Vătămarea corporală din culpă. Art. 184 C.p.. Sentința nr. 308/2012. Tribunalul TIMIŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 308/2012 pronunțată de Tribunalul TIMIŞ la data de 21-12-2012 în dosarul nr. 820/2012
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 820/R
Ședința publică din 21 decembrie 2012
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. P.
Judecător: A. C. ȚIRA
Judecător: I. P.
Grefier: R. P.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurent inculpat O. I., împotriva sentinței penale nr. 308/26.10.2012 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M. în dosarul nr._ .
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimat parte civilă I. D. lipsă avocat D. C., lipsă fiind celelalte părți.
Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul T. este reprezentat de procuror Ț. O..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depus la dosar concluzii scrise din partea inculpatului recurent și nemaifiind alte cereri formulate, excepții invocate, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursurilor formulate.
Apărătorul părții civile, solicită respingerea recursului formulat de inculpat, menținerea hotărârii primei instanțe ca temeinică și legală, fără cheltuieli.
Reprezentanta Parchetului, solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii priemi instanțe ca temeinice și legale.
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului declarat constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 308/26.10.2012 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M. în dosarul nr._, în temeiul art. 184 aliniat 1 si 3 Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului O. I., la 500 lei amenda penala și s-a atras atentia inculpatului asupra prevederilor art.63 indice 1 Cod penal in cazul neachitarii amenzii in termen legal.
In temeiul art.14, 346 Cod procedura penala, a obligat inculpatul la plata sumei de 425 lei daune materiale catre partea civila I. D. S. prin reprezentant legal I. D. și a respins in rest ca nedovedite pretentiile civile ale partii civile. A obligat inculpatul la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila I. D. S. prin reprezentant legal I. D..
Totodată, a obligat inculpatul la plata sumei de 1247,698 lei catre partea civila C. de Chirurgie M.-faciala Timisoara si 1290,49 lei catre partea civila S. C. de Urgenta pentru Copii „ Loius T. „ Timisoara.
In temeiul art.191 alin.1 Cod procedura penala, a obligat inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sannicolau M. nr. nr.1003/P/12.12.2011 a fost trimis in judecata inculpatul O. I. cercetat in stare de libertate pentru comiterea infracțiunii de vatamare corporala, fapta prevazuta si pedepsita de art.184 aliniat 1 si 3 Cod penal.
Prin actul de sesizare s-a retinut că la data de 29.09.2010, la P. de pe langa Judecatoria Sannicolau M. a fost inregistrata plangerea formulate de numitul I. D., reprezentant legal al partii vatamate minor I. D. S., impotriva invinuitului O. loan, avand ca obiect infractiunea de vatamare corporala din culpa, fapte prevazuta si pedepsita de art. 184 alin.1 si 3 Cod penal.
Din plangerea formulate de numitul I. D. a rezultat faptul ca la data de 20.09.2010, in jurul orelor 19,00, se intorcea din camp, pe islazul comunal, cu fiul sau I. D. S., minor in varsta de 13 ani, venind cu calul si caruta, ajungand in apropierea localitatii Pesac, fiul sau a fost lovit in zona fetei de calul invinuitului O. I..
In urma loviturilor suferite, victima a fost transportata la S. C. de U. pentru copii "Louis T." din Timisoara, necesitand 30 de zile de ingrijiri medicale.
Din actele si lucrarile dosarului a rezultat urmatoarele:
La data de 20.09.2010, numitul I. D. impreuna cu fiul sau minor I. D. S., cu sotia sa si cu numitul C. T., care le este vecin, au plecat in camp la cules de porumb. Dupa ce au incercat caruta cu porumb, in jurul orelor 18,30 -19,00 au plecat spre casa, numitul I. D. a condus caruta, tractata de cal, cu acesta in caruta fiind fiul sau minor, partea vatamata I. D. S..
In urma carutei la o distanta de aproximativ 10-15 m, veneau mama partii vatamate I. M. si numitul C. T..
De mentionat este faptul ca la intoarcerea din camp numitul I. D. a venit cu caruta cal pe islazul comunal, unde exista un drum unde circula carute, masini si utilaje agricole, drum care face legatura cu campul.
La data respective pe islazul comunal invinuitul O. I. si-a priponit cabalinele, respectiv un armasar, o manza si o iapa.
