Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1 şi urm. C.p.. Decizia nr. 721/2012. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 721/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 16-11-2012 în dosarul nr. 721/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 721/R
Ședința publică din 16 noiembrie 2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. C.
Judecător I. P.
Judecător A. C. ȚIRA
Grefier G. R.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul T. este reprezentat de procuror O. Ț..
Pe rol se află judecarea recursului declarat de condamnatul recurent V. N. împotriva sentinței penale nr. 2874 din data de 10.10.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent V. N., asistat de avocat ales C. C., din cadrul Baroului T..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, apărătorul recurentului depune la dosar înscrisuri medicale cu referire la mama condamnatului.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul condamnatul V. N. solicită admiterea recursului, casarea sentinței penale recurate, și pe fond, admiterea cererii de liberare condiționată. Apărătorul recurentului arată că nu se impune stabilirea unui nou termen de rediscutare, în condițiile în care acesta nu a fost sancționat disciplinar, a avut mai multe evidențieri, a fost folosit la activități de producție și a urmat mai multe cursuri. Deși este recidivist, consideră că acest aspect nu este important, apreciind că ar trebui să primeze comportamentul condamnatului și circumstanțele personale ale acestuia, în condițiile în care este condamnat pentru săvârșirea de infracțiuni la legea circulației. Termenul de rediscutare stabilit de instanța de fond, de 3 luni, este prea lung, în condițiile în care practica instanțelor stabilește să se acorde un termen de rediscutare de 2 luni, motiv pentru care solicită, ca subsidiar, stabilirea unui termen de rediscutare mai scurt.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței Judecătoriei Timișoara.
Condamnatul recurent V. N., având personal cuvântul, solicită admiterea cererii de liberare condiționată.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2874 din data de 10.10.2012 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dosar nr._ , în temeiul art.450 al.1 C.pr.pen. raportat la art.59 C.p. s-a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată de petentul condamnat V. N., și, în temeiul art.450 al.2 C.pr.pen., s-a fixat termen pentru reînnoirea cererii după data de 01.01.2013.
În temeiul art.192 al.2 C.pr.pen., petentul condamnat a fost obligat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea formulată de către petentul condamnat V. N., înregistrată la această instanță sub nr._, la data de 04.10.2012, acesta a solicitat liberarea sa condiționată, din pedeapsa închisorii de 1 an și 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii, prev. de OUG 195/2002, arătând că motivele le va arăta în fața instanței.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate și propuneri pentru liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Timișoara a înaintat instanței procesul verbal nr. J2/_/02.10.2012 și caracterizarea persoanei privată de libertate, concluzionând, în raport de faptul că acesta este recidivist, că nu poate beneficia de liberare condiționată, totodată propunându-se un nou termen de rediscutare după data de 01.01.2013.
Din conținutul procesului verbal, instanța a constatat că petentul condamnat se află în executarea unei pedepse de 1 an și 8 luni închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii, prev. de OUG 195/2002, prin sentința penală nr. 1239/2012 a Judecătoriei Timișoara și că acesta a început executarea pedepsei la data de 27.09.2011 și urmează să expire la data de 26.05.2013.
Pentru a deveni propozabil în vederea liberării condiționate, condamnatul trebuie să execute 2/3 din pedeapsă, respectiv 405 zile, din care, în cazul în care muncește, 101 zile considerate ca executate pe bata muncii prestate și 304 zile efectiv executate.
Analizând situația deținutului, comisia a constatat că acesta a executat de la data de 27.09.2011 până la 02.10.2012, un număr de 372 zile și i se consideră executate ca urmare a muncii prestate, un număr de 33 zile, executând în total 405 zile.
Petentul este recidivist, fiind condamnat anterior la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt, din care a fost liberat condiționat în anul 2011.
Petentul a executat pedeapsa în regim deschis și se află la prima analiză a comisiei de propuneri pentru punerea în libertate condiționată.
Din caracterizarea condamnatului, rezultă că acesta a avut o conduită adecvată raportat la normele instituției și s-a adaptat corespunzător la mediului carceral, nefiind sancționat disciplinar și fiind recompensat de trei ori cu suplimentarea unor drepturi; a participat la concursuri tematice și un program de pregătire pentru liberare. De asemenea, a fost selecționat să participe la activități productive începând cu luna noiembrie 2011 până în prezent.
Analizând cererea petentului condamnat, instanța a constatat că în conformitate cu dispozițiile art.59 C.pen., pentru a se putea dispune liberarea condiționată a unei persoane din executarea unei pedepse privative de libertate care nu depășește 10 ani este necesar ca persoana în cauză să fi executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei închisorii care i-a fost aplicată și ca pe durata executării pedepsei să fi fost stăruitor în muncă, disciplinat și să fi dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Pornind de la dispozițiile legale enunțate și natura instituției liberării condiționate, instanța a reținut că aceasta creează exclusiv o vocație, și nu un drept al persoanei private de libertate de a fi liberată din penitenciar înainte de executarea integrală a pedepsei.
Instanța a constatat că deși din înscrisurile mai sus indicate, rezultă că petentul îndeplinește condițiile privitoare la executarea fracției necesare din pedeapsă, antecedentele sale penale îi afectează posibilitatea de a putea obține liberarea condiționată.
