosar nr._ /a3,s-a dispus:” În baza art. 139 al. 1 c.pr.pen admite cererea formulată de avocatul inculpatului I. E. S. (fiul lui G. și V., ns. la 01.12.1981 în mun.C., CNP_) și înlocuiește măsura obligării de a nu părăsi localitatea O., dispusă prin decizia nr. 433/23.04.2013 a Tribunalului C. cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În baza art. 1451 al. 2 cu ref. la art. 145 al. 11c.pr.pen pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:
--să se prezinte la instanța de judecată ori de cate ori este chemat;
--să se prezinte la secția de poliție în a cărei rază teritorială locuiește conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat;
--să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
--să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
O copie de pe încheiere se comunică inculpatului, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiește acesta, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor de frontieră, organelor competente să elibereze pașaportul.
Măsura dispusă devine executorie la data rămânerii definitive a prezentei încheieri.
Atrage atenția inculpatului că încălcarea cu rea-credință a obligațiilor impuse va atrage luarea măsurii arestării preventive, la sesizarea organului de poliție.”
Pentru a pronunța încheierea de ședință menționată,prima instanță deliberând asupra cererii privind înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara a constatat următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 19.04.2013, Judecătoria C. a dispus în baza art. 3002 c.pr.pen. menținerea arestării preventive a inculpatului I. E. S..
Prin decizia nr. 433/23.04.2013 a Tribunalului C. s-a admis recursul inculpatului și s-a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea C., apreciind că s-au schimbat temeiurile inițiale care au justificat luarea față de acesta a măsurii arestării preventive .
Prin cererea din data de 03.10.2013 inculpatul, prin avocat, a solicitat instanței înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara, arătând că până în prezent, în cele 6 luni de la data luării măsurii a respectat obligațiile impuse de instanță și întrucât în localitatea de domiciliu O. nu a găsit loc muncă, urmează a fi angajat de . cu sediul în C., iar conform fișei postului angajarea va presupune deplasări atât în județul C. cât și te teritoriul țării.
Analizând cererea formulată de avocatul inculpatului I. E. S., instanța a constatat că aceasta este întemeiată .
Potrivit art. 139 al 1c.pr.pen măsura preventivă dispusă se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Potrivit art. 145 al 1 c.pr.pen măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu constă în îndatorirea impusă inculpatului, în cursul judecății, de instanța de judecată, de a nu părăsi localitatea în care locuiește, fără încuviințarea organului care a dispus această măsură.
În sistemul european de protecție a drepturilor omului, conceptul de libertate are două componente: primul este cel prevăzut în art. 5 din Convenție care garantează libertatea și siguranța persoanei, acestea privind libertatea sa fizică, și anume dreptul oricărei persoane de a nu fi reținută sau arestată în mod abuziv; cel de-al doilea privește restricțiile la libertatea de circulație, care intră în domeniul de aplicare al art. 2 din Protocolul nr. 4 adițional la Convenție ( dreptul la liberă circulație atât în interiorul unui stat, cât și între state ce nu are un caracter absolut, exercitarea acestuia putând face obiectul unor restrângeri, astfel cum sunt prevăzute în art. 2 par. 3 din Protocolul nr. 4) și respectiv art. 8 din Convenție potrivit căruia orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale, nefiind admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirii faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora.
În ceea ce privește necesitatea menținerii măsurii preventive într-o societate democratică, instanța europeană a statuat că prevederile aplicabile într-un stat trebuie să respecte pe cât posibil valorile unei societăți democratice, în special preeminența dreptului.Autoritățile judiciare naționale pot dispune restrângerea libertății de mișcare a unei persoane cu respectarea necesității proporționalității măsurii și a scopului pentru care aceasta a fost aplicată.
Până în prezent, în cele 6 luni de la data luării măsurii restrictive de libertate a inculpatului constând în obligarea de a nu părăsi localitatea O., inculpatul a respectat obligațiile impuse de instanță și întrucât în localitatea de domiciliu O. acesta nu a găsit loc de muncă, în demersurile sale de a-și asigura mijloace financiare licite necesare traiului, inculpatul a făcut dovada, prin adresa (f..57 )emisă de societate, că urmează a fi angajat de . cu sediul în C., iar conform fișei postului angajarea va presupune deplasări atât în județul C. cât și te teritoriul țării.
În condițiile în care asupra inculpatului va fi în continuare păstrat controlul asupra libertății de mișcare ținând cont că inculpatului îi va fi restricționat dreptul de a părăsi țara și va fi ținut să respecte anumite obligații menite să asigure supravegherea sa, având în vedere că inculpatului îi este asigurat dreptul la muncă și în acest fel se asigură atât îndepărtarea inculpatului de anturajul nepotrivit cât și posibilitatea de a-și susține traiul prin obținerea unor mijloace financiare licite, a fost admisă cererea inculpatului.
Urmează ca inculpatul în cel mai scurt timp de la perfectarea contractului de muncă să facă dovada încheierii acestui contract.
Împotriva încheierii de ședință menționate,a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria C., invocând,motivele prezentate pe larg în practicaua prezentei decizii penale.
Instanța de recurs în exercitarea controlului judiciar,prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu potrivit art.3856 al.3 c.pr.pen.,reexaminând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului probator al dosarului, constată că recursul declarat de către P. este nefondat și urmează a fi respins.
