Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 410/2013. Tribunalul GORJ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 410/2013 pronunțată de Tribunalul GORJ la data de 16-12-2013 în dosarul nr. 15246/318/2013
Dosar nr._
Cod operator: 2442
ROMÂNIA
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 410
Ședința publică de la 16 Decembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. I.
Judecător D. P.
Judecător T. B.
Grefier L. E. O.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror C. C.,
din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj;
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de petentul condamnat D. C. M. împotriva sentinței penale nr. 2436 din 29 Octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul petent condamnat D. C. M. asistat de avocat D. L., în substituire pentru apărător desemnat din oficiu, avocat B. E..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat s-a constatat recursul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul pentru dezbateri:
Recurentul petent condamnat D. C. M. arătat că pe data de 29.10.2013 a fost respinsă cererea de liberare condiționată, fixându-se termen pentru rediscutarea situației la data de 25.12.2013, însă solicită judecarea prezentului recurs declarat împotriva sentinței penale pronunțată de Judecătoria Tg-J..
Apărător D. L., pentru recurentul petent condamnat D. C. M. a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței penale și, pe fond admiterea cererii de liberare condiționată întrucât este îndeplinită fracția prevăzută de lege, condamnatul dând dovezi temeinice de îndreptare, precizând în acest sens că a fost recompensat de mai multe ori cu suplimentarea drepturilor, fiind sancționat o singură dată, a participat la activități educative și psihologice și a menținut relația cu familia sa.
Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a recursului ca neîntemeiat, și menținerea sentinței instanței de fond ca temeinică și legală.
Recurentul petent condamnat D. C. M. a solicitat admiterea recursului.
TRIBUNALUL
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 2436 din 29 Octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Tg-J. în dosarul nr._ s-a respins cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat D. C. M., fiul lui I. și C., născut la 23.10.1981 în Târgu J., domiciliat în Târgu J., . 53 A, jud Gorj, CNP_, în prezent deținut în Penitenciarul Târgu J. .
S-a fixat termen pentru rediscutarea situației petentului condamnat la 25.12.2013.
A fost obligat petiționarul condamnat la 120 lei cheltuielile judiciare statului din care suma de 100 lei, reprezentând onorariu avocat din oficiu, se va avansa anticipat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Gorj.
Pentru a pronunța această sentință penală, instanța de fond a reținut că, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-J. sub nr._ petiționarul condamnat D. C. M., deținut în Penitenciarul Târgu-J., a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună liberarea sa condiționată din executarea pedepsei de 6 ani închisoare pe care o execută în prezent .
În motivarea cererii petiționarul condamnat a arătat că perioada de amânare este prea mare având în vedere starea sănătății sale și a situației sale familiale precizând că are ambii părinți bolnavi și care au nevoie urgentă de sprijinul său .
În concluzie, condamnatul a solicitat punerea sa de îndată în libertate fiind întrunite cerințele prev. de art 59 alin 2 din Codul penal sau micșorarea termenului de amânare.
Din analiza actelor aflate la dosar instanța a reținut următoarele:
Potrivit procesului verbal nr. H2/_ din 02.10.2013 emis de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate din cadrul Penitenciarului Târgu J., petiționarul D. C. M. execută o pedeapsă de 6 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 408/2012 a Judecătoriei Târgu J. în baza căreia a fost emis mandatul nr. 473/2010, pentru săvârșirea infracțiunii de viol.
Conform acelorași documente pedeapsa transformată în zile este de 2191 zile, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, trebuie să execute fracția de 2/3, respectiv 1460 de zile.
Comisia a constatat că petentul condamnat, la data analizării situației sale avea un număr de 1465 zile câștigate și executate.
Din procesul-verbal menționat a rezultat că petiționarul condamnat a fost la prima analiză în Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate,însă datorită stării de recidivă, a împrejurării că a mai fost liberat condiționat și a perseverat în săvârșirea de infracțiuni, comisia a apreciat că timpul executat din pedeapsa aplicată este insuficient pentru atingerea scopului pedepsei, a dispus în unanimitate amânarea cu 3 luni și a acordat termen pentru reanalizare la data de 25.12.2013.
Instanța a constatat că potrivit disp.art.59 Cod penal „după ce a executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin 3/4 în cazul închisorii mai mari de 10 ani …condamnatul care este stăruitor în muncă și dă dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale, poate fi liberat condiționat înainte de executarea în întregime a pedepsei”.
Condițiile prevăzute de art.59 Cod penal trebuie îndeplinite cumulativ, astfel că executarea fracției de către petentul condamnat nu este suficientă, fiind necesar ca acesta să fie stăruitor în muncă, să dea dovezi temeinice de îndreptare, toate analizate și prin prisma antecedentelor sale penale.
