Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 14/2014. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 14/2014 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 10-01-2014 în dosarul nr. 14/2014
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr.14/2014
Ședința publică de la 10 Ianuarie 2014
Completul compus din:
Președinte: A. C. ȚIRA
Judecător: M. B.
Judecător: A. P.
Grefier: V. D.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror O. Ț. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul T..
Pe rol judecarea recursului declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr.3064/13.11.2013 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul intimat H. C., asistat de avocat ales C. C., cu împuternicire avocațială la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra recursului declarat în cauză.
Reprezentanta Ministerului Public susține recursul așa cum a fost formulat și solicită admiterea acestuia, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, respingerea propunerii de liberare condiționată ca neîntemeiată raportat la conduita petentului pe timpul executării pedepsei, respectiv faptul că acesta a fost sancționat disciplinar, chiar daca sancțiunea a fost ridicată; în baza art. 192 C.pr.pen., a mai solicitat reținerea cheltuielilor judiciare în sarcina statului.
D-na avocat C. C., având cuvântul pentru condamnat, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, considerând că se impune menținerea hotărârii primei instanțe; intiantul a îndeplinit toate condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia în acest moment de liberare condiționată: nu are antecedente penale, a muncit, a fost evidențiat de 11 ori, a fost repartizat la regimul deschis, dorește sa se reintegreze in societate si are un tata bolnav care necesita îngrijire. În ceea ce privește sancțiunea aplicată, solicită să se aibă în vedere că a fost ridicată și că, raportat la întreg comportamentul, nu poate determina o amânare.
Petentul condamnat achiesează la concluziile apărătorului ales.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.3064/13.11.2013 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosarul nr._, prima instanță, în temeiul art. 450 alin. 1 C. pr. pen. și art. 59 alin. 1 C. pen., a admis propunerea de liberare condiționată formulată de Penitenciarul Timișoara cu privire la condamnatul H. C. de sub efectul pedepsei de 5 ani închisoare aplicată de Tribunalul T. prin sentința penală nr. 373/2009 și a dispus liberarea condiționată a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei nr. 516/2010 emis de Tribunalul T..
A atras atenția condamnatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 61 C. pen.
În temeiul art. 192 alin. 3 C.pr.pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal nr. J2/_ din 05.11.2013, înregistrat sub nr. de dosar_, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului Timișoara, întrunită pentru a analiza dosarele persoanelor private de libertate care îndeplinesc condițiile pentru liberarea condiționată, a considerat că deținutul HOCMAYR C. îndeplinește condițiile pentru liberarea condiționată.
La dosarul cauzei a fost depus din partea Penitenciarului Timișoara procesul-verbal nr. J2/_ din 05.11.2013 și caracterizarea întocmită condamnatului prin care se concluzionează că pe parcursul executării pedepsei a prezentat o conduită adecvată, în conformitate cu normele instituției și s-a adaptat corespunzător mediului carceral apreciindu-se, în unanimitate, că acesta poate beneficia de liberare condiționată.
Din actele și lucrările dosarului, cu privire la analiza condițiilor legale, instanța a reținut următoarele:
- fracția de pedeapsă executată
Hocmayr C. fost condamnat de Tribunalul T. la pedeapsa de 5 ani (1827 zile) închisoare. Potrivit dispozițiilor art. 59 alin. 1 C. pen. și a interpretării Deciziei nr. 67/2007 a ÎCCJ, la momentul judecării propunerii de liberare condiționată, condamnatul trebuie să aibă executată cel puțin 2/3 din pedeapsă, respectiv 1218 zile. El a început să execute pedeapsa la 12.12.2011, iar până în prezent a câștigat și executat 1218 zile (695 zile efectiv executate, 363 zile de arest preventiv și 160 zile câștigate pe baza muncii prestate), astfel că instanța a constatat că această condiție legală este întrunită.
- Condamnatul este stăruitor în muncă
Din procesul-verbal al comisiei și caracterizarea întocmită condamnatului Hocmayr C. rezultă că în timpul executării pedepsei a desfășurat activități lucrative, fiind selecționat să participe la activități productive în folosul locului de deținere Buziaș- secție; de altfel, în urma muncii prestate, acesta a și câștigat 160 de zile de închisoare considerate ca executate.
