Verificare măsuri preventive. Art.207 NCPP. Decizia nr. 259/2015. Tribunalul CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 259/2015 pronunțată de Tribunalul CONSTANŢA la data de 29-06-2015
Dosar penal nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL C.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.259
Ședința publică din data de 29.06.2015
PREȘEDINTE: M. V.
GREFIER: C. C. D.
Cu participarea Ministerului Public - P. de pe lângă Tribunalul C., reprezentat prinPROCUROR: Grațiela V. L.
Pe rol, examinarea contestației formulată de contestatorul - inculpat G. C. Ș. - CNP_, fiul lui Ș. și V., născut la data de 21.02.1991 în mun. C., cu domiciliul în ., ., jud. C., în prezent aflat în Penitenciarul Poarta Albă,împotriva încheierii pronunțate la data de 25.06.2015 de către Judecătoria C. în dosarul nr._ 15.
La apelul nominal făcut în ședință publică, cu respectarea disp.art.358 Cod de proc.penală, se prezintă contestatorul - inculpat G. C. Ș. - în stare de arest preventiv, lipsind apărătorul desemnat din oficiu ion M., în baza delegației pentru asistență judiciară obligatorie . nr.4109/29.06.2015 eliberată de Baroul C., depusă la dosarul cauzei.
Procedura este legal îndeplinită, citarea fiind efectuată cu respectarea disp.art.257 – 261 Cod de proc.penală.
Grefierul de ședință face referatul cauzei, învederând părților prezente obiectul cauzei, stadiul procesual, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare.
Președintele constată că se prezintă doamna avocat H. R., în calitate de apărător al inculpatului G. C. Ș., în substituirea apărătorului ales E. M. L. G., în baza împuternicirilor depuse la dosar.
Instanta constata ca exista la dosar delegatie de aparator desemnat din oficiu si, avand in vedere prezenta doamnei avocat H. R. in calitate de aparator ales al contestatorului - inculpat, constata incetata delegatia aparatorului desemnat din oficiu.
Totodata, pentru studiul dosarului si pregatirea apararii, se va achita onorariul partial in suma de 32,50 lei -reprezentand 25 % din onorariul cuvenit aparatorului din oficiu- doamnei avocat I. M., din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti catre Baroul Constanta, in baza protocolului existent si se va emite adresa catre barou.
Apărătorul contestatorului - inculpat și procurorul, având pe rând cuvântul, precizează că nu au de formulat cereri, excepții, chestiuni prealabile, împrejurare față de care președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul contestației.
Aparatorul contestatorului inculpat G. C. S., avocat H. R. avand cuvantul, solicita admiterea contestatiei si revocarea masurii arestarii preventive a inculpatului.
In opinia aparatorului, temeiurile avute in vedere la luarea masurii nu subzista si invedereaza ca a intervenit impacarea cu 2 dintre persoanele vatamate. In masura in care va fi identificata si cea de a treia persoana vatamata, se va incerca impacarea si cu aceasta din urma.
De asemenea, considera ca masura arestarii preventive a depasit perioada rezonabila si arata ca masura arestului la domiciliu are acelasi regim juridic ca si arestarea preventiva, urmand a se realiza sub supravegherea organelor abilitate.
Conchide prin a arata ca nu se cunoaste in ce masura va incerca inculpatul G. sa influenteze buna-desfasurare a procesului penal, ori sustragerea de la cercetarea judecatoreasca.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, solicita respingerea contestatiei, ca nefondata, apreciind ca in lipsa mandatului de arestare preventiva exista risc real de repetabilitate,raportat la circumstantele reale ale savarsirii faptei - pe timp de noapte, de catre doua persoane, prin exercitare de violente, fiindu-i produs persoanei vatamate un prejudiciu considerabil, raportat la natura, gravitatea si limitele de pedeapsa ale infractiunii pentru care este cercetat inculpatul, la reactia particulara a opiniei publice la savarsirea unor astfel de fapte, care incalca relatiile sociale care ocrotesc inviolabilitatea patrimoniala a persoanelor si integritatea fizica a acestora si care cer o reactie ferma de sanctionare din partea organelor judiciare.
In plus, se retin circumstantele personale ale inculpatului, care ar fi comis fapta in termenul de incercare stabilit de catre instanta de judecata, astfel cum rezulta din fisa de cazier judiciar.
Contestatorul - inculpat G. C. S. in ultimul cuvant, este de acord cu concluziile formulate de aparator si solicita inlocuirea masurii arestarii sale preventive cu o masura preventiva mai blanda, inculpatul apreciind ca s-ar reintegra in societate.