In momentul in care numitul I. D. s-a apropiat cu caruta si cal de locul in care a fost priponit armasarul invinuitului, acesta a inceput sa produce un zgomot, facand urat a inceput sa se indrepte spre iapa care tragea caruta, timp in care a zvarlit cu copitele din spate inspre caruta cum partea vatamata era asezate pe podul carutei in fata si nu pe bancheta carutei, unde era asezat tatal victimei, a fost lovit de copitele calului in fate, iar in urma loviturii a cazut din caruta.
Dupa ce numitul I. D. a reusit sa opreasca calul care tragea caruta, a coborat, deplasandu-se la locul unde era cazuta victima, auzind strigatele sotiei sale si a numitului C. T., sa aibe grija pentru a nu trece cu caruta peste fiul sau.
In acele momente la locul faptei au ajuns si numitii I. M., mama victimei si numitul C. T., acesta din urma anuntand ambulanta pentru a veni la fata locului. Numita I. M. a plecat in . apa dupe ce si-a vazut copilul plin de sange si cu fata desfigurata fiind si inconstient.
La locul faptei a ajuns si numitul J. M. care se intorcea din camp si care s-a deplasat pana la locuinta sa, a luat autoturismul transportand victima la dispensarul comunal unde i-au fost acordate primele ingrijiri, dupe care acesta a fost transportat la S. C. de Urgenta pentru copii "Louis T." din Timisoara.
Conform Raportului de prima expertiza medico-legala nr. 3156/20.12.2010 a IML Timisoara a rezultat faptul ca victima I. D. S., minor in varsta de 13 ani, a fost internat la S. C. de Urgenta pentru copii " Louis T." din Timisoara in perioada 20.09-22.09.2010, iar in perioada 23.09-01.10.2010 la C. maxilofaciala Timisoara, unde s-a intervenit chirurugical.
S-a concluzionat ca leziunile suferite de partea vatamata minor in varsta de 13 ani, I. D. S. pot avea vechimea din data de 20.09.2010 si pot fi rezultatul lovirii directe cu corp dur (posibil copita de cal), pentru care a necesitat 30 de zile de ingrijiri medicale, viata victimei nefiind pusa in primejdie.
Din declaratia partii vatamate a rezultat ca a realizat momentul in care a fost lovit cu copita calului in zona fetei, dupa care nu stie ce s-a intamplat trezindu-se in bratele tatalui sau.
Din declaratia martorului C. T. rezulta ca fiind la o distanta de 10-15 m de caruta condusa de numitul I. D. a observat momentul in care armasarul apartinand invinuitului O. I. a zvarlit spre caruta care a fost tractata de iapa si in care se afla asezata victima, dar nu pe bancheta ci in fata carutei pe podul acesteia, unde se tin picioarele in fata banchetei, tatal acestuia fiind asezat pe bancheta.
Martorul declara ca a vazut momentul in care calul a zvarlit spre caruta dar nu a putut observa lovitura aplicata victimei din cauza banchetei, avand in vedere ca minorul era asezat jos in fata, dar a vazut victima care a cazut din caruta. In momentul in care a ajuns langa victima martorul declara ca a realizat ca a fost lovit de copita calului, fiind plin de sange si cu fata desfigurata.
Faptul ca victima a fost plina de sange si cu fata desfigurata este atestat si de mama si tatal victimei, precum si de martorul J. I., care l-a transportat pe minor la dispensarul medical din localitatea de domiciliu.
Din probatoriul administrat in cauza rezulta ca armasarul invinuitului a fost priponit in apropierea drumului, iar lantul ajungea in drum si putea sa treaca in partea cealalta a drumului.
Din declaratia invinuitului O. I. rezulta faptul ca desi calul sau era priponit in apropierea drumului pe unde a trecut caruta si calul numitului I. D. cu fiul sau, minorul in varsta de 13 ani, la data de 20.09.2010, animalul nu a putut lovi victima intrucat nu ajungea pana in drum, fapt care a fost sustinut de martorul N. V., care este cumnatul acestuia, apreciindu-se ca declaratia acestuia din urma este subiectiva, avand in vedere ca este cumnatul invinuitului, mai mull acest martor a declarat ca se afla la o distanta de aproximativ 100 m de locul faptei, iar mama victimei venea in spatele carutei fiind la odistanta de 300-400 m, de caruta, victima fiind asezata in partea stanga a tatalui sau, pe banca carutei, fapt care este infirmat de intreg probatoriul administrat in cauza.
Si declaratia invinuitului este infirmata de probatoriul administrat in cauza in sensul ca animalul era priponit la o distanta de aproximativ 7 metri fata de drum, iar lantul era lung putand sa treaca pe partea cealalta a drumului fapt care chiar cumnatul invinuitului a sustinut.
