Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Sentința nr. 874/2012. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 874/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 13-06-2012 în dosarul nr. 345/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 345/R
Ședința publică din 13 Iunie 2012
Completul constituit din:
PREȘEDINTE D. C.
Judecător I. P.
Judecător A. C. ȚIRA
Grefier E. M.
Pe rol se află recursul declarat de condamnatul B. V., împotriva sentinței penale nr. 874 din 02.04.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă condamnatul recurent personal și asistat de apărător din oficiu P. A. din cadrul Baroului T. cu delegație avocațială la dosar.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul T. este reprezentat de procuror S. V. D..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Se depune la dosar delegație avocațială de către apărătorul din oficiu.
La întrebarea președintelui de complet condamnatul declară că își menține recursul. Depune la dosar un înscris intitulat ,,Memoriu”.
Nemaifiind cereri de susținut sau excepții de invocat instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul din oficiu solicită admiterea recursului și în rejudecare admiterea contestației la executare, apreciind că îndeplinește condițiile legale, a recunoscut fapta comisă.
Procurorul solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca fiind legală și temeinică a hotărârii primei instanțe, apreciind că în mod corect prima instanță a respins contestația la executare, nefiind posibilă aplicarea prevederilor art. 3201 C.p.p.
Condamnatul recurent având personal cuvântul solicită admiterea recursului, în sensul aplicării prevederilor art. 3201 C.p.p.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 874 din 02.04.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._, în temeiul art. 450 alin. 2 C. pr. pen. și art. 59 alin. 1 C. pen. s-a respins ca prematură cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul Kocsor C. A., fiul lui A. și T., născut la data de 22.01.1963 de sub efectul pedepsei de 8 ani închisoare aplicată de Judecătoria Reșița prin sentința penală nr. 8/2008.
În baza art. 450 alin. 2 C. pr. pen., s-a fixat termen de reînnoire a cererii după data de 10.10.2012.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. – a fost obligat inculpatul la plata sumei de 150,00 lei – cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei, reprezentând onorariu cuvenit apărătorului din oficiu, va fi suportată anticipat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea depusă la Tribunalul C. și transmisă pe cale administrativă Judecătoriei Timișoara unde a fost înregistrată la data de 17.02.2012, sub nr. de dosar 4320/325/_, petentul condamnat Kocsor C. A. a contestat mandatul de executare a pedepsei în a cărui executare se află.
În ședința publică din data de 28.03.2012, în fața instanței, condamnatul și-a precizat cererea învederând că solicită liberarea condiționată întrucât are probleme de sănătate și necesită efectuarea unei operații, sens în care instanța a dispus schimbarea obiectului cauzei din contestație la executare, în cerere de liberare condiționată.
Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță a reținut următoarele:
Petentul Kocsor C. A. a fost condamnat prin sentința penală nr. 08./10.01.2008 a Judecătoriei Reșița la pedeapsa de 8 ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
Cu adresa nr. J2/_/PTTM/BE din 02.04.2012, Penitenciarul Timișoara a comunicat că executarea pedepsei a început la data de 12.06.2007 și expiră la data de 11.06.2015, iar pentru a putea fi pus în discuția comisiei de propuneri pentru liberări condiționate condamnatul trebuie să execute un număr de 1948 zile; s-a mai arătat că până la data de 02.04.2012, acesta a executat 1757 zile, astfel că până la împlinirea fracției necesare îi mai sunt necesare 191 de zile.
Cu privire la starea de sănătate a petentului condamnat, prin adresa nr. J2/_/CM/PTTMM/10.04.2012, penitenciarul Timișoara a comunicat faptul că pentru bolile de care acesta suferă, petentul condamnat primește regim alimentar si tratament cronic, lunar, conform indicațiilor medicilor specialiști si este cazat in infirmeria unității pentru supraveghere medicala continuă si tratament.
Astfel, în conformitate cu dispozițiile art. 59 C.pen., pentru a se putea dispune liberarea condiționată a unei persoane din executarea unei pedepse privative de libertate care nu depășește 10 ani este necesar ca persoana în cauză să fi executat cel puțin 2/3 din durata pedepsei închisorii care i-a fost aplicată, (indiferent de starea acestuia de sănătate, și care de fapt se află sub observație permanentă), iar pe durata executării pedepsei să fi fost stăruitor în muncă, disciplinat și să fi dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Având în vedere că petentul nu a executat fracția de pedeapsă legal instituită, respectiv 2/3 din durata pedepsei închisorii aplicate, prima instanță a constatat că nu sunt întrunite condițiile prevăzute cumulativ de art. 59 și urm. C.pen. astfel că, în temeiul art. 450 alin. 2 C. pr. pen. și art. 59 alin. 1 C. pen., instanța urmează să respingă ca prematură cererea de liberare condiționată formulată de condamnatul Kocsor C. A., de sub efectul pedepsei de 8 ani închisoare aplicată de Judecătoria Reșița prin sentința penală nr. 8/2008.