Textul de lege menționat, referitor la liberarea condiționată înainte de executarea în întregime a pedepsei, face vorbire de o vocație a condamnatului și nu de vreo obligație a instanței ori a comisiei în sensul că după efectuarea a 2/3, petiționarul să fie pus automat în libertate. La analiza cererii se au în vedere și antecedentele penale, dovezile temeinice de îndreptare (în speță, condamnatul s-a implicat în activități și programe educaționale).
Astfel, instanța, față de concluziile comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în ceea ce privește acordarea liberării condiționate, a considerat că, raportat la periculozitatea faptei și durata executată, aceasta din urmă a fost insuficientă pentru a se concluziona cert tendința de îndreptare sau chiar îndreptarea petiționarului, nefiind întrunite în totalitate condițiile prevăzute de art.59 și art. 60 Cod penal.
Cu privire la termenul de amânare, instanța a menținut același termen de 25.12.2013, având în vedere perseverența sa în săvârșirea de infracțiuni ceea ce denotă că perioada executată de condamnat până în prezent este insuficientă în vederea resocializării pentru atingerea scopului executării pedepsei.
Termenul stabilit pentru rediscutare nu este însă obligatoriu, în sensul punerii la acea dată în libertate a petiționarului, ci este un termen normal de reevaluare a comportamentului petiționarului, în funcție de conduita sa, opinându-se fie punerea în libertate, fie în cazul unei conduite neconforme cu regulamentele interioare amânarea lui de la liberarea condiționată.
Totodată pentru acest termen stabilit de instanță comisia trebuie să aprecieze prin prisma sintagmei de „dovezi temeinice de îndreptare”, comportamentul petiționarului sau mai exact eforturile sale susținute și serioase de integrare, până la data analizei, în paralel cu îndeplinirea celorlalte condiții, respectiv cu antecedentele sale penale.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs petentul condamnat D. C. M., pe motivul că în mod greșit instanța de fond i-a respins cererea de liberare condiționată, stabilind termen pentru rediscutarea situației condamnatului la data de 25.12.2013.
Recursul petiționarului condamnat este nefondat.
Tribunalul analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Conform procesului verbal nr. H2/_ din 02.10.2013 emis de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, în ceea ce privește acordarea liberării condiționate din cadrul Penitenciarului Târgu J., petiționarul D. C. M. execută o pedeapsă de 6 ani închisoare dispusă prin sentința penală nr. 408/2012 a Judecătoriei Târgu J. în baza căreia a fost emis mandatul nr. 473/2010, pentru săvârșirea infracțiunii de viol.
Pedeapsa transformată în zile este de 2191 zile, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, trebuie să execute fracția de 2/3, respectiv 1460 de zile.
Comisia a constatat că petentul condamnat, la data analizării situației sale avea un număr de 1465 zile câștigate și executate.
Petiționarul condamnat a fost la prima analiză în Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, însă datorită stării de recidivă, a împrejurării că a mai fost liberat condiționat și a perseverat în săvârșirea de infracțiuni, comisia a apreciat că timpul executat din pedeapsa aplicată este insuficient pentru atingerea scopului pedepsei, a dispus în unanimitate amânarea cu 3 luni și a acordat termen pentru reanalizare la data de 25.12.2013.
În mod corect instanța de fond, în raport de concluziile comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în ceea ce privește acordarea liberării condiționate, a considerat că, raportat la periculozitatea faptei și durata executată, aceasta din urmă a fost insuficientă pentru a se concluziona cert tendința de îndreptare sau chiar îndreptarea petiționarului, nefiind întrunite în totalitate condițiile prevăzute de art. 59 și art. 60 Cod penal.
Termenul de amânare stabilit de către comisie a fost menținut de către instanța de fond, având în vedere perseverența condamnatului în săvârșirea de infracțiuni, ceea ce denotă că perioada executată de acesta până în prezent este insuficientă în vederea resocializării pentru atingerea scopului executării pedepsei.
Pentru motivele mai sus prezentate, tribunalul va respinge recursul ca nefondat și-l va obliga pe recurent la cheltuieli judiciare statului.
Văzând și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b și art. 192 C.pr.pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de petentul condamnat D. C. M., fiul lui I. și C., născut la 23.10.1981 în Târgu J., în prezent deținut în Penitenciarul Târgu J., împotriva sentinței penale nr. 2436 din 29 Octombrie 2013, ca nefondat.
Obligă recurentul la 140 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei onorariu avocat oficiu va fi avansată din fondurile MJ către Baroul Gorj.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16.12.2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
R. I. D. P. T. B.
Grefier,
L. E. O.
Red. D.P.
Tehnored. E.C.
Jud. fond Anișoara B.
3 ex./18 Decembrie 2013
| ← Lovirea sau alte violenţe. Art. 180 C.p.. Decizia nr. 426/2013.... | Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor... → |
|---|
