Luare de mită. Art. 254 C.p.. Sentința nr. 631/2014. Tribunalul TIMIŞ

Sentința nr. 631/2014 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 01-10-2014 în dosarul nr. 631/2014

ROMÂNIA

TRIBUNALUL T.

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ Nr. 631/PI

Ședința din camera de consiliu din data de 01 Octombrie 2014

Completul constituit din:

Președinte: A. C. ȚIRA

Grefier: V. D.

Pe rol fiind soluționarea cererii de revizuire a sentinței penale nr.199/PI/29.04.2011 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.14/A/01.02.2014 a Curții de Apel Timișoara, definitivă prin decizia penală nr.702/27.02.2013 a îCCJ., formulată de revizuientul C. V..

Conform prevederile art. 459 C.p.p., admisibilitatea în principiu a cererii de revizuire se soluționează în camera de consiliu, fără participarea procurorului și fără citarea părților.

INSTANȚA

Deliberând, constată:

Prin cererea adresată Tribunalului T. la data de 26.08.2014, sub număr unic de dosar_, condamnatul C. V. a solicitat revizuirea sentinței penale nr. 199/PI/19.04.2011 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr. 14/A/01.02.2014 a Curții de Apel Timișoara, definitivă prin decizia penală nr. 702/27.02.2013 a Î.C.C.J.

În motivarea cererii condamnatul a arătat, în esență, că își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 453 alin.1 C.p.p., respectiv pe împrejurarea că la judecarea pe fond a cauzei persoana sa a fost asimilată cu cea a unui funcționar public și, de asemenea, pedeapsa aplicată a fost asimilată calității funcționarului public, mărită în cuantum conform prevederilor vechiului cod penal, însă el nu a avut niciodată această calitate, fapt atestat de adresa nr._/2014 emisă de Autoritatea Națională a Funcționarilor Publici, atașată cererii, în care este foarte clar stipulat că în baza de date privind evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici actualizată ulterior intrării în vigoare a A.H.G. nr. 553 din 2009, revizuientul nu a fost înregistrat și nici nu a avut vreodată calitatea sau funcția, în ceea ce privește funcționar public și nici nu a lucrat vreodată în vreo instituție de interes public. În opina sa, dovedirea faptului că nu a avut vreodată calitatea de funcționar public îl îndreptățește la admiterea cererii de revizuire și rejudecarea cauzei în vederea încadrării juridice corecte a faptelor, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă cu o treime (conform art.308 alin.1 și 2 C.p.). Totodată, a mai arătat că pedeapsa aplicată este prea aspră raportat la circumstanțele sale personale.

Din oficiu, instanța a atașat dosarul nr._ al Tribunalului T., împreună cu toate dosarele atașate acestuia.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

Prin sentința penală nr.199/PI/19.04.2011 pronunțată de tribunalul T. T. în dosar nr._, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.14/A/01.02.2014 a Curții de Apel Timișoara, definitivă prin decizia penală nr.702/27.02.2013 a îCCJ, revizuientul C. V. a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art.323 alin.1, 2 C.p. raportat la art.17 lit.b din Legea nr.78/2000 și cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, prev. de art.255 C.p. raportat la art.7 alin.2 din Legea nr.78/2000 și cu aplicarea art.41 alin.2 C.p. și art.42 C.p., la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art.23 pct.1 lit.b din Legea 656/2002 raportat la art..17 lit.e din Legea nr.78/2000 și cu aplicarea art.18 alin.2 din Legea nr.78/2000, și la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prev. de art.26 C.p. raportat la art. art.2481 C.p. și cu aplicarea art.17 lit.d din Legea nr.78/2000 și art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.33 lit.a C.p. raportat la art.34 lit.b C.p., pedepsele aplicate revizuientului au fost contopite, acestuia fiindu-i aplicată pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare.

În baza art.11 pct.2 lit.b C.p.p. raportat la art.10 lit.g C.p.p., s-a dispus încetarea procesului penal față de revizuientul C. V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.290 C.p. raportat la art.17 lit.c din Legea nr.78/2000 și cu aplicarea art.41 alin.2 C.p., și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de concurență neloială prevăzută de art.301 C.p. ca urmare a împlinirii termenului de prescripție a răspunderii penale.

Revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac prin care sunt atacate hotărârile judecătorești definitive care conțin grave erori de fapt.

Potrivit art. 452 Cod proc. pen., hotărârile judecătorești definitive pot fi supuse revizuirii pentru motivele limitativ prevăzute de art. 453 Cod proc. penală, respectiv dacă:

˝a) s-au descoperit fapte sau împrejurări care nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;

b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;

c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;

d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;

e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;

f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.˝

În ceea ce privește primul motiv de revizuire, pentru ca o cerere de revizuire să fie admisibilă pe acest motiv potrivit dispozițiilor art.453 alin.1 lit.a și al.4 Cod procedură penală, este necesar ca revizuientul să indice fapte sau împrejurări noi, care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei, sau cel puțin, probe noi, care nu au fost cunoscute de către instanță la soluționarea cauzei (chiar dacă aceasta cunoștea faptele probatorii) și care sunt de natură să ducă la dovedirea netemeiniciei hotărârii de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, de amânare a aplicării pedepsei ori de încetare a procesului penal.

Or, în speță, instanța constată că aspectele pe care revizuientul și-a întemeiat prezenta cerere – împrejurarea că el nu a avut calitatea de funcționar public – nu pot fi încadrate în prevederile art.453 al.1 lit.a C.p.p și nici în vreunul dintre celelalte cazuri prev. de art. 453 C.p.p., pentru a justifica admiterea în principiu a cererii formulate; după cum se poate observa cu claritate din hotărârea de condamnare, în sarcina revizuientului nu s-a reținut nici un moment existența calității de funcționar public și niciuna dintre condamnări nu a vizat respectiva calitate; revizuientul nu a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată în calitate de autor sau coautor, ci pentru săvârșirea complicității la respectiva infracțiune – respectiv pentru acte de ajutor acordate inculpatului D. V., persoană care avea calitatea de funcționar public ( director al SISEE Banat) la îndeplinirea de către acesta în mod defectuos a atribuțiilor de serviciu și cauzarea, pe cale de consecință, a unui prejudiciu unității respective mai mare de 2.000.000 lei, deci respectiva încadrare juridică nu a fost atrasă de deținerea de către revizuient a calității speciale cerute de lege, ci de deținerea acestei calități – de funcționar public – de către autor – în speță inculpatul D. V.. Mai mult, trebuie subliniat că respectiva împrejurare nu se încadrează în cazul prevăzut de art. 453 al.1 lit.a C.p.p. nici din punctul de vedere al celei de a doua condiții cerute de acest text legal, neavând natura unei împrejurări care să poată conduce la o soluție diametral opusă celei de condamnare dispuse în cauză.

Ca atare, constatând că prin cererea formulată, revizuientul dorește în fapt să determine o nouă judecată asupra fondului cauzei pe baza probelor deja administrate, care să conducă la o reindividualizare judiciară a pedepselor aplicate, fără a exista vreo împrejurare care nu a fost cunoscută de către instanțe la momentul judecării cauzei și ar fi de natură să conducă la o soluție diametral opusă, iar acest lucru nu este posibil, hotărârea de condamnare definitivă beneficiind de autoritate de lucru judecat, în baza art.459 C.p.p. raportat la art.453 C.p.p. instanța va respinge cererea ca inadmisibilă, urmând ca în temeiul art.275 alin.2 C.p.p. să-l oblige pe revizuient la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

În temeiul art.459 C.pr.pen. rap. la art.453 C.pr.pen., respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul condamnat C. V. împotriva sentinței penale nr.199/PI/29.04.2011 pronunțată de Tribunalul T. în dosar nr._, așa cum a fost modificată prin decizia penală nr.14/A/01.02.2014 a Curții de Apel Timișoara, definitivă prin decizia penală nr.702/27.02.2013 a îCCJ.

În temeiul art.275 al.2 C.pr.pen., obligă revizuientul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu apel în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 01.10.2014.

Președinte, Grefier,

A. C. ȚIRA V. D.

Red./Tehnored - A.C.Ț./V.D.

5 ex./20.10.2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Luare de mită. Art. 254 C.p.. Sentința nr. 631/2014. Tribunalul TIMIŞ