Dezbaterile declarându-se închise, instanța rămâne în pronunțare. După deliberare,
TRIBUNALUL
Asupra contestației de față:
Prin încheierea pronunțată la data de 25.06.2015 de către Judecătoria C. în dosarul nr._ 15 s-a dispus:
„În baza art. 362 c.p.p., raportat la art. 208 c.p.p., constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, luate față de inculpatul G. C. Ș. (CNP_, fiul lui Ș. și V., născut la data de 21.02.1991 în mun. C., cu domiciliul în ., ., jud. C.), măsură pe care o menține, urmând ca aceasta să fie verificată sub același aspect cel târziu până la data de 23.08.2015.
În baza art. 242 alin. 1, 2 c.p.p., respinge cererea privind revocarea sau înlocuirea acestei măsuri cu o măsură preventivă mai ușoară, formulată de către avocatul inculpatului, ca neîntemeiată.
Măsurile dispuse se comunică administrației locului de deținere.
În baza art.275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.”
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarele:
La data de 08.05.2015, prin rechizitoriul nr. 4531/P/2015, P. de pe lângă Judecătoria C. i-a trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe inculpații G. C. Ș., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233- art. 234 alin. 1 lit. d C.pen., cu aplicarea art. 44 alin. 1 C.pen. și R. S., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233- art. 234 alin. 1 lit. d C.pen..
S-a reținut în sarcina inculpaților că, în noaptea de 13/14.04.2015, în jurul orelor 02:00, au exercitat acte de violențe asupra persoanei vătămate C. C. și au deposedat de atelajul hipo persoana vătămată C. V..
Prin încheierea nr. 275 din 15.04.2015, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul penal nr._/212/2015, a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria C. de arestare preventivă a inculpaților G. C. Ș. și R. S. și s-a dispus arestarea preventivă a acestora pe o perioadă de 30 zile, cu începere de la 15.04.2015 la 14.05.2015 inclusiv.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul de drepturi și libertăți a reținut că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de lege (art. 223 alin. 2 C. p. p), pentru luarea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați.
Astfel, în ceea ce privește existența probelor sau indiciilor temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații ar fi săvârșit infracțiunea reținută în sarcina lor, s-a reținut că acestea rezultă din mijloacele de probă administrate în cauză până la acel moment (declarații persoană vătămată B. S. V.; declarații persoană vătămată C. C.; proces verbal de cercetare la fața locului; proces verbal examinare medico legală a personei vătămate B. S. V.; proces verbal examinare medico legală a personei vătămate C. C.; declarație martor Amet Bahara; declarație martor B. T.; declarație martor C. D.; declarație martor B. M.; înscrisuri; declarație suspect/inculpat G. C. Ș.; declarație suspect/inculpat R. S.)
Față de infracțiunea pentru care sunt cercetați inculpații, judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că este îndeplinită și condiția privind limitele de pedeapsă de 5 ani sau mai mare, astfel cum impune art. 223 alin. 2 C. proc. pen.
Judecătorul de drepturi și libertăți a avut în vedere, referitor la cea de-a doua condiție impusă de art. 223 alin. 2, că aceasta este de asemenea îndeplinită, raportat la împrejurările în care inculpații ar fi comis infracțiunea: pe timp de noapte, prin asocierea a două persoane, prin exercitarea de violențe, au produs persoanei vătămate un prejudiciu considerabil, natura, gravitatea și limitele de pedeapsă ale infracțiunii pentru care sunt cercetați inculpații, reacția particulară a opiniei publice la săvârșirea unor astfel de fapte care încalcă relațiile sociale care ocrotesc inviolabilitatea patrimonială a persoanelor precum și integritatea fizică a acestora și care cer o reacție fermă de reprimare și sancționare din partea autorităților judiciare
S-a reținut că, prin lăsarea in libertate a celor doi inculpați, s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publică, privarea de libertate a acestora fiind o măsura necesara si proporțională față de interesul general, care prevalează in acest caz asupra respectării libertății individuale.
Măsura a fost verificată și menținută la 11.05.2015 și la 05.06.2015 față de inculpatul G. C. Ș. in temeiul art. 348 rap. la art. 207 c.p.p.
În ceea ce-l privește pe inculpatul R. S., prin încheierea din 05.06.2015, judecătorul de cameră preliminară a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura controlului judiciar, soluția rămânând definitivă prin respingerea de către Tribunalul C. a contestației formulate de P. de pe lângă Judecătoria C..
La data de 08.06.2015, judecătorul de cameră preliminară, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen., a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr. 4531/P/2015 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C., privind pe inculpații G. C. Ș., trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233- art. 234 alin. 1 lit. d C.pen., cu aplicarea art. 44 alin. 1 C.pen. și R. S., trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată prev. și ped. de art. 233- art. 234 alin. 1 lit. d C.pen., a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății cauzei.
