Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 1062/2015. Tribunalul DOLJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1062/2015 pronunțată de Tribunalul DOLJ la data de 07-12-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. D.
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 1062
Ședința publică de la 07 Decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. F.
Grefier M. D.
Ministerul Public - P. de pe lângă T. D.
a fost reprezentat de procuror C. M.
Pe rol judecarea contestației formulate de condamnatul M. N., împotriva sentinței penale nr. 3903/23.10.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, având ca obiect liberarea condiționată (art.587 NCPP) .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns condamnatul M. N., asistat de apărător din oficiu, av. L. C., cu delega pentru asistența judiciară obligatorie la fila 11 din dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Contestatorul condamnat M. N. solicită amânarea cauzei pentru că astăzi este programat la comisia de liberări condiționate din cadrul penitenciarului.
T. pune în discuție cererea de amânare a cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea cererii și amânarea cauzei.
T. respinge cererea de amânare formulată de condamnatul M. N., având în vedere că în prezenta cale de atac se cenzurează hotărârea Judecătoriei C. nr. 3903/2015 prin prisma actelor existente la dosar la data pronunțării sentinței.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnatul M. N., av. L. C., depune la dosar motivele contestației formulate.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, tribunalul constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra contestației declarate.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnatul M. N., av. L. C., solicită admiterea contestației, desființarea hotărârii instanței de fond și admiterea cererii de liberare condiționată, considerând că în mod greșit prima instanță și-a întemeiat soluția de respingere a propunerii de liberare condiționată pe starea de recidivă, întrucât starea de pericol s-a estompat. De asemenea, precizează că executarea în întregime a pedepsei s-ar împlini în 3 luni de zile.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică având în vedere caracterizările întocmite de locul de detenție și starea de recidivă a condamnatului.
Contestatorul condamnat M. N., având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de liberare condiționată, considerând că în perioada executată s-a reabilitat și are o situație familială delicată în sensul că are 3 copii în întreținere.
T.
Asupra contestației penale de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 3903/23.10.2015 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în baza art. 587 alin.1 C.p.p., a fost respinsă cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul M. N., în baza art. 587 alin. 2 C.p.p., s-a fixat termen pentru reînnoirea cererii după data de 07.12.2015.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. a fost obligat condamnatul la plata sumei de 180 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 130 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că la data de 13.10.2015 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C., sub numărul_, cererea de liberare condiționată formulată de către petentul condamnat M. N., deținut în Penitenciarul C., prin care a arătat că dorește să conteste procesul verbal nr. N_ din 08.10.2015 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate, prin care a fost amânat peste 2 luni.
În vederea soluționării cauzei, instanța a dispus emiterea unei adrese către Baroul D. în vederea desemnării unui apărător din oficiu care să asigure asistența judiciară obligatorie a petentului și a unei adrese către Penitenciarul C. în vederea comunicării dacă acesta a fost discutat în comisie și, în caz afirmativ să comunice în copie, procesului verbal și caracterizarea petentului întocmite de către Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
Penitenciarul C. a înaintat la dosarul cauzei procesul verbal nr. N_ din 08.10.2015 și o caracterizare a petentului condamnat.
Din procesul verbal nr. N_ din 08.10.2015 a rezultat că petentul condamnat M. N., se află în executarea unei pedepse de 1 an închisoare conform mandatului de executare a pedepsei închisorii nr._ emis în baza sentinței penale nr. 3889/2014 a Judecătoriei C., pentru săvârșirea infracțiunii de autor ordonanța de urgență privind circulația pe drumurile publice – OUG 195/2002.
Pedeapsa a început la data de 02.03.2015, având dată de sfârșit 01.03.2016.
Susnumitul a fost analizat în cadrul Comisiei pentru liberare condiționată din data de 08.10.2015, comisia hotărând să fie reanalizat după data de 07.12.2015, datorită stării de recidivă.
