Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Decizia nr. 232/2015. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Decizia nr. 232/2015 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 25-05-2015 în dosarul nr. 232/2015
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T. – SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 232/CR
Ședința publică din data de 25.05.2015
Completul constituit din:
JUDECĂTOR DE CAMERĂ PRELIMINARĂ: S. L.
GREFIER: E. M.
Pe rol se află judecarea contestației declarate de declarată de contestatorul P. F. I. – F., împotriva încheierii penale din data de 01.04.2015, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Timișoara în dosarul nr._ 15.
La apelul nominal făcut în ședința Camerei de Consiliu, lipsește inculpatul contestator fiind reprezentat de apărător ales I. A. din cadrul Baroului T. cu împuternicire avocațială aflată la dosarul de urmărire penală.
Ministerul Public –P. de pe lângă Tribunalul T. este reprezentat de procuror Ț. O..
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Nefiind cereri de susținut sau excepții de invocat instanța acordă cuvântul asupra contestației de față.
Apărătorul ales al inculpatului contestator solicită admiterea contestației, să se constate că se impune admiterea memoriului prin care inculpatul a formulat cereri și a ridicat excepții și să se dispună restituirea cauzei la parchet în vederea refacerii urmării penale. Consideră că în mod eronat judecătorul de cameră preliminară a constatat că rechizitoriul este legal întocmit, referindu-se la proba cu testul poligraf (întrebarea nr. 2 din chestionarul de la fila 31 dosar UP), totodată solicitând ca această probă să fie înlăturată. Consideră că această probă a stat și la baza întocmirii rechizitoriului și trebuie înlăturată deoarece a fost efectuată și obținută cu încălcarea legii. Apărătorul mai arată că prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la cerere referitoare la audierea martorilor propuși de inculpat. În consecință, arată că toate actele din dosar au fost întocmite în mod defectuos.
Procurorul solicită respingerea contestației ca nefondată, apreciind că din dosar rezultă că instanța de fond a fost legal sesizată, iar cu privire la actele de urmărire penală a fost respectat modul de întocmire a acestora.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin încheierea penală din data de 01.04.2015, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Timișoara în dosarul nr._ 15, în baza art. 346 alin. (2) C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul nr._/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara privind pe inculpatul P. F. I.-F., fiul lui I. A. și B. F., născut la data de 30.06.1987 în Drobeta Turnu Severin, jud. M., cu domiciliul în . și domiciliul procedural ales la Cabinet Individual de Avocat I. A., cu sediul în Timișoara, .. 1, ., CNP_, trimis în judecată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prev. de art. 337 Cod penal, cu aplicarea art. 44 alin. 1 Cod penal și conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România, prevăzută de art. 335 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 44 alin. 1 Cod penal, totul cu aplicarea art. 38 alin. 1 Cod penal și art. 5 Cod penal.
S-a dispus începerea judecății cauzei privind pe inculpatul P. F. I.-F..
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr._/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara a fost trimiș în judecată, în stare de libertate, inculpatul P. Fîntână I. F., pentru săvârșirea infracțiunilor de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prevăzută de art.337 Cod penal, cu aplic. art. 44 al.l C.pen și conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România prev. de art. 335 al.2 C. pen cu aplic. art. 44 al.l C.pen., totul cu aplic, art. 38 al.l C.pen și cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Prin acelasi act de sesizarea s-a mai dispus clasarea cauzei cu privire la I. O. M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de încredințare a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere pentru conducerea pe drumurile publice unei persoane despre care știe că se află în una din situațiile prev. de al. 1 și al.2 sau sub influența băuturilor alcoolice.