F. de cele de mai sus rezulta vinovatia invinuitului O. I. care avea obligatia ca locul unde a priponit calul sa nu fie in apropierea drumului cunoscand faptul ca pe drum circulau carute si tractoare, cunoscand si faptul ca animalul este violent, astfel incat trebuia sa se asigure ca acesta nu va intra in legatura cu alte animale, care circula pe drum sau chiar persoane fizice care circula in apropiere. Chiar invinuitul declara ca a priponit calul la o distanta de 3-4 m de drum, iar lantul cu care a priponit armasarul avea lungimea de 5-6, astfel incat culpa ii apartine intrucat nu a luat toate masurile de precautie iar zvirlirea calului asupra iepei care tracta caruta condusa de numitul I. D. in care se afla partea vatamata a influentat decisiv imprejurarea in care partea vatamata a suferit leziuni pentru care a necesitat 30 de zile ingrijiri medicale.
Exista culpa invinuitului intrucat acesta nu a prevazut, desi ar fi trebuit si putea sa prevada rezultatul intervenit sau, desi a avut previziunea lui a sperat in mod usuratic ca el nu se va produce.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, partea vatamata, minorul I. D. S., reprezentat de reprezetantul legal I. D. a declarat ca se constituie parte civila in cadrul procesului penal cu suma de 4000 lei, care reprezinta daunele materiale si morale, cuantumul acestora urmand a fi precizat in instanta.
Sectia C. de Chirurgie M.-faciala Timisoara, prin adresa nr. 8164/06.12.2011 a comunicat faptul ca se constituie parte civila cu suma de 1247,698 lei, iar S. C. de urgenta pentru copii "Louis T." din Timisoara s-a constituit parte civila cu suma de 1290,49 lei.
Situatia de fapt si vinovatia inculpatului au fost retinute pe baza plangerii partii vatamate, declaratiilor inculpatului, declaratiilor de martor, certificatului medico-legal, certificatului de prima expertiza medico-legala, biletului de iesire din spital al victimei si fisei de cazier judiciar a inculpatului.
Inculpatul a fost legal citat, prezentandu-se in fata instantei unde a declarat ca nu a fost prezent in momentul incidentului si nu se considera vinovat de comiterea acestei fapte. A prezentat doua potcoave aratand ca acestea apartin calului sau si ca daca .-ar fi lovit pe minor cu cele doua potcoave acesta ar fi fost desfigurat. Sustine faptul ca, calul nu putea ajunge mai aproape de 6-7 m de drumul pe care a venit partea vatamata. Faptul ca minorul a cazut, se sustine, se poate datora faptului ca drumul este in panta si in urma coborarii la vale viteza carutei a crescut, minorul cazand. Mai sustine faptul ca armasarul acestuia nu este violent, nu a lovit un alt cal sau chiar o iapa aflata in trecere iar zona respectiva este una in care in mod
Coroborand probele administrate in fata de urmarire penala prima instanta a apreciat ca vinovatia inculpatului este dovedita, fapta acestuia de a priponi armasarul in apropierea drumului agricol frecvent circulat, cu toate ca trebuia si putea sa prevada faptul ca acesta ar putea deveni violent la aparitia altor animale, conducand la ranirea partii vatamate I. D., victima necesitand un numar de 30 zile ingrijiri medicale, intrunesc elementele constitrutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de art.181 alin.1 si 3 Cod penal.
La individualizarea pedepsei instanta a avut in vedere pericolul social al faptei comise, imprejurarile in care a avut loc, urmarire produse, atitudinea inculpatului cat si datele privind persoana inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale, cat si criteriile de individualizare prevazute de art.72 Cod penal apreciindu-se ca aplicarea unei pedepse cu amenda este de natura sa atinga scopul pedepsei.
Astfel, in temeiul art. 184 aliniat 1 si 3 Cod penal, a condamnat inculpatul la 500 lei amenda penala și a atras atentia acestuia asupra prevederilor art.63 indice 1 Cod penal in cazul neachitarii amenzii in termen legal.
In ceea ce priveste daunele morale, acestea au fost admise in totalitate, dat fiind numarul de zile de ingrijiri medicale ale partii civile, suferintele provocate atat datorita leziunilor cat si problemelor de limentatie create, prejudiciului estetic produs la nivelul fetei, obligand inculpatul la plata sumei de 8.000 lei cu titlu de daune morale catre partea civila I. D. S. prin reprezentant legal I. D..