Pe parcursul executării pedepsei privative de libertate, persoana condamnată a participat la activități productive, dar și activități gospodărești în interesul locului de deținere. A beneficiat de 29,08 zile câștig și a manifestat interes în ceea ce privește folosirea la muncă. A avut un comportament corespunzător și nu a fost sancționat disciplinar. A fost recompensat de două ori cu suplimentarea dreptului la pachet și vizită. În scurta perioadă de executare a participat la câteva activități de reintegrare socială și la activități productive cu interes.
Petentul condamnat se află la prima analiză în cadrul Comisiei pentru liberare condiționată și execută pedeapsa în regim deschis.
Analizând prevederile legale în vigoare în materia liberării condiționate, instanța de fond a reținut că, potrivit art. 100 alin.1 C.p., poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei închisorii, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis, a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească și instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Față de aspectele menționate, instanța de fond a apreciat că dispozițiile art. 59 din Codul penal de la 1969 sunt mai favorabile comparativ cu cele prevăzute de art. 100 NCP.
Astfel, potrivit art. 59 C.p., poate fi liberat condiționat condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în munca și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Executarea fracțiunii legale de pedeapsa nu justifica prin ea înseși acordarea liberării condiționate, câtă vreme nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile enumerate în art. 59 alin 1 Cp.
Liberarea condiționata este o facultate, lăsata la aprecierea instanței de judecata. Deși legea nu prevede expres drept criteriu pentru aprecierea oportunității liberării condiționate gravitatea infracțiunii săvârșite, instanța poate aprecia, în concret, dacă gravitatea faptei poate constitui sau nu un criteriu pentru a stabili daca perioada executata dintr-o pedeapsa este suficienta sau nu pentru reeducarea condamnatului.
Pentru ca scopul pedepsei (prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni) să fie îndeplinit, pedeapsa trebuie sa fie adecvata acestui scop, atât în momentul în care limitele sale sunt legiferate pentru fiecare infracțiune în parte, cât și în momentul individualizării judiciare și în momentul executării.
Faza de executare a pedepsei este cea în care se pune accent deosebit pe prevenția speciala (reeducarea condamnatului), în celelalte doua faze, cea a individualizării legislative si a individualizării judiciare, punându-se accent cu precădere pe prevenția generala.
Raportând aceste criterii legale la situația petentului si analizând actele aflate la dosarul cauzei, instanța apreciază că, deși aceasta a executat fracțiunea de pedeapsa stabilită in mod obligatoriu de lege, aceasta împrejurare nu-i conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecata.
Instanța de fond a reținut că, deși petentul condamnat a executat fracția de pedeapsa de 2/3, față de starea de recidivă a acestuia, fiind anterior condamnat la pedeapsa de 13 ani închisoare pentru art. 174 Cp, 1 an pentru art. 189 Cp, contopite în pedeapsa de 13 ani prin s.p nr. 17/27.01.1997 a Tribunalului D., de faptul că pedeapsa expiră în termen la data de 01.03.2016, s-a apreciat că perioada executată până în prezent nu este suficientă pentru atingerea scopului pedepsei - preventiv și educativ, pentru ca aceasta să fie responsabilizat cu privire la comportamentul său viitor, astfel încât să nu mai comită si alte fapte de natură penală.
Având în vedere cele menționate, în baza art. 587 alin.1 C.p.p., s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul M. N., deținut în Penitenciarul C..
În baza art. 587 alin. 2 C.p.p. s-a fixat termen pentru reînnoirea cererii după data de 07.12.2015.
În baza art. 275 alin. 2 C.p.p. a fost obligat condamnatul la plata sumei de 180 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 130 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat contestație condamnatul M. N., solicitând, în esență, admiterea cererii de liberare condiționată, precizând în esență, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, iar condamnatul mai are de executat 3 luni de zile din întreaga pedeapsă.