În același timp însă în baza art. 450 alin. 2 C.pr.pen., prima instanță a fixat un termen pentru reînnoirea cererii într-un termen de 6 luni de la data rămânerii definitive a prezentei, după expirarea căruia cererea poate fi reînnoită.
În temeiul art. 192 alin. 2 C.pr.pen. – a fost obligat inculpatul la plata sumei de 200,00 lei – cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei, reprezentând onorariu cuvenit apărătorului din oficiu, va fi suportată anticipat din fondurile Ministerului Justiției.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs, în termenul prevăzut de lege, condamnatul B. V., recurs înregistrat pe rolul Tribunalului T. la data de 08.05.2012 sub același număr unic de dosar.
Recursul nu a fost motivat în scris, fiind susținut doar oral în fața instanței, în condițiile prevăzute de art.38510 al.3 C.p.p.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit dispozițiilor art. 3856 al. 3 Cpp, instanța constată că recursul promovat de condamnatul B. V. este nefondat, sentința Judecătoriei Timișoara fiind temeinică și legală.
Fiind un mijloc procesual de rezolvare a incidentelor ivite în cursul executării hotărârii de condamnare, prin contestația la executare nu se pot reclama nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii penale definitive, ci doar nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii. În consecință, nu poate fi admisă o contestație la executare prin care se tinde a se soluționa o problemă referitoare la individualizarea pedepsei, a cuantumului acesteia și a modalității de executare, rezolvată cu autoritate de lucru judecat.
Având în vedere faptul că motivele invocate de către condamnat în susținerea contestației nu fac parte dintre cele expres și limitativ prevăzute de art.461 C.p.p., numitul B. V. tinzând prin cererea sa să determine aplicarea unei alte pedepse decât cea stabilită prin sentința de condamnare, el urmărind o redimensionare a pedepsei, prin aplicarea legii penale mai favorabile, împrejurare care nu este posibilă prin intermediul unei contestații la executare, în mod corect prima instanță a apreciat că cererea formulată în cauză este nefondată.
Totodată, tribunalul are în vedere că, dispozițiile art. 3201 alin. 7 C. proc. pen., nu sunt aplicabile pedepselor aflate în curs de executare, stabilite prin hotărâri definitive, legiuitorul făcând referire la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, operațiune ce vizează etapa individualizării pedepsei, în cadrul procesului de deliberare. Recunoașterea de către inculpat a săvârșirii faptei, la care face referire în cuprinsul contestației, a fost avută în vedere de instanță la momentul pronunțării hotărârii, cu ocazia individualizării pedepsei, dându-i-se astfel eficiență, în raport de dispozițiile legale în vigoare la acel moment, astfel că nu există posibilitatea valorificării din nou a acesteia, pe calea contestației la executare, cât timp modificarea legislativă invocată a intervenit după rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p., instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul B. V., împotriva sentinței penale nr. 874 din 02.04.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._ .
În baza art. 192 al.2 C.p.p., obligă inculpatul recurent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
În baza art.189 al.2 C.p.p., dispune plata sumei de 100 lei din fondurile MJLC către Baroul T., reprezentând onorariu avocat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.p.p., respinge ca nefondat recursul declarat de condamnatul B. V., împotriva sentinței penale nr. 874 din 02.04.2012, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr._ .
În baza art. 192 al.2 C.p.p., obligă inculpatul recurent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.
În baza art.189 al.2 C.p.p., dispune plata sumei de 100 lei din fondurile MJLC către Baroul T., reprezentând onorariu avocat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 13.06.2012.
Președinte Judecător Judecător Grefier
D. C. I. P. A. C. Țira E. M.
Red. C.D./Tehnored.E.M. /2 ex./15 Iunie 2012
Prima instanță: Jud. Timișoara – S. L.
| ← Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... | Contestaţie la executare. Art.461 C.p.p.. Decizia nr. 487/2012.... → |
|---|
