Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 692/2012. Tribunalul TIMIŞ

Decizia nr. 692/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 07-11-2012 în dosarul nr. 692/2012

ROMÂNIA

TRIBUNALUL T.

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 692/2012

Ședința publică de la 07 Noiembrie 2012

Completul compus din:

Președinte: A. C. ȚIRA

Judecător: M. B.

Judecător: R. H.

Grefier: V. D.

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. M. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T..

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr.2899/11.10.2012 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ .

La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat condamnatul intimat Ș. I. D., asistat de avocat desemnat din oficiu V. O., cu delegație la dosar.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri s-a acordat cuvântul asupra recursului.

Procurorul susține recursul așa cum a fost formulat în scris și solicită admiterea acestuia, casarea sentinței penale nr. 2899/11.10.2012 a Judecătoriei Timișoara ca fiind netemeinică, iar în rejudecare, respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de liberare condiționată a petentului condamnat, în baza art. 450 alin. 2 C.p.p. rap. la art. 59 C.pen., urmând să se stabilească și termenul după împlinirea căruia cererea va putea fi reînnoită.

Apărătorul condamnatului desemnat din oficiu solicită respingerea recursului ca nefondat.

Condamnatul intimat, având cuvântul, solicită a se ține cont de deciziile penitenciarului și a instanței de fond, de faptul că pe timpul detenției a fost recompensat și a participat la cursuri de calificare.

INSTANȚA

Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2899/11.10.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, prima instanță, în baza art. 59 C.penal și art. 450 alin. 1 C.proc. penală, a admis cererea de liberare condiționată a condamnatului SOIMOȘAN I. D., deținut în Penitenciarul Timișoara în executarea pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.374/2011 a Judecătoriei Timișoara.

A dispus liberarea condiționată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 490/2011 emis de Judecătoria Timișoara, atrăgându-i atenția asupra consecințelor nerespectării prevederilor art. 61 C.penal.

În temeiul art. 192 al. 3 C.proc. penală cheltuielile judiciare avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia.

A dispus plata din fondurile M.J. către Baroul T. a sumei de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu.

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Prin cererea formulată de către condamnatul-petent Ș. I. D., înregistrată la data de 19.09.2012 sub nr._, acesta a solicitat liberarea sa condiționată din pedeapsa de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 374/2011 a Judecătoriei Timișoara pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Din procesul-verbal al comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată nr. J2/_/02.10.2012 rezultă că persoana condamnată a început executarea pedepsei la data de 27.02.2009, aceasta urmează să expire la data de 26.02.2015, pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 1460 zile, condiție îndeplinită în cazul de față, condamnatul executând un număr de 1462 zile închisoare (1314 zile efectiv executate și 148 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate).

Instanța a reținut că la dosarul cauzei a fost depusă și o caracterizare privind comportamentul condamnatului pe perioada detenției, din cuprinsul acesteia rezultând că a avut o comportare adecvată, a fost recompensat de 7 ori și nu a fost sancționat disciplinar, a fost implicat în activități lucrative și a participat activ la activități de reintegrare socială și la programe educative.

Condamnatul-petent se află la prima analiză și are antecedente penale, fiind condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de furt în minorat prin s.p. 172/2006 a Jud. L..

Propunerea comisiei a fost în sensul admiterii liberării condiționate .

Prima instanță, reținând aceste împrejurări, a considerat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.59 din C.penal, atât cu privire la fracțiunea de pedeapsă executată, cât și cu privire la comportarea la locul de detenție a celui condamnat, respectiv condiția referitoare la dovezile temeinice de îndreptare, stăruința în muncă, disciplina și antecedentele sale penale. Astfel, condamnatul a avut o comportare adecvată, a fost recompensat și a nu fost sancționat disciplinar, a fost implicat în activități lucrative și a participat activ la activități de reintegrare socială și la programe educative.

În consecință, constatând că sus-numitul a dat dovezi temeinice de îndreptare, instanța a apreciat că deținerea în continuare a condamnatului nu mai este necesară, astfel că a dispus liberarea condiționată a acestuia înainte de executarea în întregime a pedepsei, iar infracțiunea pentru care a fost condamnat anterior prezintă un grad de pericol social relativ redus.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, cererea de recurs fiind înregistrată pe rolul tribunalului T. sub același număr de dosar la data de 06.11.2102.

În motivarea recursului, s-a arătat că sentința primei instanțe este netemeinică sub aspectul acordării liberării condiționate petentului Ș. I. D., prima instanță apreciind în mod greșit că nu mai este necesară deținerea în continuare a acestuia întrucât a dat dovezi temeinice de îndreptare.

S-a precizat că din interpretarea disp. art. 59 C.p., rezultă caracterul facultativ al acordării liberării condiționate, împlinirea condițiilor legale creând, nu un drept, ci doar o vocație, lăsată la aprecierea instanței de judecată. Totodată, s-a arătat că acest text legal prevede că la aprecierea îndeplinirii condițiilor pentru admiterea cererii se va ține seama și de antecedentele penale, buna comportare pe perioada de încarcerare nefiind suficientă pentru a se dispune această măsură. Or, din înscrisurile depuse la dosar rezultă că petentul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior tot pentru infracțiunea de furt, observându-se o perseverență în săvârșirea acestui gen de infracțiuni, astfel că simpla executare a fracției și lipsa sancțiunilor nu sunt suficiente pentru acordarea liberării condiționate, nefiind atins scopul pedepsei..