Verificând din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive, in temeiul art. 362 rap. la art. 208 c.p.p., prima instanță a apreciat că măsura este legală și temeinică și că motivele care au determinat arestarea preventivă nu au încetat, subzistă și la acest moment și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului G. C. Ș..
În cauză sunt îndeplinite cerințele dispozițiilor art. 223 alin. 2 C. proc. pen., în sensul existenței temeiurilor care justifică măsura arestării preventive sub aspectul necesității acesteia, întrucât inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni pentru care codul penal prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare, iar pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a împrejurărilor comiterii acesteia, privarea acestuia de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, fiind totodată proporțională cu scopul urmărit.
Astfel, din materialul probator administrat până la acest moment procesual rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit fapta dedusă judecății, pentru care sunt îndeplinite condițiile de pedeapsă prevăzută de lege, așa cum, de altfel, s-a analizat cu ocazia luării măsurii arestării preventive.
De asemenea, se constată că menținerea în continuare a măsurii preventive este necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal. Se are în vedere că nu a început cercetarea judecătorească, iar de la data luării măsurii, 15.04.2015, nu a trecut o durată nerezonabilă.
Totodată, instanța are în vedere circumstanțele reale în derularea întregii activități infracționale, modul, mijloacele și împrejurările săvârșirii faptei, natura, gravitatea și limitele de pedeapsă ale infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul, reacția particulară a opiniei publice la săvârșirea unor astfel de fapte și care cere o reacție fermă de reprimare și sancționare din partea autorităților judiciare.
În plus, se rețin circumstanțele personale ale inculpatului, care ar fi comis presupusa faptă în stare de pluralitate intermediară, mai exact în termenul de încercare stabilit prin s.p. nr. 896/19.07.2013 a Judecătoriei C., definitivă prin decizia penală nr. 126/2013 a Curții de Apel C..
În acest context, se reține că inculpatul nu ar fi înțeles clemența ce i s-a arătat anterior de organele judiciare și ar fi perseverat în a comite fapte presupus penale.
Pe de altă parte, se apreciază că măsura preventivă este, în continuare, proporțională cu gravitatea acuzației - în sensul că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea unei infracțiuni care se caracterizează, în concret, având în vedere cele mai sus-expuse, printr-o periculozitate semnificativă, astfel că sunt îndeplinite, în continuare, condițiile prevăzute de art. 202 alin. (3) C. proc. pen.
Față de considerentele expuse, apreciind că măsura arestării preventive dispusă față de inculpatul G. C. Ș. este legală si temeinică, verificând subzistența temeiurilor care au determinat luarea acestei măsuri, caracterul necesar și proporțional al acesteia cu gravitatea acuzației și scopul urmărit, în baza art. 362 raportat la art. 208 C. proc. pen., prima instanță a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, luate față de acest inculpat, măsură pe care o va menține.
Împotriva încheierii mai sus menționate, în termen legal a declarat contestație inculpatul Iusein C., criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, criticile formulate fiind prezentate la termenul de judecată din data de 29.06.2015 și redate în partea introductivă a prezentei încheieri.
Examinând legalitatea și temeinicia încheierii contestate, instanța de control judiciar constată nefondată contestația formulată de către inculpat, reținând următoarele:
Potrivit art.208 C.p.p., în cauzele în care față de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanța verifică legalitatea și temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispozițiilor art.207.
Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se mențin sau există temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, instanța dispune prin încheiere menținerea măsurii preventive față de inculpat.
Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii arestării preventive și nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, instanța dispune prin încheiere revocarea acesteia și punerea în libertate a inculpatului.
Conform art.223 alin.1 C.p.p., măsura arestării preventive poate fi luată de către judecătorul de drepturi și libertăți, în cursul urmăririi penale, de către judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră preliminară, sau de către instanța de judecată în fața căreia se află cauza, în cursul judecății dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune și există una dintre următoarele situații:
a) inculpatul a fugit ori s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală sau de la judecată, ori a făcut pregătiri de orice natură pentru astfel de acte;
b) inculpatul încearcă să influențeze un alt participant la comiterea infracțiunii, un martor ori un expert sau să distrugă, să altereze, să ascundă ori să sustragă mijloace materiale de probă sau să determine o altă persoană să aibă un astfel de comportament;
c) inculpatul exercită presiuni asupra persoanei vătămate sau încearcă să realizeze o înțelegere frauduloasă cu aceasta;
d) există suspiciunea rezonabilă că, după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa, inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune sau pregătește săvârșirea unei noi infracțiuni.”