Legiuitorul a stabilit ca la analiza oportunității liberării condiționate a unui deținut, instanța să țină seama și de antecedentele sale penale tocmai pentru a constata dacă scopul pedepsei, prevăzut de art.52 C.pen., a fost realizat prin intermediul eventualelor pedepse aplicate anterior.
Or, petentul condamnat a mai suferit o condamnare la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea de fapte de natură penală mai gravă (furt), beneficiind de liberarea condiționată din executarea pedepsei, aspect care denotă că persoana condamnată este caracterizată de perseverență infracțională și că nu a înțeles finalitatea instituției liberării condiționate. Mai mult, s-a observat că petentul a săvârșit infracțiunea pentru care execută în prezent pedeapsa în anul în care a fost pus în libertate condiționată din pedeapsa anterioară.
Pe de altă parte, instanța a avut în vedere și faptul că petentul se află în prezent la prima analiză iar aspectele învederate de către apărătorul petentului condamnat, privitoare la situația familială a acestuia nu sunt de natură să influențeze liberarea condiționată, fiind elemente care exced obiectului prezentei cauze.
Instanța a concluzionat că pedeapsa nu și-a atins scopul, acela ca petentul să nu mai săvârșească noi infracțiuni, astfel că durata din pedeapsa aplicată, executată până în prezent, chiar dacă depășește două treimi, nu este în opinia instanței suficientă să îndeplinească scopul pedepsei, acela de prevenție, de corecție, fiind justificată și necesară executarea în continuare a pedepsei de către petentul condamnat.
Conduita regulamentară adoptată în perioada executării pedepsei, evidențiată prin caracterizarea depusă la dosar, nu poate compensa deficiențele de comportament, mai ales dacă se are în vedere că însușirea unui sistem important de valori trebuie să constituie regula în perioada detenției.
Sub acest aspect, conduita corespunzătoare în timpul detenției trebuie să reprezinte regula și nu excepția, iar ea nu este suficientă pentru acordarea beneficiului liberării. Prin alte cuvinte, această conduită trebuie să fie dublată de dovezi de reeducare raportate la fiecare deținut în parte, întrucât dispozițiile art.59 și art.60 din Codul penal nu conferă un drept al condamnaților la liberarea condiționată, ci doar creează o vocație în acest sens.
Prin urmare, având în vedere aceste considerente, instanța a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată formulată.
În baza art. 450 alin. 2 Cod de procedură penală, instanța a fixat termen după care cererea va putea fi reînnoită după data de 01.01.2013, apreciind că termenul fixat de comisie, este de natură să contribuie la reeducarea condamnatului și la realizarea scopului prev.de art. 52 C.p.
În temeiul art.192 al.2 C.pr.pen., a obligat petentul condamnat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal inculpatul, recurs pe care nu l-a motivat în scris, fiind susținut doar oral în fața instanței.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor indicate de recurent și sub toate aspectele de fapt și de drept, în condițiile prevăzute de art.3856 alin.3 C.p.p., instanța constată că recursul este nefondat, hotărârea primei instanțe fiind temeinică și legală.
Potrivit dispozițiilor art.59 C.p. liberarea condiționată poate fi acordată dacă sunt îndeplinite anumite condiții, respectiv condamnatul să fi executat o parte din pedeapsă, în timpul executării pedepsei el să fi fost stăruitor în muncă și să fi dat dovezi temeinice de îndreptare.
Legiuitorul a stabilit ca la analiza oportunității liberării condiționate a unui deținut, instanța să țină seama și de antecedentele sale penale tocmai pentru a constata dacă scopul pedepsei, prevăzut de art.52 C.pen., a fost realizat prin intermediul eventualelor pedepse aplicate anterior.
Or, petentul condamnat, deși nu a fost sancționat disciplinar și a avut o conduită adecvată în penitenciar, a mai suferit anterior o condamnare și a fost liberat condiționat și din executarea pedepsei anterioare, aspect care denotă că persoana condamnată este caracterizată de o perseverență infracțională și că perioada efectiv executată nu este suficientă pentru reeducarea sa.
Înscrisurile medicale datând din anul 2009 depuse la dosar, privind starea de sănătate a mamei condamnatului nu sunt în măsură a combate dispozițiile legale antemenționate, care, așa cum s-a arătat, nu sunt îndeplinite în cazul de față.
În contextul în care una dintre condițiile esențiale ale liberării condiționate, respectiv existența unor dovezi temeinice de îndreptare nu este îndeplinită, soluția Judecătoriei Timișoara de respingere a cererii de liberare condiționată ca fiind neîntemeiată apare ca fiind temeinică și legală.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515pct.1 lit.b C.pr.pen., tribunalul va respinge recursul declarat în cauză ca nefondat.
În temeiul art.192 alin.2 C.pr.pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 200 de lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p., respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul V. N., fiul lui B. și C., născut la 12.04.1968, deținut în Penitenciarul Timișoara, împotriva sentinței penale nr. 2874/10.10.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._ .
În baza art. 192 al.2 C.p.p., obligă condamnatul recurent la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.11.2012.
Președinte Judecător Judecător
D. C. I. P. A. C. Țira
Grefier
G. R.
C.D./. GR/2 ex./27.11.2012;
Prima instanță: G. D. – Jud. Timișoara
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