În actul de sesizare s-a reținut că în data de 13.03.2012, în jurul orelor 04.00, în timp ce conducea autovehiculul marca Ford Fiesta, cu nr. de înmatriculare_, inculpatul P. Fîntână I. F. încercând să scape de filtrul organelor de poliție de pe . a virat brusc dreapta pe . oprit autoturismul și a coborât din el fiind ajuns din urmă de organele de poliție. S-a constatat în urma testării inculpatului cu aparatul etilotest, că acesta a indicat o valoare de 0.61 mg/l alcool în aerul expirat, motiv pentru care a fost condus la Spitalul Clinic Municipal de Urgență, unde a refuzat recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei. Din verificările efectuate în evidențele poliției s-a stabilit că inculpatul P. Fîntână I. F. avea permisul de conducere suspendat întrucât la data de 23.02.2011, a săvârșit fapta prev.și ped. de art. 87 alin.l din OUG 195/2002 Rep.
Situația de fapt mai sus menționată se susține cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de constatare a efectuării actelor premergătoare (fila 11); proces-verbal de constatare din data de 03.11.2012 întocmit de agenți din cadrul Secției 1 de Poliție a municipiului Timișoara (fila 12); declarația martorului B. A. (filele 13-14); declarația martorului O. N. A. (filele 15-16); declarația martorului I. O. M. (filele 17-19); cazier judiciar suspecta I. O. M. (fila 20); proces verbal de aducere la cunoștință a învinuirii (fila 21); declarația învinuitei I. O. M. (filele 22-24); declarația făptuitoarei I. O. M. (filele 25-26, 27-28); raport de constatare criminalistică nr._/17.07.2014 a IPJ T. Serviciul Criminalistic (filele 33-37); cazier judiciar a inculpatului P. Fîntână I. F. (fila 38); Drager Alcotest .- 0530, test nr._ (fila 40); proces verbal de aducere la cunoștință a învinuirii (fila 44); declarațiile învinuitului P. Fîntână I. F. (filele 45-46, 53-55); declarațiile făptuitorului P. Fîntână I. F. (filele 47-48); proces verbal de aducere la cunoștință a calității de inculpat (fila 49); declarațiile inculpatului P. Fîntână I. F. (filele 50, 51); declarația martorului F. I. F. (fila 56) și declarația martorului Șealău I. (fila 57).
Se constată depus de către inculpatul P. Fîntână I. F., prin serviciul registratura al instanței, la data de 04.03.2015, un memoriu prin care a înțeles să solicite înlăturarea declarațiilor date de către martorii polițiști, respectiv B. A. și O. N. A. care la doi ani după ce s-a întâmplat incidentul, după ce au citit declarația inculpatului cât și cea de-a doua declarație a numitei I. D., au declarat în amănunt ce s-a întâmplat dar ce nu s-a consemnat în procesul verbal întocmit în data de 03.11.2012, și în consecință nu pot fi luate in considerare si nu pot duce la întocmirea unui rechizitoriu prin care subsemnatul sa flu trimis în .judecată pentru fapte ce nu s-au întâmplat. S-a mai solicitat și înlăturarea declarației martorei I. O. M. aceasta schimbându-și declarația, după ce a fost audiat inculpatul, și totodată pentru că acestei declarații procurorul de caz i-a conferit valoare de adevăr absolut, chiar dacă aceasta la doi ani distanta și-a adus aminte despre lucruri pe care nu le-a relatat la momentul intamplarii incidentului.
S-a mai invocat și faptul că în rechizitoriu în mod greșit s-a menționat la fila 2 din rechizitoriu că pe de o parte fapta ar fi fost săvârșită la data de 13.03.2012 și nu data de 03.11.2012, iar pe de altă parte în mod eronat s-ar fi consemnat că a fost condus la Spitalul Clinic Municipal de Urgență unde ar fi refuzat prelevarea de probe biologice fiind indicate filele 22-23 dosar de urmărire penală, ori în acest dosar nu existăvreun astfel de proces verbal de prelevare sau buletin de examinare clinică, ci doar rezultatul aparatului etilotest ce indică valoarea de 0,61 mg/l în aerul expirat.