- Condamnatul este disciplinat
Condiția cu privire la disciplină este îndeplinită. Astfel, condamnatul a fost sancționat disciplinar o dată în 06.07.2012, însă în data de 17.12.2012 această sancțiune i-a fost ridicată prin raport de recompensare; este drept că ridicarea sancțiunii nu echivalează cu inexistența sa, însă instanța a avut în vedere multitudinea recompenselor acordate condamnatului pe parcursul executării pedepsei. În aceste condiții, chiar comisia întrunită la locul de detenție concluzionând, în unanimitate, că persoana privată de libertate a avut o conduită adecvată mediului carceral.
- Condamnatul dă dovezi temeinice de îndreptare
Întrucât legislația nu prevede în ce constau aceste dovezi temeinice de îndreptare și în ce mod ar trebui să se manifeste îndreptarea, rămâne ca instanța de judecată să aprecieze în mod suveran îndeplinirea acestei condiții prin raportare la natura infracțiunii pentru care deținutul a fost condamnat și la comportamentul său din timpul executării pedepsei, pentru a constata dacă este justificată încrederea ce ar trebui acordată condamnatului. Literatura a precizat că dovezile temeinice de îndreptare se desprind din buna comportare a condamnatului în orice împrejurare, din îndeplinirea conștiincioasă a oricăror îndatoriri, din respectul față de administrația locului de deținere și atenția față de ceilalți condamnați; această condiție vizează alte împrejurări decât cele legate de desfășurarea muncii și se referă la îndreptarea sub aspect moral a condamnatului.
Astfel, cu privire la infracțiunea comisă și urmările acesteia, instanța a constatat că Hocmayr C. este infractor primar, iar pe parcursul detenției a dat dovezi temeinice de îndreptare în sensul dispozițiilor art. 59 C. pen., în sensul că a avut o conduită conform regulamentului locului de detenție, a participat la foarte multe programe educaționale și psihologice, fiind evaluat în domeniul social și psihologic, de unde rezultă indubitabil că persoana privată de libertate s-a adaptat corespunzător la mediul penitenciar.
Pentru aceste considerente, analizând cumulativ îndeplinirea tuturor condițiilor astfel cum au fost expuse detaliat în cele ce preced, instanța a apreciat că perioada efectiv executată de condamnatul Hocmayr C. este suficientă pentru reeducarea sa, astfel că în temeiul art. 450 alin. 2 C. pr. pen. și art. 59 alin. 1 C. pen., a admis propunerea de liberare condiționată formulată de Penitenciarul Timișoara.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 2012.2013, sub număr de dosar –_ .
În motivarea cererii, s-a arătat că sentința penală atacată este netemeinică sub aspectul acordării liberării condiționate a petentului Hocmayr C., prima instanță apreciind în mod greșit că perioada executată este suficientă pentru reeducarea sa, că acesta s-a adaptat la mediul penitenciar și a dat dovezi temeinice de îndreptare.
S-a precizat că din interpretarea disp. art. 59 C.p., rezultă caracterul facultativ al acordării liberării condiționate, împlinirea condițiilor legale creând, nu un drept, ci doar o vocație, lăsată la aprecierea instanței de judecată. Referitor la condițiile prev. de acest text legal, s-a arătat că nu este îndeplinită cea privitoare la disciplină în contextul în care petentul a fost sancționat disciplinar la data de 05.07.2012, pentru nerespectare R.O.I., sancțiune ridicată prin raport de recompensare la data de 17.12.2012. S-a precizat că, chiar dacă sancțiunea disciplinară a fost ridicată, aceasta s-a produs ca urmare a recompensării și nu echivalează cu nesancționarea, astfel că instanța nu putea acorda liberarea condiționată atâta timp cât nu era îndeplinită una din condițiile prevăzute de lege - disciplina condamnatului, condiție obligatorie.
S-a mai arătat că la aprecierea îndeplinirii sau nu a acestei condiții instanța trebuie să aibă în vedere comportamentul condamnatului pe tot parcursul executării pedepsei, neavând nicio relevanță data când s-a săvârșit abaterea și nu se poate pune sub semnul egalității cu privire la îndeplinirea acestei condiții între un condamnat disciplinat care a avut un comportament corespunzător față de normele interne de la locul de deținere pe între parcursul executării pedepsei și un condamnat care a fost sancționat disciplinar, cum este cazul de față.
