Evaziune fiscală. Legea 241/2005. Sentința nr. 546/2012. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 546/2012 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 20-12-2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL D.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 546
Ședința publică de la 20 decembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. L. U. - judecător
Grefier E.-S. Ț.
Ministerul Public - P. de pe lângă Tribunalul D.
a fost reprezentat prin procuror I. S.
Pe rol soluționarea cauzei penale, în rejudecare, privind pe inculpatul L. L. A., trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 724/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Băilești pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 9 alin. 1 lit.b rap. la alin. 2 din Legea 241/2005.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 3.12.2012, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispozițiilor art. 306 C.pr.pen. a amânat pronunțarea la data de 11.12.2012, 13.12.2012, 18.12.2012, și 20.12.2012.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile .
Procedura de citare legal îndeplinită din ziua dezbaterilor;
INSTANȚA
Asupra cauzei penale de față constată următoarele:
P. sentința penală nr. 176 din 9 noiembrie 2011 pronunțată în dosar nr._ Judecătoria Băilești respingând cererea de schimbare a încadrării juridice a hotărât următoarele:
În baza art. 9 alin. 1 lit. b raportat la alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 74 lit. a și art. 76 lit. c cod penal, a fost condamnat inculpatul L. L. A., fiul lui D. și A., născut la 26.04.1969, în . în Municipiul C., ., ., ., cetățean român, căsătorit, studii medii, asistent medical, fără antecedente penale, CNP_, la 2 ani închisoare.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv de la 19.08.2010 și până la 17.09.2010.
În baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.
S-a făcut aplicarea art. 82 Cod penal și s-a atras atenția asupra art. 83 Cod penal.
În baza art. 71 Cod penal, s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
A fost obligat inculpatul în solidar cu . SRL la 506.499 lei despăgubiri civile către stat, reprezentat de ANAF cu dobânzile legale aferente până la achitarea efectivă.
S-a menținut măsura obligării de a nu părăsi țara.
A fost obligat inculpatul la 2000 lei cheltuieli judiciare statului.
P. încheierea din data de 10.11.2011 Judecătoria Băilești a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta și dispozitivul sentinței penale nr. 176 din 09.11.2011, dispunând ca în loc de" Menține măsura obligării de a nu părăsi țara" să se treacă" Încetează măsura obligării de a nu părăsi țara".
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Băilești a reținut următoarele:
P. rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Băilești din data de 10.09.2010 s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului L. L. A. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prin omisiunea în tot sau în parte a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, fapte prevăzute și pedepsite de art. 9 alin. 1 lit. b raportat la alin. 2 din Legea 241/2005.
S-a reținut că în perioada ianuarie - septembrie 2007, S.C. R. T. S. SRL administrată de inculpat a efectuat livrări de cereale către . A. în valoare de 4.135.996, 20 lei, fără a evidenția în actele contabile operațiunile efectuate și veniturile realizate, fapt ce a produs un prejudiciul bugetului de stat în sumă de 1.208.989, 23 lei, din care TVA 666.883, 13 lei și impozit pe profit de 542.106,10 lei.
În nota de constatare încheiată de Garda Financiară D., în urma controlului efectuat se precizează faptul că inculpatul a refuzat în mod nejustificat, să prezinte organelor fiscal documentele contabile, îngreunând astfel efectuarea verificărilor financiare.
S.C. R. T. S. SRL a fost înființată în anul 2006, având inițial ca asociat unic și administrator pe numita L. R., soția fratelui inculpatului, ulterior inculpatul fiind împuternicit de aceasta să administreze în fapt societatea, având și drept de semnătură în bancă. În această calitate, începând din anul 2007 inculpatul a achiziționat în numele S.C. R. T. S. SRL cereale pe care, apoi, în baza facturilor pe care le întocmea, semna și aplica ștampila societății, le vindea către . A., administrată de către numitul Neașcu Radion L.. Achizițiile de cereale derulate de către inculpat nu au fost aduse la cunoștința asociatului unic L. R., care la finele primului semestru din anul 2007, realizând că inculpatul nu depusese bilanțul la organele fiscale, i-a cerut acestuia documentele contabile pe care apoi le-a depus la Administrația Finanțelor P. Băilești, iar în luna iulie 2007, i-a retras dreptul de semnătură în unitățile bancare. Cu toate acestea, și în semestrul II al anului 2007, începând din luna iulie, inculpatul a continuat să deruleze activități privind achiziția de cereale, pe care apoi, în baza facturilor pe care le întocmea, le vindea către aceeași societate, respectiv . A..
Deși începând cu data de 22.11.2007 inculpatul a devenit asociat și administrator al S.C. R. T. S. SRL, nu a evidențiat în documentele contabile operațiunile desfășurate și nu a depus la organele fiscale raporturile fiscale pentru semestrul II 2007, iar în luna aprilie 2008 a cesionat părțile sociale, pe care le deținea, ca asociat la S.C. R. T. S. SRL numitului N. D., fără a-i preda acestuia efectiv și documentele contabile ale societății.
În cauză, s-a procedat la efectuarea unei expertize financiar-contabile în care s-a concluzionat că în evidențele contabile ale societății S.C. R. T. S. SRL nu au fost evidențiate vânzări de cereale efectuate în perioada ianuarie - septembrie 2007 către . A., în valoare totală de 3.002.788 lei, din care venit 2.523.351 lei și TVA aferent 479.436 lei. Neînregistrarea în evidențele contabile a S.C. R. T. S. SRL a facturilor privind vânzarea de cereale către . A. a avut drept consecință diminuarea sumelor datorate bugetului de stat, cu 49.498 lei impozit pe profit și 479.436 lei TVA.
La concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză au formulat obiecțiuni, atât partea civilă ANAF - D.G.F.P.D., cât și inculpatul, iar în urma analizei acestora, expertul contabil a menționat că valoarea impozitului pe profit datorat bugetului de stat este în cuantum de 49.498 lei, iar în ceea ce privește valoarea TVA a fost stabilită suma de 457.001 lei, rezultând un prejudiciu total în valoare de 506.499 lei.
