Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1173/2013. Tribunalul CONSTANŢA

Decizia nr. 1173/2013 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 20-11-2013 în dosarul nr. 30604/212/2013/a1

Dosar nr._

TRIBUNALUL C.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.1173.-

Ședința publică din data de 20.11.2013

PREȘEDINTE – M. L. T.

JUDECĂTORI – I. C. S.

L. I. B.

GREFIER – C. B.

Cu participarea PROCUROR – C. C. B.

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul R. G. - fiul lui N. și G., născut la data de 30.04.1994, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul Constanta, împotriva încheierii de ședință din 15.11.2013 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._ 13.

La apelul nominal făcut în ședința publică cu respectarea disp.art.176 - 181 cod pr.penală, se prezintă recurentul inculpat R. G., în stare de arest si asistat de apărător desemnat din oficiu B. C., în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.

Procedura este nelegal îndeplinită, cu inculpatul, nefiind adus în instanță, întrucât a necesitat deplasarea la centrul de dializă C..

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile, obiectul cauzei, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual.

Recursul este declarat cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.3852 cod procedură penală, în termenul prevăzut de art.3853 cod procedură penală.

În baza art.301 cod procedură penală instanța întreabă părțile dacă au cereri, excepții ori alte chestiuni prealabile de formulat.

Apărătorul recurentului inculpat R. G., avocat Boacsă C., după ce a luat legătura cu inculpatul, arată că nu are cereri, exceptii ori alte chestiuni prealabile de formulat.

Reprezentantul parchetului precizează că nu are cereri de formulat.

Constatând că nu mai sunt cereri, excepții sau alte chestiuni prealabile de formulat conform disp.art.301 cod pr.penală, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul părților pentru dezbateri conform art.385/13 cod pr.penală.

Apărătorul recurentului inculpat Regep G., avocat Boacsă C., având cuvântul, solicită admiterea recursului declarat de inculpat casarea încheierii instanței de fond si rejudecând solicită în principal revocarea măsurii arestării preventive iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Prin urmare, solicită a se constată că la acest moment nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în condițiile în care rechizitoriul a fost întocmit, fiind sesizată instanța care a verificat legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive si a constatat că se impune menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat iar dacă prima condiție referitoare la pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită este îndeplinită, cea de-a doua condiție prevăzute de lege privind pericolul pentru ordinea publică nu este îndeplinită, în condițiile în care arestarea este o stare excepțională iar regula o prezintă cercetarea inculpatului în stare de libertate.

Din materialul probator administrat până în această fază procesuală rezultă că inculpatul a recunoscut celor două fapte reținute în sarcina acestuia, însă solicită a se avea în vedere si faptul că acestea nu au fost săvârșite în stare de sănătate perfectă, respectiv prezintă anumite afecțiuni neuropsihice, fiind instigat de persoane necunoscute să săvârșească aceste fapte.

De asemenea, din actele aflate la dosar rezultă că acesta are si alte probleme de sănătate, respectiv un diabet zaharat în fază avansată, pentru care se află în faza de dializă.

Totodată, solicită a se avea în vedere faptul că este tânăr si are un nivel de pregătire mediocru a reușit să termine clasa a V-a însă face parte din familie organizată care îl susține si îl sfătuiește să fie cooperant, să respecte legea, astfel că acesta se obligă să se prezinte în instanța ori de câte ori va fi chemat.

Față de aceste considerente, având în vedere că nu există indicii temeinice din care să rezulte că inculpatul a săvârșit singur faptele reținute în sarcină, consideră că se impune administrarea de probe suplimentare, respectiv efectuarea unei expertize medico-legală pentru a se stabili discernământul inculpatul la data săvârșirii faptelor, întrucât în opinia sa acesta nu a conștientizat gravitatea faptelor comise.

Pentru aceste motive și apreciind că inculpatul nu va prejudicia buna desfășurare a procesului penal, solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii instanței de fond si rejudecând solicită a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, această măsură fiind suficientă pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal.

Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat si menținerea încheierii instanței de fond ca fiind legală si temeinică întrucât în mod corect s-a constatat că sunt îndeplinite condițiile prev. de art.143 si art.148 lit.f cod procedură penală si s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat, raportat la modalitatea de săvârșirea a faptelor reținute în sarcină si modul de operare – prin pătrunderea in spațiul privat al unei persoane, valoarea prejudiciului cauzat, bunurile sustrase de natura celor ce se pot valorifica ușor, denotă un pericol social ridicat și impun privarea de libertate a acestuia

Prin urmare, consideră că argumentele prezentate de apărătorul inculpatului nu pot fi primite întrucât anterior acesta a mai fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie iar familia nu l-a ajutat în sensul de a înțelege această condamnare întrucât a săvârșit alte fapte prevăzute de legea penală, astfel că inculpatul prezintă în continuare pericol pentru ordinea publică iar starea de arest este necesară si proporțională cu scopul urmărit, durata acestei măsuri nu a depășit termenul rezonabil.

Recurentul inculpat Regep G., în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului și solicită cercetarea în stare de libertate, precizând că regretă fapta săvârșită.

Instanța rămâne în pronunțare, pronunțarea după deliberare în ședință publică.

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față:

Prin încheierea pronunțată la data de 15.11.2013 de Judecătoria C., în dosar penal_ 13, s-au dispus următoarele:

În baza art.3001alin. 1 C.pr.pen. a constat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului R. G..

În baza art.3001alin.3 C.pr.pen a menținut arestarea preventivă a inculpatului R. G. (fiul lui N. și G., născut la data de 30.04.1994, CNP._)

A respins cererile formulate de avocatul inculpatului privind revocarea /înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Verificând legalitatea și temeinicia arestării preventive, instanța apreciază că măsura este legală, iar temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului R. G. subzistă în continuare.

Astfel ,asupra inculpatului Regep G. planează suspiciunea rezonabilă că, în noaptea de 28.09._13, în intervalul orar 21.00-10.00, prin escaladarea unei ferestre de la bucătărie, ar fi pătruns fără drept în apartamentul părții vătămate S. S. C., de unde ar fi sustras două televizoare LED, mărcile Samsung cu diagonala de 102 cm, un laptop marca HP, un hard extern marca Samsung, un hard extern marca Maxor și mai multe bijuterii din aur și argint; suspiciunea rezonabilă privind comiterea infracțiunii de furt calificat, condiție sine qua non pentru legalitatea măsurii preventive, este dată de: plângerea și declarația părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare tehnico-științtifică nr._/23.10.2013, declarațiile inculpatului.

Raportat la circumstanțele reale în care se reține de către procuror prin actul de sesizare la acest moment procesual că inculpatul ar fi comis infracțiunea de a cărei comitere este acuzat ,din urmarea care s-ar fi produs, din reacția particulară a opiniei publice la săvârșirea unor astfel de fapte, care încalcă relațiile sociale care ocrotesc proprietatea, având în vedere circumstanțele personale ale inculpatului care în minorat a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie, instanța apreciază că nu este oportună punerea în libertate a inculpatului.

În privința condițiilor prevăzute de art. 148 lit. f C.pr.pen. cerința cuprinsă în teza I a acestui articol este îndeplinită, pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta pentru care acesta este trimis in judecată, este peste limita minimă, aceea de 4 ani închisoare.

Cât privește pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta la acest moment lăsarea în libertate a inculpatului, în legătură cu acest aspect trebuie precizat că sintagma pericol pentru ordinea publică desemnează o stare și nu un fapt ce ar putea periclita în viitor după punerea în liberate a inculpatului normala desfășurare a unui segment de relații sociale protejate în cadrul ordinii publice, respectiv relațiile sociale referitoare la patrimoniul persoanei.

În consecință, ținând seama de împrejurarea că fapte de genul celor ce i se impută inculpatului au o frecvență mare în ultima perioadă, având un puternic impact negativ în societate, acuzația comiterii unei asemenea infracțiuni determinând o stare de teamă în rândul colectivității, instanța reține că la acest moment procesual, din elementele dosarului există date din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Ținând seama de împrejurarea că subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și că în favoarea inculpatului nu au intervenit elemente noi care să justifice punerea acestuia in libertate și nici nu s-au schimbat aceste temeiuri, apreciind caracterul necesar al măsurii pentru interesul bunei desfășurări a procesului penal și caracterul proporțional al măsurii cu gravitatea acuzației penale formulate împotriva inculpatului și cu scopul urmărit, caracterul insuficient al altor măsuri privative de drepturi față de circumstanțele cauzei, instanța va respinge cererea privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligarii de a nu părăsi localitatea formulată de către avocatului inculpatului.

