Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Decizia nr. 407/2014. Tribunalul PRAHOVA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 407/2014 pronunțată de Tribunalul PRAHOVA la data de 11-09-2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL PRAHOVA
SECTIA PENALA
DECIZIA PENALĂ NR. 407
Ședința publică din data de 11.09. 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE – D. I.
GREFIER - C. G.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror – R. C. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova
Pe rol fiind judecarea contestației formulată de condamnatul R. A. R., fiul lui D. și E., născut la 20.11.1974, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr.2364/25.07.2014 pronunțată de J. Ploiești, prin care în temeiul disp. art.595 CPP. s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de condamnatul R. A. R., în prezent aflat în Penitenciarul Ploiești, de aplicare a legii penale mai favorabile.
În baza art. 275 al. 2 din N.C.pr.p., a fost obligat petentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 100 lei.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns contestatorul condamnat R. A. R., în stare de deținere și asistat din oficiu de avocat N. S. C. din cadrul Baroului Prahova.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu permisiunea instanței avocat din oficiu N. S. C. a luat legătura cu contestatorul R. A. R., aflat în stare de deținere, după care arată că acesta își menține contestația formulată și depune la dosar din partea acestuia un memoriu.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, ia act de susținerile părților constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat N. S. C., având cuvântul, pentru contestatorul condamnat R. A. R., arată că prin contestația formulată condamnatul dorește a se face aplicarea legii mai favorabile și reducerea pedepsei, însă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite este de la 1 la 5 ani, motiv pentru care lasă la aprecierea instanței în ceea ce privește contestația formulată.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingerea contestației ca nefondată și menținerea sentinței atacată ca legală și temeinică, întrucât în cauză nu sunt aplicabile disp. art. 6 NCPP., pedeapsa aplicată pentru infracțiunile săvârșite nu depășește maximul prevăzut de lege. Cu obligarea contestatorului la cheltuieli judiciare către stat.
Contestatorul R. A. Paphael, având ultimul cuvânt, solicită admiterea contestației, aplicarea legii mai favorabile și reducerea pedepsei.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată:
Prin sentința penală nr. 2364/25.07.2014 J. Ploiești, în baza art. 595 C. proc. pen., a respins ca neîntemeiată cererea formulată de persoana condamnată R. A. R., fiul lui D. și E., născut la data de 20.11.1974, având CNP_ în prezent deținut în Penitenciarului P. de aplicare a legii penale mai favorabile.
În baza art. 275 al. 2 din C.pr.p., a fost obligat petentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 100 lei.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin sentința penală nr. 19/09.01.2014 a Judecătoriei Târgoviște definitivă prin decizia penală nr. 306/28.03.2014 a Curții de Apel Ploiești, petentul condamnat R. A. R., în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești a fost condamnat la o pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare.
În baza sentinței menționate s-a emis mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 50/31.03.2014 de catre J. Târgoviște.
Conform art. 23 alineat 1 cererile [...] introduse în termen de 6 luni de la data intrării in vigoare a Legii nr. 286/2009, cu modificările și completarile ulterioare, având ca obiect aplicarea legii 4 și 6 din această lege în cazul hotărârilor rămase definitive anterior intrării in vigoare, se solutionează după procedura prevăzută in prezentul articol, care se completează cu dispozitiile Codului de procedură penală.
Potrivit alineatului 2 al aceluiasi articol, cererile [...] se solutionează [...] de către instanța corespunzătoare în grad instanței de executare în a carei circumscripție se află locul de deținere [...].
Potrivit art. 6 C.P.Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei
(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
Analizand pedeapsa la care a fost condamnat petentul, respectiv:
Prin sentinta penala nr. 19/09.01.2014 a Judecătoriei Târgoviște definitivă prin decizia penală nr. 306/28.03.2014 a Curții de Apel Ploiești, petentul a fost condamnat în baza art. 86 alin. 2 din OUG 195/2002 republicată la pedepasa de 1 an și 3 luni închisoare, în baza art. 336 alin. 1 cod penal cu aplic. art. 37 lit. b cod penal din 1969 și art. 3201 cod proc. Penală din 1969, instanta constata ca in conformitate cu limitele de pedeapsa prevazute de NCP, nu se impun a fi reduse, acestea nedepasind maximul special prevazut de noua reglementare.
Pentru aceste motive, prima instanța in baza art. 595 C. proc. pen., a respins ca neîntemeiată cererea formulată de persoana condamnată R. A. R., fiul lui D. și E., născut la data de 20.11.1974, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești de aplicare a legii penale mai favorabile.