S-a mai reținut că inculpatul este cercetat și în alte dosare penale (dosar nr. 122/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria S.) pentru săvârșirea unor fapte similare în perioada 2008-2009, în calitate de administrator al ., iar valoarea prejudiciului cauzat este de 2.100.000 lei, conform Gărzii Financiare.
S-a dispus neînceperea urmăririi penale cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 4 din legea 241/2005, întrucât din cercetările efectuate nu a rezultat cu certitudine că inculpatul ar fi avut cunoștință cu privire la notificările emise de către organele de control fiscal de a prezenta documentele contabile ale societății. S-a dispus și scoaterea de sub urmărire penală cu privire la infracțiunea prevăzută de art. 280 ind. 1 din Legea 31/1990, republicată, având în vedere faptul că la momentul transmiterii de către inculpat a părților sociale ale S.C. R. T. S. SRL către numitul N. D., nu exista un proces penal, acesta pornindu-se ulterior, odată cu sesizarea organelor de urmărire penală de către Garda Financiară D..
P. încheierea nr. 13 din 19.08.2010 pronunțată de Judecătoria Băilești s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o durată de 29 zile, începând cu data de 19.08.2010 și până la data de 16.09.2010, inclusiv.
P. încheierea din 15.09.2010 pronunțată de Judecătoria Băilești s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului și s-a menținut starea de arest.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
P. decizia penală nr. 577 din 17.09.2010, s-a admis recursul declarat de inculpat, a fost casată încheierea din 15.09.2010 și, în baza art. 139 alin. 2 cod procedură penală raportat la art. 145 cod procedură penală și art. 3001 cod procedură penală, s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea în care locuiește, respectiv municipiul C., fără încuviințarea instanței, respectiv Judecătoria Băilești.
P. încheierea din 17.03.2011 pronunțată de Judecătoria Băilești, în baza art. 139 alin. 1 cod procedură penală raportat la art. 145 ind. 1 cod procedură penală s-a înlocuit măsura obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Pe parcursul judecării cauzei a fost audiat inculpatul și, după ce i-au fost aduse la cunoștință dispozițiile art. 70 alin. 2 cod procedură penală și art. 322 cod procedură penală, acesta a arătat că nu recunoaște săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată. La data de 25.10.2010 D.G.F.P. D., în numele Statului R., reprezentat de A.N.A.F. s-a constituit parte civilă în cauză pentru suma de 1.208.989 lei, reprezentând prejudiciul adus bugetului general consolidat prin activitatea infracțională a inculpatului, la care urmează să fie calculate accesoriile legale prevăzute de Codul de procedură fiscală, astfel: 666.883 lei TVA nedeclarată cu accesoriile legale aferente, calculate de la data de 01.10.2007 și până la data stingerii sumei datorate și 542.106 lei impozit pe profit nedeclarat cu accesoriile legale aferente calculate de la data de 01.10.2007 și până la data stingerii sumei datorate.
În motivarea cererii s-a arătat că potrivit art. 14 cod procedură penală, repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune presupune atât repararea pagubei efective, cât și despăgubiri pentru folosul de care a fost lipsită partea civilă și în aceste condiții sunt aplicabile prevederile art. 119(1) Cod procedură fiscală, potrivit cărora „ Pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată, se datorează după acest termen majorări de întârziere”, precum și prevederile art. 120 (1) Cod procedură fiscală: „Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi începând cu data imediaturmătoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv”.
De asemenea, partea civilă a solicitat ca la soluționarea cererii privind despăgubirile civile să se aibă în vedere și obiecțiunile formulate de DGFP D. la raportul ce expertiză contabilă, întocmit în faza de urmărire penală și că în opinia sa prejudiciul evidențiat de expert prin raportul de expertiză a fost stabilit, fără a se avea în vedere toate tranzacțiile efectuate de . SRL în perioada ianuarie - septembrie 2007.
În cauză au fost audiați martorii N. Radion L., N. D., B. M. M., L. L. și L. R. .
La data de 10.02.2011 inculpatul a solicitat efectuarea unui supliment de expertiză pentru a se recalcula prejudiciul în raport de actele depuse, din care rezultă că au avut loc compensări în sumă de 3.572.175, 04 lei.
Suplimentul la raportul de expertiză a fost întocmit de expert contabil M. V. și depus la dosar la data de 29.03.2011, iar în cuprinsul raportului s-a menționat că operațiunile în valoare 3.572.179, 58 lei nu s-au realizat efectiv între cele două societăți . SRL și . A., iar în situația în care se iau în considerare compensările valoarea prejudiciului este de 7.755 lei, din care TVA 4.257 lei și impozit pe profit 3.498 lei.
La data de 20.04.2011, D.G.F.P. D., în numele Statului R., reprezentat de A.N.A.F., a formulat obiecțiuni la suplimentul de expertiză contabilă întocmit de expert contabil M. V., solicitând înlăturarea concluziilor suplimentului raportului de expertiză, întrucât aprecierile expertei exced obiectivelor fixate de instanța de judecată, care prin încheierea de ședință din 21.01.2011, a încuviințat efectuarea unui supliment al raportului de expertiză întocmit în faza de urmărire penale, urmând ca experta să recalculeze valoarea prejudiciului, având în vedere înscrisurile depuse de inculpat, din care rezultă că între . SRL și . A. au operat compensări în valoare de 3.572.174 lei
S-a mai menționat că suplimentul raportului de expertiză reprezintă de fapt o reevaluare inexplicabilă a opiniei expertului, exprimată în faza de urmărire penală, ceea ce în mod evident excede limitelor investirii, și că în mod eronat apreciază că în situația în care tranzacțiile dintre . SRL și . ar fi fictive, prejudiciul adus bugetului de stat ar fi de 7.755 lei.
D.G.F.P. D. în cererea formulată a mai arătat că în condițiile în care operațiunile comerciale în cuantum de 3. 572.175 lei au fost înregistrate în contabilitatea . cu consecința posibilității deducerii taxei pe valoare adăugată aferentă acestor operațiuni., furnizorul . SRL nu a îndeplinit obligația legală corelativă de a înregistra în contabilitate aceste tranzacții și de a plăti către bugetul de stat TVA și impozitul pe profit aferent, în această situație prejudicierea bugetului de stat fiind evidentă.