Prin același memoriu s-a solicitat pe lângă cele expuse și restituirea cauzei la parchet deaorece în mod greșit s-a reținut prin rechizitoriu cât și în procesul verbal încheiat în data de 03.11.2012 faptul că inculpatul s-ar fi aflat la volanul autoturismului, iar la vederea organelor de control a oprit autovehiculul și s-ar fi așezat pe locul pasagerului. S-a mai invocat și faptul că procurorul de caz a înlăturat în mod greșit declarația martorului Sealau I. deoarece acesta nu a fost propus din primul moment și neregularitatea testului poligraf efectuat de numita Indu O. întrucât întrebarea ce a fost dispusă de agentul șef Ontanu V. nu a fost pusă la efectuarea acesti test.
Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara a depus în termen Referat prin care răspuns la cererile și excepțiile invocate și prin care a arătat că cele invocate nu țin de obiectul camerei preliminare, iar în ceea ce privește neregulile semnalate în urma examinării s-a constatat că la pagina 2 s-a strecurat o eroare materială evidentă privind data sesizării din oficiu a cadrelor de poliție, dată menționată eronat ca fiind 13.03.2012 în loc de 03.11.2012 astfel că în temeiul art. 278 C.proc.pen. a dispus îndreptarea erorii materiale în sensul precizat.
La termenul de judecată din data de 01.04.2015 în fața judecătorului de cameră preliminară apărătorul ales al inculpatului a precizat că își susține cererea depusă la dosar împotriva legalități sesizării instanței, a actelor de procedură si a administrării probelor.
Reprezentantul Ministerului Public, față de apărările și cererea formulată de inculpat prin apărătorul sau ales, a precizat cu privire la solicitarea de înlăturare a declarațiilor martorilor B. A., O. N. A. și cea de-a doua declarație a numitei I. D. aceasta trebuie respinsă deoarece pe de o parte este o probă legal administrată, iar pe de altă parte nu intră în sfera de incidență a dispozițiilor art. 342 C.pr.pen.
Judecătorul de cameră preliminară, analizând cererile și excepțiile invocate de inculpată, precum și răspunsurile, respectiv susținerile Parchetului la aceste cereri, a reținut următoarele:
Obiectul procedurii de cameră preliminară îl reprezintă analizarea legalității activităților din cursul urmăririi penale și nu fondul cauzei; judecătorul de cameră preliminară nu verifică temeinicia sau aparența de temeinicie a probelor administrate și nici caracterul complet al urmăririi penale ori oportunitatea sau suficiența probelor administrate .
Judecătorul de cameră preliminară constată că rechizitoriul cuprinde datele referitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului, încadrarea juridică, la mijloacele de probă, date privitoare la persoana inculpatului, la latura civilă, la actele de urmărire penală efectuate, la trimiterea în judecată și cheltuielile judiciare. Prin urmare, constatând că actul de sesizare a instanței este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 328-329 Cod procedură penală, judecătorul reține că acesta este regulamentar întocmit și, în consecință, nu se impune restituirea cauzei la parchet pentru un astfel de motiv.
De asemenea, nu se impune să se invoce din oficiu excepții, întrucât, în urma verificării actelor de urmărire penală și mijloacelor de probă, judecătorul de cameră preliminară constată că acestea au fost efectuate/obținute în mod legal.
Cu privire la cererile și excepțiile invocate în cadrul procedurii de cameră preliminară de către inculpatul P. Fîntână I. F., prin apărător ales, acestea trebuie analizate și prin prisma prevederilor art. 4, alin 1. din Legea nr. 255/2013 conform cărora actele de procedură îndeplinite înainte de . Codului de procedură penală, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.
Urmează a fi avute în vedere și prevederile art. 4, alin. 2 din aceeași lege, conform cărora nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuate înainte de . legii noi poate fi invocată numai în condițiile Codului de procedură penală.
Pe de altă parte, analiza realizată în cadrul procedurii de cameră preliminară, se limitează la obiectul acesteia, strict reglementat de art. 342 Cod procedură penală acesta fiind limitat la verificarea competenței și a legalității sesizării instanței, precum și verificarea legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
Astfel, din cuprinsul textului de lege menționat, rezultă că în cadrul procedurii de cameră preliminară nu se analizează temeinicia probelor în acuzare, veridicitatea declarațiilor date de martori, realitatea conținutului proceselor verbale și al altor înscrisuri prezentate ca probe în acuzare ori caracterul corect al calificării juridice a faptei sau încadrării juridice reținute în rechizitoriu. Acestea, se verifică în cadrul cercetării judecătorești, care se realizează la un moment subsecvent.