În baza art. 275 al. 2 din C.pr.p., a fost obligat petentul condamnat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 100 lei.
Împotriva acestei sentințe a formulat contestație condamnatul criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând a se face aplicarea legii mai favorabile și reducerea pedepsei.
A mai arătat că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite este de la 1 la 5 ani, motiv pentru care lasă la aprecierea instanței în ceea ce privește contestația formulată.
Tribunalul, examinând sentința atacată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile formulate, dar si din oficiu potrivit disp.art.425/1 c.p.p. raportat la art. 417 c.p.p., apreciază contestația formulată ca nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta:
Potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 Noul Cod penal, când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și până la executarea completă a pedepsei închisorii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai ușoară, sancțiunea aplicată, dacă depășește maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită, se reduce la acest maxim.
De asemenea, potrivit art. 4 din Legea nr. 187/2012, legea de punere în aplicare a codului penal, pedeapsa aplicată pentru a infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi.
Prin urmare, se constată că, în aplicarea acestor dispoziții, instanța este ținută să verifice doar dacă pedeapsa aplicată în concret printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pentru o anumită infracțiune, depășește limita maximă a pedepsei prevăzute de legea nouă pentru acea infracțiune.
În realizarea acestui demers, se va face o corespondență între textele legale care incriminează fata concretă a persoanei condamnate, sub imperiul ambelor legi și apoi se vor compara limitele de pedeapsă.
Instanța mai constată că, spre deosebire de art. 5 din Noul Cod penal, care în reglementarea aplicării legii penale în situații în care nu s-a pronunțat încă o hotărâre de condamnare, și care face vorbire de aplicarea legii mai favorabile, ceea ce implică o analiză a tuturor instituțiilor privind răspunderea penală, art. 6 obligă instanța să compare numai pedeapsa prevăzută de legea nouă cu pedeapsa definitiv aplicată, restul dispozițiilor sentinței de condamnare, de exemplu tratamentul sancționator al concursului de infracțiuni sau al stării de recidivă, fiind intrate în puterea lucrului judecat. Singura derogare deci de la aplicarea principiului puterii lucrului judecat privește doar reducerea pedepsei aplicate, până la maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea comisă.
De principiu, hotărârile penale definitive sunt susceptibile de modificări și schimbări în cursul executării numai ca urmare a descoperirii unor împrejurări care, dacă erau cunoscute în momentul pronunțării hotărârii, ar fi condus la luarea altor măsuri împotriva făptuitorului ori ca urmare a unor împrejurări intervenite după ce hotărârea a rămas definitivă. În aceste situații apare necesitatea de a se pune de acord conținutul hotărârii puse în executare cu situația obiectivă și a se aduce modificările corespunzătoare în desfășurarea executării.
Tribunalul constată că instanța de fond a analizat temeinic obiectul cauzei, în sensul că a verificat aplicabilitatea dispozițiilor legii penale mai favorabile, în raport de pedeapsa aplicată condamnatului, si în mod corect a constatat că pedeapsa aplicată se situează între limitele de pedeapsa prevăzute de legea nouă, motiv pentru care a respins această contestație.
În raport de considerentele arătate mai sus și având în vedere în principal dispozițiile art. 4 din Legea nr. 187/2012, legea de punere în aplicare a codului penal, potrivit cărora pedeapsa aplicată pentru a infracțiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depășește maximul special prevăzut de Codul penal, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi, tribunalul apreciaza contestația formulată de condamnat R. A. R. împotriva sentinței penale nr.2364/25.07.2014 pronunțată de J. Ploiești,, ca nefondată.
Ca atare, instanța va respinge ca nefondată contestația în temeiul dispozițiilor art. 425/1 alin.7 pct.1. lit.b c.p.p.
Văzând și disp.art. 275 al.2. c.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația formulată de condamnatul R. A. R., fiul lui D. și E., născut la 20.11.1974, în prezent deținut în Penitenciarul Ploiești, împotriva sentinței penale nr.2364/25.07.2014 pronunțată de J. Ploiești, ca nefondată.
Obligă contestatorul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu în sumă de 100 lei va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.09.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
D. I. C. G.
Red. D.I.
Tehn.DC
d.f._ J. Ploiești
j.f. Z. A.
4 ex/ 03.10. 2014
Operator de date cu caracter personal nr.4058
| ← Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 812/2014.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 818/2014.... → |
|---|