La data de 21.04.2011 inculpatul a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, menționând că la stabilirea valorii prejudiciului expertul trebuia să țină cont și de faptul că suprafețele de teren achiziționate au fost executate silit de AFP Băilești, fiind vândute către S.C. GRIMI PRODUCT SRL Galicea M. la suma de 10.353 lei, situație în care bugetul statului și-a recuperat prin executare silită o bună parte din sumele cu care era dator.
La data de 21.04.2011 au fost admise obiecțiunile la suplimentul raportului de expertiză formulate de A.N.A.F - D.G.F.P. D. și de inculpat, obiecțiuni ce au fost transmise expertei pentru a răspunde la acestea.
La data de 07.09.2011 s-a depus la dosar răspunsul la obiecțiunile formulate de A.N.A.F.- D.G.F.P. D. și inculpat.
La data de 20.10.2011 instanța, în conformitate cu art. 124 cod procedură penală, a dispus citarea expertei M. V. pentru a se prezenta în instanță și a da explicații verbale asupra suplimentului la expertiză și a răspunsului la obiecțiuni.
Astfel, din probele administrate în cauză, Judecătoria Băilești a reținut următoarele:
La data de 30 mai 2008 Garda Financiară D. a efectuat un control la . SRL, administrată de inculpatul L. L. A., având ca obiect verificarea achizițiilor intracomunitare de cereale în perioada ianuarie - septembrie 2007 și, în urma verificărilor încrucișate, s-a stabilit că . SRL a efectuat în perioada ianuarie - septembrie 2007 livrări de cereale către . A. în valoare de 4.135.996, 20 lei, fără a evidenția în actele contabile operațiunile contabile și veniturile realizate, fapt ce a produs un prejudiciu bugetului de stat în sumă de 506.499 lei, din care 49.498 lei impozit pe profit și 457.001 lei TVA, așa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă întocmit de expert contabil M. V..
. SRL a fost înființată în anul 2006, având ca asociat unic și administrator pe numita L. R., soția fratelui inculpatului, dar administrarea în fapt a societății s-a făcut de către inculpat în baza unei împuterniciri . Fiind împuternicit de către asociatul unic L. R. și având drept de semnătură în bancă, începând din anul 2007 a achiziționat în numele . SRL cereale pe care apoi în baza facturilor pe care le întocmea, semna și aplica ștampila societății, le vindea către . A., administrată de către numitul N. Radion L., achiziții pe care inculpatul nu le-a adus la cunoștința asociatului unic L. R. care, la finele primului semestru din anul 2007, realizând că acesta nu depusese bilanțul la organele fiscale, i-a cerut acestuia documentele contabile, pe care apoi le-a depus la Administrația Finanțelor P. Băilești, iar în luna iulie 2007 i-a retras acestuia dreptul de semnătură în unitățile bancare.
Cu toate acestea, și în semestrul II 2007 inculpatul a continuat să deruleze activități privind achiziția de cereale, pe care apoi în baza facturilor pe care le întocmea, le vindea către aceeași societate, respectiv . A., iar începând cu data de 22.11.2007 a devenit asociat și administrator al societății, neevidențiind în documentele contabile operațiunile desfășurate și nedepunând la organele fiscal raporturile fiscale pentru semestrul II 2007.
Martora L. R. a declarat: „ Am retras împuternicirea inculpatului când am aflat că încheiase tranzacții comerciale pe societatea mea și anume vânzări-cumpărări de cereale și că aceste tranzacții nu fuseseră evidențiate în contabilitatea societății „ și că „ după ce a preluat societatea de la mine a continuat să facă tranzacții comerciale, pe care nu le-a evidențiat în actele societății”.
În luna aprilie 2008, inculpatul a cesionat părțile sociale pe care le deținea ca asociat la . SRL numitului
N. D., fără a-i preda acestuia efectiv și documentele contabile ale societății.
Martorul N. D. a declarat: „Nu am preluat efectiv această societate, în sensul că nu am preluat documentele și nici certificatul de înmatriculare „ și „ nu am desfășurat nici un fel de activitate comercială la . SRL.
În drept, s-a stabilit că faptele inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală prin omisiunea în tot sau în parte a evidențierii în actele contabile ori în alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b raportat la alin. 2 din Legea 241/2005.
Având în vedere că valoarea prejudiciului este mai mare de 100.000 de euro, fapta a fost încadrată în dispozițiile legale menționate și s-a respins cererea privind schimbarea încadrării juridice formulată de inculpat.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere pericolul social concret al infracțiunii comise, lipsa antecedentelor penale, dar și poziția nesinceră a inculpatului, valoarea mare a prejudiciului cauzat bugetului de stat și faptul că acesta nu a fost recuperat făcând astfel aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a și 76 lit. c cod penal.
S-a apreciat că scopul pedepsei de prevenție generală și specială, va fi atins prin condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii de 2 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, fiind îndeplinite în cauză condițiile prevăzute de art. 81 cod penal. S-a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv de la 19.08.2010 și până la 17.09.2010; s-a făcut aplicarea art. 82 cod penal și s-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 cod penal. S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal și, în baza art. 71 alin. 5 cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.
În conformitate cu dispozițiile art. 998, 999 cod civil, inculpatul a fost obligat în solidar cu . SRL la 506.499 lei despăgubiri civile către stat, reprezentat de ANAF cu dobânzile legale aferente până la achitarea efectivă. A fost încetată măsura obligării de a nu părăsi țara.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs atât partea civilă DGFP D. cât și inculpatul L. L. A..
Inculpatul L. L. A. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe în baza art. 38515 pct. 2 lit. b Cod procedură penală, și reținând cauza spre rejudecare, să se dispună achitarea, întrucât pe de o parte, se impunea schimbarea încadrării juridice a faptei în art. 9 alin. 1 lit. d din Legea nr. 241/2005, în loc de art. 9 alin. 2 din Legea nr. 241/2005, întrucât expertiza efectuată și suplimentele ajung la concluzia că prejudiciul este de 7.755 lei, deci nu este depășit cuantumul de 100.000 euro, iar pe de altă parte, raportat la art. 3859 pct. 18 Cod procedură penală, se impune achitarea în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a Cod procedură penală, întrucât fapta nu există, deoarece din probatoriul administrat în cauză rezultă că inculpatul a depus la organele fiscale documentele din care rezultă că societatea sa este debitoare la bugetul statului cu suma de 60.129 lei, din care 17.880 lei impozit pe profit și 42.249 lei TVA, sume care nu îmbracă elementele constitutive ale infracțiunii de evaziune fiscală.