În ceea ce privește conformitatea măsurii privative de libertate cu prevederile art 5 par 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, constatând că subzistă suspiciunea rezonabilă care justifică presupunerea că inculpatul R. G. ar fi comis infracțiunea pentru care este trimis în judecată, că există motive pertinente și suficiente care să justifice măsura arestării preventive și că durata acestei măsuri nu a depășit un termen rezonabil (inculpatul fiind arestat preventiv de 15 zile ), instanța reține că sunt respectate exigențele ce decurg din acest text și din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului .

Împotriva încheierii pronunțate la data de 15.11.2013 de Judecătoria C., în dosar penal_ 13, în termen legal a declarat recurs inculpatul Regep G. .

În susținerea recursului, inculpatul a arătat că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în condițiile în care rechizitoriul a fost întocmit; nu există indicii temeinice din care să rezulte că inculpatul a săvârșit singur faptele reținute în sarcină ; cea de-a doua condiție prevăzute de lege privind pericolul pentru ordinea publică nu este îndeplinită, în condițiile în care arestarea este o stare excepțională iar regula o prezintă cercetarea inculpatului în stare de libertate; a recunoscut celor două fapte reținute în sarcina sa ; prezintă anumite afecțiuni neuropsihice, diabet zaharat în fază avansată, pentru care se află în faza de dializă; are un nivel de pregătire mediocru.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, atât prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu, instanța constată următoarele:

Recurentul inculpat Regep G. este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat reținându-se în fapt că în noaptea de 28.09._13, în intervalul orar 21.00-10.00, prin escaladarea unei ferestre de la bucătărie, ar fi pătruns fără drept în apartamentul părții vătămate S. S. C., de unde ar fi sustras două televizoare LED, mărcile Samsung cu diagonala de 102 cm, un laptop marca HP, un hard extern marca Samsung, un hard extern marca Maxor și mai multe bijuterii din aur și argint.

Examinând probatoriul administrat în cauză, tribunalul constată că temeiurile reținute cu prilejul luării măsurii arestului preventiv față de inculpat, se mențin nemodificate.

Astfel, rezultă existența unor indicii temeinice de comitere a faptei cercetate, în sensul art. 143 Cod proc.pen., raportat la următoarele probe: plângerea și declarația părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de constatare tehnico-științtifică nr._/23.10.2013, declarațiile inculpatului.

Deși recurentul susține că cea de-a doua teza a dispozițiilor art. 148 lit. f Cod proc.pen., nu se regăsește, instanța constată că rezultă pericol social concret pentru ordinea publică, atât raportat la circumstanțele reale ale cauzei cât și la cele personale, având în vedere natura și gravitatea infracțiunii cercetate, circumstanțele reale și împrejurările în care se bănuiește a fi săvârșită fapta – pe timp de noapte, din locuință ; valoarea ridicată a prejudiciului ; relațiile sociale cărora le-a adus atingere ce reglementează siguranța persoanei și a domiciliului, patrimoniul persoanei; ținând cont de circumstanțele personale ale inculpatului (acesta în minorat a fost condamnat pentru comiterea unei infracțiuni de tâlhărie, instanța apreciază că nu este oportună punerea în libertate a inculpatului ).

Detenția preventivă rămâne singura măsură de natură a asigura buna administrare a probatoriului și realizarea scopului procesului penal, alte măsuri preventive fiind insuficiente din această perspectivă.

Apreciind măsura arestului preventiv ca legală și temeinică, urmează a respinge recursul ca nefondat.

În baza art. 189 Cod proc.pen., onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va vira din fondul Ministerului Justiției, către Baroul de Avocați C., pentru d-na avocat B. C..

În baza art. 192 alin. 2 Cod proc.pen., va obliga pe recurentul inculpat R. G. la suma de 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod proc.pen.:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul R. G. - fiul lui N. și G., născut la data de 30.04.1994, deținut în Penitenciarul Poarta Albă, judetul Constanta, împotriva încheierii pronunțate la data de 15.11.2013 de Judecătoria C., în dosar penal_ 13.

În baza art. 189 Cod proc.pen.:

Onorariul apărătorului din oficiu, în sumă de 100 lei, se va vira din fondul Ministerului Justiției, către Baroul de Avocați C., pentru d-na avocat B. C..

În baza art. 192 alin. 2 Cod proc.pen.:

Obligă pe recurentul inculpat R. G. la suma de 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20.11.2013.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

M. L. T. I. C. S. L. I. B.

GREFIER,

C. B.

Red.jud.fond. C.R.

Tehnored.jud.dec.M.L.T.

3 ex./17.12.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr. 1173/2013. Tribunalul CONSTANŢA