Se impune totodată a se face diferența între excluderea unei probe (obținută în mod nelegal, care operează în condițiile art. 102 Cod procedură penală, raportat la art. 280-282 Cod procedură penală) și înlăturarea unor probe ca urmare a necoroborării lor cu ansamblul probelor administrate în cauză (rezultat al deliberării asupra fondului cauzei, când instanța face un examen al tuturor probelor administrate atât în acuzare cât și în apărare). Potrivit art. 102 Cod procedură penală, intră în competența judecătorului de cameră preliminară, doar excluderea probelor nelegale.
Prin urmare, solicitările inculpatului P. Fîntână I. F., prin apărător ales, de înlăturare a mijloacelor de probă enumerate în cererile formulate, ca urmare a subiectivismului și calității martorilor, urmează a fi analizate în etapa judecății, nu în cea a camerei preliminare, cu precizarea că judecătorul de cameră preliminară nu evaluează probele din perspectiva temeiniciei și aptitudinii lor de a susține trimiterea în judecată sau concluzia vinovăției ori nevinovăției inculpatului, ci numai sub aspectul legalității modului de obținere a acestora, aprecierea lor realizându-se de către judecătorul de fond.
În ceea ce privește susținerile inculpatului cu privire la înlăturarea declarațiilor martorilor B. A., O. N. A., cea de-a doua declarație a numitei I. D., întrucât nu sunt reale, judecătorul de cameră preliminară observă cu privire la legalitatea administrării lor, că martorii au fost fiind audiați corect procedural.
Nici susținerea inculpatului față de neregularitatea testării cu poligraful a martorei I. O. M. nu poate fi primită, față de aspectele invocate, acesta fiind legal administrată.
S-a constatat de judecătorul de cameră preliminară că în cuprinsul rechizitoriului la încadrarea juridică a faptei s-a menționat data de 03.11.2012, cu privire la data de 13.03.2012 dată menționată la pagina a doua din rechizitoriu ca dată a sesizării din oficiu fiind îndreptată eroarea prin referatul depus de P. de pe lângă Judecătoria Timișoara ca fiind data de 03.11.2012, iar în cuprinsul mijloacelor de probă nu s-a menționat procesul verbal de prelevare sau buletinul de examinare clinică, ori faptul menționării acestora la descriere situației de fapt fără ca acestea să existe fizic la dosar sau să fie menționate ca probe în susținerea acuzării nu pot constitui temei al constatării vreunei nulități absolute, ci cel mult al unei nulități relative. Ori inculpatul, ar fi trebuit să se supună dispozițiilor art. 282 C. proc. pen., aplicabile în cazul nulităților relative, nefiind vorba despre una dintre situațiile prevăzute de către legiuitorul penal în cuprinsul art. 281 alin.1 C.proc.pen. ce atrag nulitatea absolută a actelor de procedură. Judecătorul de cameră preliminară reține că partea care invocă existența unui caz de nulitate relativă trebuie să facă nu doar dovada încălcării dispoziției legale, dar și vătămarea procesuală produsă, precum și faptul că această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Or, inculpatul nu a reușit a proba niciuna dintre cele trei condiții sus-arătate, instanța neputând reține existența unei vătămări. Astfel încât eventualele vătămări ale inculpatului, nedovedite oricum în cauză, pot fi remediate în condiții de deplină contradictorialitate cu prilejul cercetării judecătorești
În ceea ce privește susținerile inculpatului cu privire la faptul că actele de urmărire penală sunt întocmite în baza unor declarații false și insuficiente și că s-a reținut o altă stare de fapt decât cea reală, s-a precizat că judecătorul de cameră preliminară nu evaluează probele din perspectiva temeiniciei și aptitudinii lor de a susține trimiterea în judecată sau concluzia vinovăției ori nevinovăției inculpatului, ci numai sub aspectul legalității modului de obținere a acestora, aprecierea lor realizându-se de către judecătorul de fond.