Inculpatul I. E. S. a fost trimis în judecată și este cercetat sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de furt calificat, prev. de art. 208 al, 1- art. 209 al. 1 lit. a), g), i) C.pen. și a două infracțiuni de distrugere, prev. de art. 217 al. 1, 3 C.pen., toate cu aplic.art. 33 lit. a)c.pen. constând în aceea că în noaptea de 06/07.02.2013, in jurul orei 22,30, ar fi fost depistat ,împreună cu coinculpații Regep Iașar, I. E. S. și M. I. ,în timp ce, cu ajutorul unui aparat cu taiere autogenă, ar fi distrus si sustras din conductele de transport produse petroliere aparținând ., pe raza orașului O., respectiv ar fi efectuat tăieturi la conducta in diametru de 350 mm și ar fi sustras 15 ml din conducta în diametru de 450 mm, prejudiciul cauzat fiind în valoare de 47.312 lei; în dimineața zilei de 14.02.2013, in jurul orei 0,:00, împreună și cu inculpații F. G., Regep Iașar, și M. I. ar fi efectuat 5 tăieturi cu un aparat tip autogen, la conducta in diametru de 350mm si ar fi sustras 15 ml din conducta în diametru de 450mm, conducta aparținând ., pe raza orașului O..
În cursul urmăririi penale, Judecătoria C., prin încheierea nr. 43/din 15.02.2013 a admis propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. și a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare,,apreciindu-.se că sunt întrunite condițiile art. 143 c..pr..pen., și reținând incidența și a cazului prevăzut de art. 148 lit. f)c.pr.pen.La data de 18.02.2013 s-a constatat îndeplinirea cerințelor art.150 c.pr.pen.
Prin decizia nr. 433/din 23.04.2013 a Tribunalului C.,a fost admis recursul declarat de inculpat și a fost înlocuită măsura arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea C., apreciind că s-au schimbat temeiurile inițiale care au justificat luarea față de acesta a măsurii arestării preventive .
Prin raportare la probatoriul administrat în prezenta cauză cât și la stadiul procesual,faza de cercetare judecătorească aflându-se într-un stadiu avansat, se poate conchide că temeiurile primare avute în vedere la data de 23 aprilie 2013
,s-au schimbat /modificat în sensul disp.art.139 al.1 c.pr.pen.și pentru realizarea și a scopului procesului penal astfel cum este prevăzut de art.136 al.1 c.pr.pen.se impune înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea O., cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara,,precum a procedat și instanța de fond.
În aprecierea justeții unei asemenea înlocuiri ,atât prin prisma dreptului intern cât și din punct de vedere al art.5 C.E.D.O.se ține seama de perioada de timp ce a trecut de la luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea ,de cca. 6 luni și care constituie (în prezenta cauză) un termen rezonabil,prin raportare la faptele comise, și față de care nu se mai justifică în prezent continuarea unei măsuri mai restrictive.
În considerarea indiciilor temeinice ,conform art.143 al.1 c.pr.pen rap.la art.68 ind.1 c.pr.pen,.care există în continuare la dosar ale comiterii faptelor,față și de circumstanțele personale ale inculpatului, ,se justifică totuși o măsură preventivă,dar mai blândă și mai permisivă, ,neprivativă de libertate ,pentru a asigura atât dreptul la muncă cât și la libera circulație a inculpatului.
Se mai iau în considerare și disp.art.53 al 2 din Constituție conform cărora măsura preventivă, și respectiv restrângerea libertății, trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o și fără a se aduce atingere existenței dreptului sau a libertății,art.25 din Constituție potrivit căruia dreptul la liberă circulație ,în țară și străinătate,este garantat, .și art.2 din Protocolul nr.4 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale ,privind respectarea dreptului la circulație al oricărei persoane.
Se va mai ține seama și de prezumția de nevinovăție de care beneficiază în continuare inculpatul conform art.5 ind.2 c.pr.pen.și art.6 pct.2 C.E.D.O,pe tot parcursul procesului penal,astfel că în mod justificat s-a dispus conform art.139 al.1 c.pr.pen.,înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea O., cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara,și stabilirea în sarcina inculpatului a unor obligații ferme,care să asigure buna desfășurare în continuare a cercetării judecătorești și finalizarea procesului penal.
Față de considerentele expuse,găsind că încheierea pronunțată de către prima instanță este legală și temeinică și din oficiu nu se constată cazuri de casare dintre cele prevăzute de art.385 ind.9 c.pr.pen.,urmează ca în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b)c.pr.pen să se respingă ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria C. împotriva încheierii de ședință din data de 10.10.2013 ,pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ .
În baza art.192 al.3 c.pr.pen se va dispune ca cheltuielile judiciare avansate de stat să rămână în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515 pct.1 lit.b)c.pr.pen;
Respinge ca nefondat recursul declarat de P. DE PE L. JUDECĂTORIA C. împotriva încheierii de ședință din data de 10.10.2013 pronunțată de Judecătoria C.,în dosar nr._ .
În baza art.192 al.3 c.pr.pen;
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia .
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 15.10.2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
E. G. I. C. S. I. R.
GREFIER,
L. Ș.
Red.jud.fond.M.L.C.
Red.jud.recurs Em-.G./16.10.13/2ex/
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