Potrivit alin.2 al aceluiași articol, măsura preventivă poate fi luată și dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârșit o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracțiune contra securității naționale prevăzută de Codul penal și alte legi speciale, o infracțiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, șantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracțiune de corupție, o infracțiune săvârșită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare și, pe baza evaluării gravității faptei, a modului și a circumstanțelor de comitere a acesteia, a anturajului și a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale și a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
Potrivit alin.3 al art.202 C.p.p., orice măsură preventivă trebuie să fie proporțională cu gravitatea acuzației aduse persoanei față de care este luată și necesară pentru realizarea scopului urmărit prin dispunerea acesteia.
Analizând măsura arestării preventive luate față de inculpatul G. C. Ș. în raport cu actele și lucrările dosarului dar și cu dispozițiile legale menționate, instanța de control judiciar constată că aceasta este legală si temeinică, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive nu s-au modificat până la acest moment procesual și impun în continuare măsura privativă de libertate menționată.
Din mijlocele de probă administrate cauză rezultă în continuare suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de care este acuzat.
Este în continuare incident și temeiul reglementat prin dispozițiile art.223 alin.2 C.p.p., constatându-se existența datelor în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea condiției pericolului concret pentru ordinea publică trebuie avute în vedere mai multe aspecte, printre care natura și gravitatea faptei de a căror comitere este acuzat inculpatul, circumstanțele reale de săvârșire, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, dar și circumstanțele personale ale inculpatului.
Natura faptei reținute în sarcina inculpatului – tâlhărie calificată, relațiile sociale pretins lezate, urmările produse precum și cele s-ar fi putut produce, gravitatea acesteia, reținându-se că inculpatul a acționat pe timp de noapte, prin asocierea cu o altă persoană, prin exercitarea de violențe, producând persoanei vătămate un prejudiciu considerabil, limitele de pedeapsă ale infracțiunii pentru care este cercetat inculpatul, reacția particulară a opiniei publice la săvârșirea unor astfel de fapte care încalcă relațiile sociale care ocrotesc inviolabilitatea patrimonială a persoanelor precum și integritatea fizică a acestora și care cer o reacție fermă de reprimare și sancționare din partea autorităților judiciare, denotă un grad ridicat de pericol social al acestora, conturând și o periculozitate sporită a inculpatului periculozitate reliefată și de antecedența penală a acestuia, astfel cum este evidențiată în fișa de cazier judiciar aflată la dosarul cauzei.
Măsura arestării preventive se justifică în continuare, fiind proporțională cu gravitatea acuzațiilor aduse inculpatului iar raportat la circumstanțele cauzei, perioada de arest, în care procesul penal a parcurs faza urmăririi penale și a camerei preliminare, dispunându-se și începerea judecății, nu este relevantă pentru a se considera că motivele inițiale care au determinat luarea măsurii arestării preventive și-au pierdut din relevanță.
Pentru considerentele expuse anterior, instanța de control judiciar constată că, în mod temeinic prima instanță a apreciat că lăsarea în libertate a inculpatului ar crea un sentiment de insecuritate în rândul comunității precum și riscul comiterii unor noi infracțiuni, fiind astfel prioritar interesul protejării ordinii publice în detrimentul unei alte măsuri preventive mai puțin severe.
Totodată se constată conformitatea măsurii arestării cu prevederile art.5 paragraf 1 lit.c din C.E.D.O., în sensul că există suspiciuni rezonabile că inculpatul a comis infracțiunile pentru care este cercetat, că există motive pertinente, serioase și suficiente ce justifică menținerea măsurii arestării preventive, deoarece anumite infracțiuni, prin gravitatea deosebită și reacția particulară a opiniei publice, pot suscita o tulburare a societății, de natură să justifice o detenție provizorie, fiind astfel respectate exigențele ce decurg din acest text și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Scopul măsurii preventive luate în această cauză este reprezentat de necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal și prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni, finalitate care, prin raportare la împrejurările cauzei, la circumstanțele personale ale inculpatului dar și la comportamentul său social anterior, nu poate fi atinsă cu necesitate și suficiență prin instituirea unei alte măsuri preventive.
În considerarea celor expuse, contestația inculpatului va fi respinsă, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
În baza art.425 ind.1 alin.7 pct.1 lit.b C.p.p., art.206 C.p.p.:
Respinge, ca nefondată, contestația formulată de către inculpatul G. C. Ș. - CNP_, fiul lui Ș. și V., născut la data de 21.02.1991 în mun. C., cu domiciliul în ., ., jud. C., în prezent aflat în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii pronunțate la data de 25.06.2015 de către Judecătoria C. în dosarul nr._ 15.
În baza art.275 alin.2 C.p.p.:
Obligă pe contestatorul-inculpat la plata sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 29.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. V. C. C. D.
Red.jud.cont. M.V. / 29.06.2015/ 3ex.
Red.jud. fond M.N.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 377/2015.... | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Sentința nr.... → |
|---|