În subsidiar, a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, întrucât prejudiciul de până la 50.000 euro prevăzut de lege, în speță 7.755 lei, a fost recuperat integral prin executarea silită a celor două terenuri.
Cu privire la latura civilă a arătat că în mod greșit a fost obligat în solidar cu societatea la plata despăgubirilor, solicitând respingerea acțiunii civile, invocând, de asemenea, și faptul că prima instanță nu și-a motivat hotărârea de condamnare, în cauză fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 9 Cod procedură penală, în sensul că nu a motivat de ce a înlăturat propria cercetare judecătorească și și-a însușit conținutul rechizitoriului.
Partea civilă DGFP D., a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii cererii sale de constituire de parte civilă, cu obligarea inculpatului la plata sumei de 1.208.989 lei despăgubiri civile, respectiv 666.883 TVA nedeclarată, cu accesoriile legale aferente prevăzute de Codul de procedură fiscală, calculate de la data de 1 octombrie 2007 și până la data stingerii sumei datorate și 542.106 lei impozit pe profit nedeclarat, cu accesoriile legale aferente prevăzute de Codul de procedură fiscală.
De asemenea, a invocat faptul că hotărârea primei instanțe nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, fiind incidente dispozițiile art. 3859 pct. 9 Cod procedură penală, întrucât prima instanță nu a arătat cum a fost stabilită suma la care a fost obligat prin hotărâre, data de la care sunt datorate dobânzile, în condițiile în care la stabilirea prejudiciului a avut în vedere raportul de expertiză contabilă, însă fără a lua în considerare obiecțiunile formulate de către DGFP D., deoarece prejudiciul evidențiat de către expert a fost stabilit fără a avea în vedere tranzacțiile efectuate de către . SRL, în perioada ianuarie-septembrie 2007.
P. decizia penală nr. 1097 din data de 11 mai 2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, au fost admise recursurile declarate de partea civilă DGFP D. și inculpatul L. L. A., împotriva sentinței penale nr. 176 din 9 noiembrie 2011 pronunțată de Judecătoria Băilești în dosarul nr._ .
S-a casat sentința penală, cauza fiind trimisă spre rejudecare Tribunalului D..
În motivarea deciziei instanței de control judiciar s-a reținut că hotărârea Judecătoriei Băilești a reluat actele procesuale efectuate în cursul cercetării judecătorești, respectiv declarațiile martorilor, concluziile suplimentului de expertiză și conținutul obiecțiunilor la raportul de expertiză, reproducând apoi concluziile raportului de expertiză întocmit în faza de urmărire penală și depozițiile martorilor L. R. și N. D., fără a face o analiză științifică a probelor administrate.
A reținut că în suplimentul la raportul de expertiză contabilă (fila 598 dosarul primei instanțe), prejudiciul este altul decât cel reținut în raportul de expertiză, rezultând un profit impozabil de 21.861 lei și TVA de plată 4.257 lei, în total 7.755 lei, din care TVA 4.257 lei și impozit pe profit de 3.498 lei, noile concluzii fiind criticate de către Ministerul Finanțelor P. – ANAF – DGFP D., pentru care s-a răspuns apoi printr-un alt supliment (fila 592 din dosarul primei instanțe).
În condițiile în care concluziile experților erau diferite, prima instanță a optat pentru cele ale expertizei întocmite în faza de urmărire penală fără a motiva opinia pentru care a optat. Mai mult din declarația expertei M. V. a reieșit că nu mai există prejudiciu, întrucât suma obținută din executarea silită a terenurilor acoperă suma datorată bugetului statului.
Cum în speță, latura penală este indisolubil legată de latura civilă, raportat și la dreptul la un proces echitabil și dispozițiile art. 38515 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, Curtea a admis recursurile, a casat sentința penală și a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul D..
În rejudecare, s-a dispus ca instanța de fond să stabilească, în raport de probele administrate în cauză sau, eventual, pe baza altor probe pe care le consideră concludente și utile, inclusiv o nouă expertiză contabilă în cazul în care va constata contradicții între expertiza contabilă și suplimente, starea de fapt, respectiv omisiunea evidențierii în actele contabile sau orice alte documente legale a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, stabilind în concret eventualul prejudiciu, adus bugetului statului, respectiv impozit pe profit și TVA.
Totodată, s-a solicitat să fie avute în vedere și celelalte critici aduse hotărârii prin promovarea căii de atac.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul D. la nr._ la data de 25.05.2012 .
În rejudecare, instanța a dispus citarea în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a . Băilești, prin lichidator judiciar EXPERT .> Având în vedere apărările formulate de inculpat au fost solicitate reprezentantului părții civile lămuriri suplimentare cu privire la cererea de constituire ca parte civilă.
Cu adresa nr._ din 2 noiembrie 2012 ( fila 26), DGFP D. a răspuns solicitării instanței.
Examinând actele efectuate pe întreg parcursul procesului penal instanța constată următoarele:
Inculpatul L. L. A., în calitate de administrator al . SRL Băilești nu a evidențiat, în totalitate, în actele contabile veniturile realizate de societate în perioada ianuarie - septembrie 2007, sustrăgând de la plata bugetului de stat suma de 506.499 lei, din care 457.001 lei TVA și 49.498 lei reprezentând impozit pe profit.
Astfel, prin nota de constatare ._ din 30 mai 2008 întocmită de Garda Financiară – Comisariatul Regional D. s-a constatat, urmare inspecției fiscale și a verificărilor încrucișate, că . SRL Băilești a efectuat în perioada ianuarie – septembrie 2007 livrări de cereale către . A., în valoare totală de 4.135.996,20 lei, fără a evidenția în totalitate în actele contabile operațiunile efectuate și veniturile realizate, consecința fiind prejudicierea bugetului de stat.