Examinând sentința atacată, sub toate aspectele de fapt și de drept și în raport de actele și lucrările dosarului, tribunalul constată că instanța de fond în mod corect a respins propunerea de liberare condiționată, pentru următoarele considerente:
Examinând comparativ dispozițiile de drept penal referitoare la liberarea condiționată, respectiv art. 59 și urm. C.p. din 1968 și art. 99 și urm. NCP, tribunalul constată că dispozițiile legale din vechea reglementare sunt mai favorabile atât sub aspectul condițiilor pe care persoana condamnată trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi dispusă liberarea condiționată (noua reglementare impunând în acest sens noi condiții, cum ar fi cele referitoare la faptul că cel condamnat trebuie să se afle în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis ori că cel condamnat trebuie să fi îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească), cât și datorită faptului că intervalul cuprins între data liberării condiționate și data împlinirii duratei pedepsei constituie termen de supraveghere pentru condamnat, pe durata căruia acesta trebuie să respecte măsurile de supraveghere și obligațiile impuse de către instanță (prev. de art. 101 NCP).
Așadar, potrivit art. 59 cod penal 1968, liberarea condiționată se acordă de către instanța de judecată dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege, respectiv executarea unei fracții din pedeapsă, ca o garanție că scopul și funcțiile acesteia au fost atinse, stăruința în muncă și disciplină a condamnatului, precum și dovezile temeinice de îndreptare sub aspectul redresării sale morale, instanța ținând cont și de antecedentele penale ale condamnatului.
T. reține că persoana condamnată se află în executarea unei pedeapsa de 1 an închisoare, în baza sentinței penale nr. 3889/2014 a Judecătoriei C., pentru săvârșirea infracțiunilor de conducere a autovehiculelor sub influența băuturilor alcoolice.
T. mai reține că la analiza unei cereri de liberare condiționată executarea fracției de pedeapsă prevăzută de lege este numai una din condițiile pentru admisibilitatea cererii, pe lângă aceasta fiind necesare și dovezi temeinice de îndreptare a condamnatului în timpul executării pedepsei, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecată, care la fond a avut în vedere comportamentul condamnatului pe perioada executării pedepsei, apreciindu-se în mod just că timpul executat de condamnat din pedeapsă nu este suficient pentru ca acesta să își însușească scopul preventiv și educativ al pedepsei, astfel încât în viitor să nu mai comită și alte infracțiuni.
De asemenea, având în vedere starea de recidivă și gravitatea infracțiunii comise, tribunalul apreciază că executarea în continuare a pedepsei în regim de detenție reprezintă soluția oportună și legală pentru ca persoana în cauză să se redreseze, să dobândească un ansamblu de valori morale și sociale necesare pentru evitarea, în momentul părăsirii locului de deținere, a săvârșirii altor infracțiuni.
T. apreciază că în acest caz în mod just a apreciat instanța de fond că nu există suficiente și serioase indicii în sensul că pedeapsa închisorii aplicată condamnatului și executată până la acest moment și-a atins scopul înainte de a fi expirat durata stabilită prin hotărârea de condamnare, precum și faptul că îndeplinirea condițiilor sus menționate nu creează un drept condamnatului ci o vocație lăsată la aprecierea instanței, astfel încât în mod corect s-a respins propunerea de liberare condiționată.
Față de aceste considerente, în mod corect prima instanță a constatat că nu sunt îndeplinite toate condițiile impuse de lege, astfel încât în baza art. 4251 alin. 7 pct. 1 lit. b C.p.p. se va respinge contestația formulată de către condamnatul M. N., împotriva s.p. nr. 3903/23.10.2015 pronunțată de Judecătoria C., ca nefondată, urmând ca acesta să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 lei, din care suma de 130 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 425/1 alin. 7 pct. 1 lit. b Cpp
Respinge ca nefondată contestația formulată de condamnatul M. N., fiul lui I. și I., născut la data de 09.04.1974, în C., jud. D., CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul C., împotriva s.p. nr. 3903/23.10.2015 pronunțată de Judecătoria C..
În baza art. 275 alin. 2 Cpp
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 130 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 decembrie 2015
Președinte, Grefier,
E. F. M. D.
Red. Jud. E.F./tehnored. M.D.
14 decembrie 2015/5 ex.
J. f. M. S.C.
| ← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 1073/2015.... | Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 1071/2015.... → |
|---|