În raport cu cele mai sus menționate, în temeiul art. 346 alin. (2) C. proc. pen. judecătorul de cameră preliminară a constatat:
a)legalitatea rechizitoriul nr._/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara, fiind respectate dispozițiile art. 328 C. proc. pen.,
b)legalitatea administrării probelor,
c)legalitatea actelor de urmărire penală.
Împotriva inculpatelor nu s-au dispus măsuri preventive.
Totodată, s-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpatul P. Fîntână I. F. pentru săvârșirea infracțiunilor de refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice prevăzută de art.337 Cod penal, cu aplic. art. 44 al.l C.pen și conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România prev. de art. 335 al.2 C. pen cu aplic. art. 44 al.l C.pen., totul cu aplic, art. 38 al.l C.pen și cu aplicarea art. 5 Cod penal.
Împotriva acestei încheieri, în termenul prevăzut de lege a declarat contestație inculpatul P. F. I. F., cererea fiind înregistrată pe rolul Tribunalului T. la data de 27.04.2015, sub același număr unic de dosar, respectiv_ .
Examinând sentința penală contestată atât prin prisma motivelor invocate, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept, tribunalul constată că, contestația este neîntemeiată, încheierea Judecătoriei Timișoara fiind temeinică și legală.
În ceea ce privește criticile legate de regularitatea rechizitoriului, acestea au fost remediate prin îndreptare de eroare materială.
Cu privire la cererile și excepțiile privind legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală se reține că inculaptul a invocat nelegalitatea administrării probei cu testaul poligraf, a declarațiilor martorilor politiști, a martorei I. O. solicitând excluderea probelor menționațe, precum și neaudirea martorei propuse în cusrul umrăririi penale B. F.
Față de argumentele invocare de inculpat, în mod corect a apreciat JCP din cadrul Judecătoriei Timișoara că acestea privesc temeinicia probelor administrate în cursul urmăririi penale, veridicitatea declarațiilor date de martori, iar nu excluderea unei probe obținută în mod nelegal, în condițiile art. 102 Cod procedură penală, raportat la art. 280-282 Cod procedură penală.
Înlăturarea unor probe ca urmare a necoroborării lor cu ansamblul probelor administrate în cauză este un atribut al judecătorului de fond, în urma analizării tuturor probelor administrate.
În ceea ce privește soliciatrea de audiere a martorei B. F., prin aceasta cerere se urmărește confirmarea declarației martorului propus în apărare și audiat în cursul urmăririi penale, numitul Sealau I., aaspect ce ține tot de apreciarea valorii probatorii a probelor administrate, iar nu de legalitatea acestora.
Față de cele de mai sus, în baza art. 425 1 al.7 pct. 1 lit. b C.p.p., rap. la art. 347 C.p.p., se va respinge ca nefondată contestația declarată de contestatorul P. F. I. – F., împotriva încheierii penale din data de 01.04.2015, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Timișoara în dosarul nr._ 15.
În baza art. 275 al.2 C.p.p., se va obliga contestatorul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat în contestație.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 425 1 al.7 pct. 1 lit. b C.p.p., rap. la art. 347 C.p.p., respinge ca nefondată contestația declarată de contestatorul P. F. I. – F., împotriva încheierii penale din data de 01.04.2015, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Timișoara în dosarul nr._ 15.
În baza art. 275 al.2 C.p.p., obligă contestatorul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare către stat în contestație.
Definitivă.
Pronunțată în ședința camerei de consiliu, azi, 25.05.2015.
Judecător de cameră preliminară Grefier
S. L. E. M.
Red. S.L./Tehnored. E.M./ 2ex./27.05.2015
Prima instanță: Jud. Timișoara – jud. D. L.
| ← Menţinere măsură de arestare preventivă. Decizia nr.... | Măsuri şi excepţii dispuse de judecătorul de cameră... → |
|---|