În baza întregului material probator administrat în cauză a rezultat următoarea situație de fapt:
. SRL Băilești a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului D. la data de 21.08.2006, iar sediul social a fost declarat în municipiul Băilești, ., asociat unic și administrator fiind înscrisă numita L. R., cumnata inculpatului.
Însă, administrarea în fapt a societății a fost realizată de inculpatul L. L., împrejurare ce rezultă din următoarele aspecte:
. SRL Băilești a fost înființată la inițiativa familiilor inculpatului și fratelui acestuia – L. L.- în scopul demarării unei activități constând în deschiderea și exploatarea unei stații de distribuție carburant tip GPL (declarații martori L. R., L. L. și declarațiile inculpatului). Cu această ocazie s-a decis ca administrator al societății nou înființate să fie numita L. R., inculpatul invocând imposibilitatea de a fi administrator dat fiind că deținuse anterior această calitate în cadrul altei societăți comerciale care însă fusese lichidată. S-a stabilit însă ca inculpatul să se ocupe și să facă toate demersurile necesare înființării și administrării firmei, precum și pentru obținerea unui credit bancar, necesar înființării stației GPL.
Astfel, inculpatul a fost împuternicit de asociatul unic L. R., în temeiul unor procuri speciale autentificate notarial ( filele 210 și 245 dosar de urmărire penală), i s-a acordat și specimen de semnătură pentru conturile societății la unitățile bancare și i s-a înmânat și ștampila societății, așa încât inculpatul deținea puteri depline în societate, inclusiv asupra conturilor deschise la trei unități bancare.
Începând cu luna ianuarie 2007, inculpatul – reprezentând . SRL a inițiat și derulat o relație comercială cu . A., administrată de martorul N. Rodian L. care deținea și calitatea de asociat unic, firma acestuia având ca obiect de activitate intermedieri în comerțul cu cereale. Concret, inculpatul urma să achiziționeze cereale prin intermediul . de la persoane fizice și societăți comerciale și să le vândă firmei din A. în așa fel încât operațiunile să genereze un profit pentru vânzător.
P. urmare, în perioada ianuarie – septembrie 2007, inculpatul – prin intermediul . – a achiziționat de la diverse persoane fizice și societăți comerciale grâu, floarea soarelui și porumb pe care le-a comercializat la . A.. Concret, acesta identifica furnizorul, îl contacta pe martorul N. Rodian L. pentru a-i comunica cantitățile și locația, iar cel din urmă trimitea un mijloc de transport pentru încărcarea și preluarea cerealelor, virând totodată contravaloarea acestora în conturile bancare ale ., de unde inculpatul ridica sumele în numerar, folosind o parte pentru achitarea furnizorilor. Aceste operațiuni comerciale erau consemnate în facturi fiscale, completate, semnate și ștampilate de inculpat ca reprezentant al . și predate apoi martorului N. Rodian L.. Martorul a precizat în declarația sa că inculpatul a fost singura persoană ce a reprezentat . în relația cu ., în calitate de administrator și că nu au mai existat alte schimburi comerciale între cele două firme în afara celor menționate în facturile fiscale emise de inculpat și ridicate de Garda Financiară de la beneficiar, respectiv de la . A..
În ceea ce privește înregistrarea doar parțială în documentele contabile a veniturilor realizate în urma acestor operațiuni, precum și nedeclararea la organul fiscal a întregii TVA și impozit pe profit datorate de stat de ., instanța reține următoarele:
Așa după cum rezultă din declarațiile martorilor L. R. și L. L., declarații coroborate și cu cele declarate de inculpat, toate activitățile de comercializare a cerealelor desfășurate de inculpat prin intermediul societății comerciale nu au fost aduse la cunoștința asociatului unic – L. R. – sau soțului acesteia.
La sfârșitul semestrului I al anului 2007, cei doi i-au solicitat inculpatului actele contabile în vederea întocmirii și depunerii bilanțului la 30.06.2007.Au fost însă induși în eroare de inculpat care le-a comunicat că depusese deja toate declarațiile privind obligațiile de plată către bugetul de stat. Verificând însă la Administrația Finanțelor P. Băilești, L. R. a constatat contrariul și, la insistențele sale, inculpatul a predat actele unui contabil, martorul B. M. M., din C. ( fila 333), persoana de la care L. R. a luat cunoștință despre efectuarea operațiunilor comerciale efectuate de inculpat în perioada ianuarie 2007 – iunie 2007 pe relația cu .. Solicitând explicații inculpatului, acesta a refuzat să le comunice aspecte despre modul concret în care s-au desfășurat faptele, precizându-le însă că a întocmit personal facturile și că intenționează să preia . cu toate elementele patrimoniale de la asociatul unic L. R..
Urmare a acestor discuții, L. R. a preluat de la martorul B. M. M. actele contabile întocmite până la acea dată și a depus la organele fiscale raportările privind obligațiile de plată pentru semestrul I 2007, iar la data de 09.07.2007 a retras specimenele de semnătură depuse de inculpat la unitățile bancare, precum și ștampila societății. Consecvent însă ideii de preluare a societății comerciale, inculpatul a convins-o pe L. R. să îi restituie ștampila societății și actele de înființare pentru perfectarea actelor.
În acest context, în continuare inculpatul în lunile iulie și septembrie 2007 a derulat în același mod activități de achiziție și, ulterior, de comercializare a cerealelor către ., astfel după cum atestă facturile fiscale identificate și ridicate de Garda Financiară de la beneficiar, fără însă ca aceste operațiuni să fie evidențiate contabil și aduse la cunoștința martorei L. R., aspect recunoscut, de altfel, chiar de inculpat.
La data de 22.11.2007, L. L. A. a devenit asociat și administrator al firmei în cauză, fără însă ca la sfârșitul anului să își îndeplinească obligațiile ce îi reveneau și constând în evidențierea contabilă a operațiunilor generatoare de venituri (operațiuni pe care personal le desfășurase în semestrul II al anului 2007), declarația privind obligațiile de plată la bugetul de stat, decontul privind taxa pe valoare adăugată precum și declarația informativă privind livrările/prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național.