Prin urmare, având în vedere că petentul condamnat se află la prima analiză privind acordarea liberării condiționate, s-a apreciat că se poate vorbi de îndeplinirea acestei condiții numai în situația în care acesta ar fi avut un comportament corespunzător pe tot parcursul executării pedepsei, în sensul că nu a fost niciodată sancționat disciplinar anterior primei analize vizând acordarea liberării condiționate. Referitor la dovezile temeinice de îndreptare, doctrina a precizat că dovezile temeinice de îndreptare se desprind din buna comportare a condamnatului în orice împrejurare, din îndeplinirea conștiincioasă a oricăror îndatoriri, din respectul față de administrația locului de deținere și atenția față de ceilalți condamnați. Această condiție vizează alte împrejurări decât cele legate de desfășurarea muncii și se referă la îndreptare sub aspect moral al condamnatului.
Prin urmare, s-a considerat că petentul condamnat nu poate beneficia de liberare condiționată la acest moment întrucât nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, perioada efectiv executată de acesta nu este suficientă pentru reeducarea sa.
Analizând hotărârea recurată atât prin prisma motivelor invocate, cât și sub toate aspectele de fapt și drept, în condițiile prevăzute de art.3856 alin.3 C.p.p., tribunalul constată că recursul parchetului este neîntemeiat, sentința Judecătoriei Timișoara fiind legală și temeinică.
Astfel, tribunalul reține, la fel ca și prima instanță, că, în conformitate cu disp. art. 59 C.p., pentru a se putea dispune liberarea condiționată este necesar să fie îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute de acest text legal, respectiv: petentul să fi executat fracția de pedeapsă prevăzută de lege (2/3 în cazul pedepsei care nu depășește 10 ani și 3/4 în cazul pedepsei mai mari de 10 ani), să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare; totodată, mai este necesar a se ține seama și de antecedentele penale ale petentului.
Or, în cauză, contrar susținerilor parchetului, tribunalul constată că în mod corect judecătoria Timișoara a reținut ca fiind îndeplinite la acest moment toate condițiile prev. de art. 59 C.p. și, astfel, a admis propunerea comisiei din cadrul Penitenciarului Timișoara de liberare condiționată a condamnatului Hocmayr C..
Este adevărat că pe parcursul detenției petentul a fost sancționat disciplinar o dată pentru nerespectarea regulamentului de ordine interioară (în data de 05.07.2012), însă trebuie observat că respectiva sancțiune a fost aplicată la începutul executării pedepsei, ulterior nemaifiind sancționat, ci, dimpotrivă, având un comportament exemplar, beneficiind de 12 recompense. Mai mult, tribunalul constată că inclusiv respectiva sancțiune este în prezent ridicată ca urmare a recompenselor ulterioare câștigate de petent, respectivele recompense dovedind că petentul a înțeles să-și corijeze comportamentul antisocial și că s-a realizat rolul educativ al pedepsei.
În aceste condiții, având în vedere că petentul recurent Hocmayr C. este infractor primar, iar pe parcursul detenției a dat dovezi temeinice de îndreptare în sensul dispozițiilor art. 59 C. pen., respectiv a fost stăruitor în muncă (acesta având 160 zile câștig ca urmare a muncii prestate), a participat la numeroase programe educaționale și psihologice ( 25 astfel de programe), a respectat regulile de conviețuire în penitenciar și s-a evidențiat în cadrul activităților derulate (împrejurări reliefate de cele 12 recompense primite), tribunalul apreciază că în mod corect prima instanță a considerat că perioada deja executată a fost suficientă pentru reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de către acesta de noi infracțiuni, scopul pedepsei aplicate putând fi realizat și fără executarea restului de pedeapsă în penitenciar.
Pentru aceste considerente, în baza art.38515 pct. 1 lit. b C.p.p, tribunalul va respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara, urmând ca, în baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare să rămână în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art.38515 pct. 1 lit. b C.p.p, respinge ca nefondat recursul declarat de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara împotriva sentinței penale nr.3064/13.11.2013 a Judecătoriei Timișoara, pronunțată în dosarul nr._ .
În baza art. 192 alin. 3 C.p.p. cheltuieli judiciare din recurs rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 10.01.2014.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
A. C. Țira M. B. A. P. V. D.
Red. A.C.Ț./Tehnored. A.C.Ț./V.D.
2 ex./27.01.2014
Primă instanță: jud. N. A.
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Decizia nr.... → |
|---|