S-a mai arătat că, raportat la programele la care petentul a participat în penitenciar – preponderent cu caracter sportiv, nu se poate reține îndreptarea sub aspect moral a acestuia.

Prin urmare, s-a considerat că petentul condamnat nu poate beneficia de liberare condiționată la acest moment întrucât nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, perioada efectiv executată de acesta nu este suficientă pentru reeducarea sa.

Analizând hotărârea recurată atât prin prisma motivelor invocate, cât și sub toate aspectele de fapt și drept, în condițiile prevăzute de art.3856 alin.3 C.p.p., tribunalul constată că recursul parchetului este neîntemeiat, sentința judecătoriei Timișoara fiind legală și temeinică.

Astfel, tribunalul reține, la fel ca și prima instanță, că, în conformitate cu disp. art. 59 C.p., pentru a se putea dispune liberarea condiționată este necesar să fie îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute de acest text legal, respectiv: petentul să fi executat fracția de pedeapsă prevăzută de lege (2/3 în cazul pedepsei care nu depășește 10 ani și 3/4 în cazul pedepsei mai mari de 10 ani), să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare; totodată, mai este necesar a se ține seama și de antecedentele penale ale petentului.

Or, în cauză, prin raportare la înscrisurile înaintate de penitenciarul Timișoara, tribunalul constată, contrar susținerilor parchetului, că în mod corect judecătoria Timișoara a reținut ca fiind îndeplinite la acest moment toate condițiile prev. de art. 59 C.p. și, astfel, a admis cererea de liberare condiționată a condamnatului Ș. I. D..

Astfel, din cuprinsul procesului-verbal nr.J2/_/02.10.2012 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate și propuneri pentru liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Timișoara rezultă că executarea pedepsei condamnatului a început la data de 27.02.2009 și urmează să expire la data de 26.02.2015, iar pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate este necesar ca petentul condamnat să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 1460 zile, din care, în cazul în care muncește 365 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate și 1095 zile efectiv executate. Comisia a constatat că petentul a executat fracția necesară, executând în mod efectiv pana la data de 02.10.2012 un număr de 1314 zile, iar 148 zile considerându-i-se executate, ca urmare a muncii prestate.

Totodată, din caracterizarea depusă la dosar reiese că încă de la începutul executării pedepsei petentul condamnat a evidențiat o dorință vădită de corectare a comportamentului antisocial, nefiind niciodată sancționat disciplinar și fiind recompensat de 7 ori, respectiv de trei ori în cursul anului 2010 cu suplimentarea dreptului la vizită și pachet (14.05.2010, 17.08.2010, 19.11.2010), de două ori în cursul anului 2011 cu suplimentarea dreptului la pachet (19.01.2011, 22.03.2011), și de două ori în cursul anului 2012 cu suplimentarea dreptului la pachet și vizită (20.06.2012, 21.09.2012). De asemenea, trebuie observat ca a participat în mod constant la un număr impresionant de programe educaționale (46 astfel de programe), la programe sociale (2 astfel de programe) și la programe psihologice (3) și a fost inclus în activități lucrative în interiorul penitenciarului din iunie 2012 și până în prezent (obținând astfel 148 de zile câștig).

Pe parcursul executării pedepsei a menținut legătura cu familia, a fost evaluat psihologic și a beneficiat de consiliere psihologică individuală centrată pe problemă la solicitare.

Este adevărat că petentul a mai săvârșit anterior o altă infracțiune, beneficiind de liberare condiționată, însă tribunalul apreciază că doar acest aspect, prin raportare la conduita exemplară manifestată de petent pe parcursul executării prezentei pedepse, nu poate justifica respingerea cererii. Stăruința în muncă depusă de petent, participarea activă a acestuia la numeroase programe educaționale, sociale și psihologice ( 51 astfel de programe), precum și evidențierile sale în cadrul activităților derulate (împrejurare reliefată de cele 7 recompense primite), formează în mod evident convingerea că perioada deja executată a fost suficientă pentru reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de către acesta de noi infracțiuni, scopul pedepsei aplicate putând fi realizat și fără executarea restului de pedeapsă în penitenciar.

Pentru aceste considerente, în baza art.38515 pct. 1 lit. b C.p.p, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, urmând ca, în baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului.

Se va dispune plata sumei de 100 lei din fondurile MJ către Baroul T. reprezentând onorariu avocat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE EGII

DECIDE:

În baza art.38515 pct. 1 lit. b C.p.p, respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr.2899/11.10.2012 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ .

În baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Dispune plata sumei de 100 lei din fondurile MJ către Baroul T. reprezentând onorariu avocat din oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 07.11.2012.

Președinte, Judecător, Judecător,

A. C. ȚIRA M. B. R. H.

Grefier,

V. D.

Red. A.C.Ț.

Tehnored. A.C.Ț./V.D.

2 ex./27.11.2012

Primă instanță: jud. S. L.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 692/2012. Tribunalul TIMIŞ