La data de 03.04.2008, Garda financiară D. a demarat activitatea de verificare a activității desfășurate de . în perioada ianuarie 2007 – septembrie 2007, motiv pentru care au fost trimise în mod repetat invitații atât la sediul social al societății, cât și la domiciliul inculpatului, în scopul prezentării documentelor financiar contabile necesare efectuării controlului.
La scurt timp însă, inculpatul a cesionat părțile sociale martorului N. D. din județul Gorj. Conform declarației martorului ( fila 336), în momentul cedării părților sociale ( înscrierea mențiunilor la Oficiul Registrului Comerțului s-a realizat în 11.04.2008) nu s-au predat efectiv documente financiar contabile, preluarea societății constând practic doar în aceea că s-au operat mențiunile necesare la Oficiul Registrului Comerțului.
Întrucât, ulterior demarării controlului efectuat de Garda Financiară, inculpatul nu a prezentat documentele solicitate, facturile privind livrările de cereale efectuate de . către . au fost identificate și ridicate de organele de control fiscal de la beneficiar.
În nota de constatare nr._/25 iunie 2008 întocmită de Garda Financiară – Comisariatul regional D. ( filele 32- 35 dosar de urmărire penală) s-a reținut că . s-a sustras de la declararea și plata obligațiilor fiscale ( TVA și impozit pe profit) în sumă totală de 1.208.989,23 lei, fiind sesizate apoi organele de cercetare penală.
În raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză de expert M. V. ( filele 139-153 dosar de urmărire penală) s-a stabilit că în evidența contabilă a . Băilești au fost evidențiate vânzări de cereale efectuate în perioada ianuarie-iunie 2007 către . în sumă totală de 1.128.257 lei din care venit 948.115 lei și TVA aferent 180.142 lei.
În evidența contabilă a societății nu au fost evidențiate vânzările de cereale efectuate în perioada ianuarie-septembrie 2007 către . sumă totală de 3.002.788 lei din care 2.523.351 lei venit și TVA aferentă 479.437 lei.
S-a concluzionat că neînregistrarea în contabilitatea . a avut drept consecință diminuarea sumelor datorate bugetului de stat cu 479.436 lei TVA și 49.498 lei impozit pe profit, în total 528.934 lei.
Față de concluziile raportului de expertiză au formulat obiecțiuni atât inculpatul cât și partea civilă DGFP D..
În obiecțiunile formulate( fila 156 dosar de urmărire penală) inculpatul a precizat că în materialul pus la dispoziție expertului nu s-au regăsit informații cu privire la sursele de aprovizionare ale . în perioada iulie-septembrie 2007 și nici nu au fost avute în vedere facturile de retur de la ., facturi care însumează valoarea ce nu se regăsește în deconturile dintre firme, existând și un ordin de compensare între cele două firme. Inculpatul a mai precizat că toate documentele i-au fost predate martorului N. D..
În răspunsul la obiecțiuni, expertul numit în cauză și-a menținut concluziile anterioare ( filele 158-160 dosar de urmărire penală). Astfel a precizat că în perioada iulie-septembrie 2008 nu au putut fi identificate informații cu privire la sursele de aprovizionare ale . având în vedere că societatea nu a depus declarațiile fiscale și informative prevăzute de lege. Termenul de depunere al declarației 394 prevăzută de Ordinul 702/2007 a fost 25 ianuarie 2008, anterior datei cesiunii părților sociale către numitul N. D. ( 25.02.2008). În ceea ce privește facturile retur de la ., decontate prin ordin de compensare, acestea nu se regăseau în documentele furnizate de ..
În răspunsul la obiecțiunile formulate de partea civilă DGFP D. ( filele 166-168 dosar de urmărire penală), expertul numit în cauză și-a menținut opinia exprimată în sensul că impozitul pe profit datorat de societate este de 49.498 lei, motivat, în esență, de aceea că existența unor venituri și recunoașterea lor ca atare presupune existența unor cheltuieli aferente mai ales când se referă la o marfă comercializată. În ceea ce privește TVA de plată, motivat de împrejurarea că ulterior depunerii raportului de expertiză, i-au fost puse la dispoziție de IPJ D. – Serviciul de investigare a fraudelor, facturi de achiziție de la . emise în februarie 2007, facturi achitate, a fost recalculat TVA de plată rezultând 457.001 lei.
În concluzie s-au stabilit sumele datorate bugetului de stat la 506.499 lei, din care 457.001 lei TVA și 49.499 lei impozit pe profit.
În fața instanței de fond, în primul ciclu procesual, inculpatul a depus la dosar: situația clientului . întocmită de . ( fila 459 dosar instanță de fond); situația furnizorului . întocmită de . ( filele 460-462 dosar instanță de fond); adresa nr. 21/2010 către Centrul de Pregătire a Persoanelor din Industrie București ( fila 490); adresa nr. 671/13.12.2010 emisă de Centrul de Pregătire a Persoanelor din Industrie ( fila 491) și documentele anexate acesteia: proces verbal al ședinței nr._ ( fila 492), lista facturilor încărcate în baza de date IMI ( filele 493-494), borderourile facturilor compensate de fiecare segment în parte ( filele 497-499).
Având în vedere noile documente depuse la dosar, la termenul din 10 februarie 2011, instanța a dispus întocmirea unui supliment la raportul de expertiză, expertul având a calcula prejudiciul în raport de actele depuse, acte din care rezultă că între societăți au avut loc compensări în sumă de 3.572.175,04 lei.
În suplimentul la raportul de expertiză s-a reținut că în anul 2007, . a livrat către . A. marfă în valoare totală de 4.180.366,61 lei din care TVA 667,453,48 lei întocmind un număr de 60 facturi, ultima fiind emisă la 27 septembrie 2007.
Din totalul acestora . a încasat prin conturile bancare deschise la Raiffeisen Bank și BRD suma de 608.191,16 lei, diferența de 3.572.179, 58 lei rămânând neîncasată.
În anul 2007, respectiv în 31 ianuarie, 31 martie, 31 iulie și 30 septembrie și între 17 ianuarie și 28 ianuarie 2008 . a primit de la . facturi de marfă în valoare totală de 3.572.179, 58 din care TVA 570.348 lei.
Sumele datorate reciproc de cele două societăți au fost compensate prin IMI, circuitul 5100/05.02.2008.
În finalul suplimentului la expertiza contabilă s-a exprimat opinia potrivit căreia operațiunile între cele două societăți în valoare de 3.572.179,58 lei nu au fost efectiv realizate între cele două societăți, iar ca operațiuni reale efectuate de . au fost următoarele:
- livrări în sumă totală de 608.191,16 lei către ., sumă ce a fost încasată prin bancă.
- aprovizionări în sumă totală de 581.527 lei de la . și . achtate prin bancă și în numerar
Rezultând profit impozabil 21.861 lei și TVA de plată 4.257 lei.
Urmare acestor constatări, în suplimentul la expertiza contabilă s-a stabilit TVA în sumă de 4.257 lei și impozit pe profit în sumă de 3.498 lei, deci un prejudiciu de 7.755 lei.
La 20 aprilie 2011 s-au primit la dosar obiecțiunile formulate de partea civilă, obiecțiuni în care s-a precizat că proba administrată este lipsită de relevanță, fiind fundamentată pe un raționament greșit al expertului contabil.
La 21 aprilie 2011 s-au primit la dosar obiecțiunile formulate de inculpat la suplimentul la raportul de expertiză, obiecțiuni în care s-a arătat că expertul nu a ținut cont de cheltuielile efectuate de societate cu achiziționarea a două terenuri, terenuri care de altfel, au fost executate silit de AFP Băilești. A anexat, în copie actele de dobândire a celor două terenuri și procesul verbal de licitație pentru bunuri imobile întocmit în dosar de executare nr._/2008 al AFP Băilești.
În noul supliment la expertiză ( filele 592-594 dosar instanță de fond) s-a concluzionat că achiziția celor două terenuri în anul 2007 nu are influență asupra profitului impozabil aferent acestui an, întrucât ieșirea de numerar nu echivalează cu o cheltuială care să se reflecte în contul de profit și pierdere. Suma obținută din executarea silită a celor două terenuri a fost utilizată pentru stingerea obligațiilor fiscale declarate de societate la sfârșitul semestrului I 2007. Suma de 8700 lei obținută din executarea silită a celor două terenuri acoperă integral prejudiciul recalculat în suplimentul I la raportul de expertiză contabilă, iar în actele contabile și fiscale aferente semestrului I 2007, societatea se declară ca fiind debitoare față de bugetul de stat cu suma de_ lei din care_ lei impozit pe profit și_ lei TVA, sume mai mari decât cele stabilite prin suplimentul I la expertiza contabilă.
În declarația dată în fața instanței de judecată ( fila 463 dosar instanță de fond ) inculpatul nu a recunoscut săvârșirea vreunei fapte cu caracter penal, menționând că a desfășurat activități comerciale cu societatea din A. atât în baza procurii primite de la asociații . cât și ulterior când a preluat societatea. A precizat că a aprovizionat cereale atât de la societăți comerciale cât și de la persoane fizice, iar toate documentele contabile le-a prezentat numitului B., contabil, cu care însă nu avea încheiat vreun contract de prestări servicii. Documentele întocmite de contabil le-a prezentat ulterior organelor fiscale, așa încât nu își explică de ce se consideră că a prejudiciat bugetul de stat. Inculpatul a mai menționat că de mai multe ori i-a fost returnată marfa întrucât nu era de calitate, iar pentru returnarea cantităților de cereale erau emise facturi și ordin de compensare.
Martorii N. Rodian L. ( fila 507), N. D. ( fila 508), B. M. M. ( fila 509), L. L. ( fila 529), L. R. ( fila 530) și-au menținut declarațiile date în cauză pe parcursul urmăririi penale.
În rejudecare, la solicitarea instanței partea civilă a comunicat că obligațiile fiscale stabilite prin nota de constatare nr._/30.05.2010 întocmită de Garda Financiară D. nu sunt înregistrate în evidența fiscală a AFP Băilești, iar sumele încasate prin executare silită a bunurilor . nu au stins obligațiile fiscale menționate în această notă de constatare întocmită de Garda Financiară D., notă de constatare ce a stat la baza demarării cercetărilor penale în prezenta cauză.
În drept, faptele comise de inculpat și descrise anterior, constând în aceea că în calitate de administrator de fapt și de drept al . SRL Băilești nu a evidențiat, în totalitate, în actele contabile, veniturile realizate de societate în perioada ianuarie - septembrie 2007, sustrăgând de la plata bugetului de stat suma de 506.499 lei, din care 457.001 lei TVA și 49.498 lei reprezentând impozit pe profit, realizează sub aspectul conținutului elementele unei infracțiuni de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. 1 lit. b raportat la alin. 2 din Legea 241/2005.
Instanța nu va reține apărarea formulată de inculpat și întemeiată pe concluziile din suplimentul la expertiza contabilă ( filele 558- 562 dosar instanță de fond) potrivit cu care valoarea prejudiciului ar fi de 7.755 lei având în vedere următoarele aspecte:
La recalcularea obligațiilor către bugetul de stat, expertul a avut în vedere doar livrările de marfă către . achitate de societatea beneficiară prin bancă, cu toate că la dosar există facturi emise de societatea administrată de inculpat cu o valoare totală net superioară sumelor ridicate de la bănci. Același expert reține că societatea administrată de inculpat a aprovizionat marfă doar de la două societăți comerciale în condițiile în care chiar inculpatul recunoaște, iar martorul N. confirmă că au fost achiziționate cereale și de la persoane fizice.
Or, în aceste condiții este evident că raporturile comerciale derulate între cele două societăți comerciale pe întreg parcursul anului 2007 nu pot fi limitate doar la ceea ce ar rezulta din documentele bancare aflate la dosar. Cu atât mai mult cu cât expertul nu justifică de o manieră plauzibilă care sunt împrejurările în care în raportul de expertiză întocmit inițial reține anumite sume ca debite, pentru ca în suplimentul la expertiză să revină și să calculeze într-o altă manieră aceste debite.
Referitor la compensarea care ar fi operat între datoriile reciproce ale celor două societăți comerciale, instanța reține că, de fapt, această operație derulată prin intermediul Institutului de Management și Informatică la 5 februarie 2008 ( deci cu aproximativ 2 luni înainte ca inculpatul să cedeze părțile sociale din firmă și să fie declanșat controlul de către organele fiscale) a fost realizată, în mod evident cu scopul ascunderii neclarităților și neconcordanțelor existente în evidențele contabile ale ., societate care la data efectuării compensărilor nu depusese la organele fiscale declarațiile ce îi reveneau potrivit legii. Astfel poate fi explicat de ce facturile emise de . și menționate în borderoul facturilor compensate sunt emise la 31 iulie 2007, 31 martie 2007, 31 iulie 2007, 30 septembrie 2007, iar pe facturile emise între 17 ianuarie 2008 și 28 ianuarie 2008 sunt înscrise cele mai mari sume propuse pentru a fi compensate. Mai mult, nu există nici o explicație rezonabilă asupra faptului că facturile supuse operațiunii de compensare totalizează, în final, sume egale din partea ambelor societăți, în condițiile în care au fost emise pe parcursul unui an întreg. De asemenea, nu rezultă din nici un document contabil sau din declarația vreunei persoane audiată în cauză care a fost destinația mărfurilor aprovizionate sau returnate de . de la . potrivit facturilor introduse în circuitul de compensare.
Având în vedere toate aceste argumente, instanța reține că prejudiciul rezultat, în cauză, prin activitatea desfășurată de inculpat în calitatea sa de administrator de fapt și, ulterior, de drept al . este cel reținut în raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză la 12 iulie 2010 ( filele 139-153 dosar de urmărire penală), completat ulterior ( filele 166-168 dosar de urmărire penală), la întocmirea căruia s-au avut în vedere documente contabile care există la dosarul cauzei și toate declarațiile depuse pentru societatea comercială la organele fiscale.
Pentru aceste considerente instanța va respinge cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice, prejudiciul cauzat bugetului de stat fiind de 506.499 lei, din care 457.001 lei TVA și 49.499 lei impozit pe profit.
Reținând vinovăția inculpatului cu privire la comiterea infracțiunii mai sus arătate și având în vedere pe de o parte criteriile generale de individualizare a pedepselor, respectiv gradul de pericol social, circumstanțele reale de comitere a faptelor, dar și circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, iar pe de altă parte împrejurarea că rejudecarea cauzei s-a dispus urmare a căii de atac exercitată de inculpat, instanța îl va condamna la 2 ani închisoare cu reținerea dispozițiilor art. 74 lit. a și art. 76 lit. c cod penal, iar în baza art. 81 cod penal se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 4 ani prevăzut de art. 82 cod penal.
Potrivit dispozițiilor art. 71 cod penal se va aplica inculpatului și pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a și lit. b cod penal, iar în baza dispozițiilor art. 71 alin.5 cod penal conform cu care pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
Instanța va constata că inculpatul a fost arestat preventiv în cauză de la data de 19.08.2010 la data de 17.09.2010.
În baza art. 14 și art. 346 alin.1 cod procedură penală va fi obligat inculpatul la plata către partea civilă S. R. prin ANAF – DGFP D. a sumei de 506.499 lei din care 49.498 lei impozit pe profit și 457.001 lei taxa pe valoare adăugată, precum și la dobânzile și penalitățile aferente, conform codului fiscal, calculate până la data achitării integrale a debitului.
Instanța nu va reține că parte din debitul către bugetul de stat a fost achitat prin valorificarea la licitație a celor două terenuri așa după cum a solicitat inculpatul a se constata întrucât potrivit celor comunicate de DGFP D. obligațiile fiscale stabilite prin nota de constatare ce a constituit temeiul sesizării organelor de cercetare penală nu sunt înregistrate în evidența fiscală a AFP Băilești, iar sumele încasate prin executarea silită a bunurilor societății comerciale ( în prezent radiată) nu au stins obligațiile fiscale menționate în respectiva notă.
În baza art.13 din Legea 241/2005 se va dispune comunicarea sentinței la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.
Văzând și dispozițiile art. 189 și următoarele cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de schimbare a încadrării juridice.
În baza art. 9 alin. 1 lit. b și alin. 2 din Legea 241/2005 cu aplicarea art. 74 lit. a și art. 76 lit. c cod penal
Condamnă pe inculpatul L. L. A., fiul lui fiul lui D. și A., născut la data de 26.04.1969 în ., domiciliat în C., str. ., ., ., jud. D., f.f.l. în C., cartier Brazda lui N., ..1, ., CNP_, la 2 ani închisoare.
În baza art. 71 cod penal
Interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. l lit. a teza a II a, lit. b cod penal.
În baza art. 81 cod penal
Dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii pe durata termenului de încercare de 4 ani compus din cuantumul pedepsei aplicate la care se adaugă intervalul de timp de 2 ani prevăzut de art. 82 cod penal.
În baza art. 71 alin. 5 cod penal
Dispune suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării executării pedepsei principale.
Constată că inculpatul a fost arestat preventiv în cauză de la data de 19.08.2010 la data de 17.09.2010.
În baza art. 14 și art. 346 alin. 1 cod procedură penală
Obligă pe inculpatul L. L. A. la plata către partea civilă S. R. prin ANAF a sumei de 506.499 lei din care 49.498 lei impozit pe profit și 457.001 lei taxa pe valoarea adăugată, precum și la dobânzile și penalitățile de întârziere aferente, conform codului fiscal, calculate până la data achitării integrale a debitului.
În baza art. 13 din Legea 241/2005 dispune comunicarea sentinței la Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru înscrierea cuvenitelor mențiuni, după rămânerea definitivă a hotărârii.
Obligă inculpatul la plata sumei de 2400 lei cheltuieli judiciare statului din care 200 lei onorariu avocat desemnat din oficiu.
Cu apel, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și părțile prezente de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 decembrie 2012.
Judecător,
L. L. UdreaGrefier,
E.-S. Ț.
Red jud.L.L.U. /Tehnored. TES
2 ex/27.03.2013
| ← Abandonul de familie. Art. 305 C.p.. Decizia nr. 63/2012.... | Cerere de liberare provizorie sub control judiciar. Art. 160... → |
|---|