Împotriva sentinței judecătoriei, a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea sentinței și achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a, rap. la art. 10 lit. d C.p.p., întrucât inculpatul nu se face vinovat de infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.
În motivele invocate în recurs se arată că, din probatoriul administrat în cauză nu rezultă cu certitudine că inculpatul s-ar face vinovat de infracțiunea reținută în sarcina sa.
Examinând sentința primei instanțe prin prisma motivelor invocate în recurs, în limitele prev. de art. 3856 al. 1, 2 C.p.p., pe baza lucrărilor și materialului dosarului, sub toate aspectele temeiniciei și legalității, conform art. 3856 al. 3 C.p.p., art. 38514 C.p.p., se constată că recursul inculpatului este nefondat, pentru următoarele motive:
Prima instanță pe baza ansamblului probelor dosarului a stabilit corect starea de fapt, în raport de care a făcut încadrarea juridică a faptei inculpatului O. I. în infracțiunea prev. de art. 184 al.1,3 C.pen. - vătămare corporală din culpă, și reținând justificat vinovăția inculpatului pentru această infracțiune, l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa de 500 lei amendă penală.
Astfel, la dosar sunt probe concludente (declarațiile martorilor) care dovedesc că victima minoră a fost lovită de calul inculpatului în momentul în care animalul a azvârlit cu copitele spre căruța în care se afla minorul așezat pe podeaua căruței în partea din față, moment în care minorul a fost aruncat din căruță. Relevantă cu privire la momentul impactului este declarația martorului Csicza T.. De asemenea, celelalte probe testimoniale coroborate cu concluziile raportului medico legal dovedesc că minorul a fost lovit de calul inculpatului în împrejurările detailate de prima instanță, și prin aceste lovituri i-au fost cauzate leziuni în zona feței, martorii declarând că minorul era plin de sânge și avea fața desfigurată.
Din certificatul medico-legal nr. 3156/20.12.2010 rezulta ca minorul I. D. S., a fost internat in perioada 20.09-22.09.2010 la S. C. de Urgenta pentru copii " Louis T." din Timisoara, iar in perioada 23.09-01.10.2010 la C. maxilofaciala Timisoara, ca urmare a leziunilor constand in traumatism maxilo-facial, disjunctie cranio-faciala Le Fort II, plagi contuze labiale superioara, echimoza geniana dr., . dentara, . oase proprii nazale cu infundare.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere atât dispozițiile art. 52 C.pen. cât și criteriile prev. de art. 72 C.pen., ținându-se seama de împrejurările concrete ale comiterii faptei, de culpa inculpatului și a victimei, gradul de pericol social concret al faptei comise dar și de persoana inculpatului care este fără antecedente penale.
Totodată, instanța a soluționat și latura civilă a cauzei în sensul că a obligat inculpatul la repararea prejudiciului material și a celui moral cauzat victimei prin fapta inculpatului.
În acest sens, instanța a reținut întemeiat că înscrisurile aflate la dosar, dovedesc că pentru îngrijirile medicale acordate victimei minore I. D. S., s-au efectuat cheltuieli materiale de 400 lei, și s-a apreciat corect prejudiciul moral suferit de victimă la 8000 lei, această sumă reprezentând o compensație echitabilă și rezonabilă pentru suferințele fizice și psihice suportate de victima infracțiunii ca urmare a leziunilor ce i-au fost cauzate.
În ceea ce privește susținerea inculpatului, în sensul lipsei vinovăției și achitarea în baza art. 10 lit. d C.p.p., tribunalul reține că susținerea este nefondată și urmează a fi înlăturată, întrucât este stabilită corect vinovăția inculpatului pentru fapta sa din 20.09.2010, constând în aceea că inculpatul a priponit calul în apropierea drumului de pe islazul comunal fără a se asigura că animalul nu va intra în legătură cu alte animale sau persoane care trec pe acest drum, având în vedere și violența animalului, care a lovit minorul în vârstă de 13 ani, care se afla în căruța tractată de cal și condusă de tatăl acestuia, după ce animalul a azvârlit cu copitele din spate asupra căruței, provocând părții vătămate leziuni pentru care acesta a necesitat 30 de zile îngrijiri medicale.
În speță este reținută vinovăția inculpatului sub forma culpei pentru că acesta nu a prevăzut, deși ar fi trebuit și putea să prevadă rezultatul intervenit sau, deși a avut previziunea lui a sperat în mod ușuratic, că el nu se va produce. Inculpatul avea obligația ca locul unde a priponit calul să nu fie în apropierea drumului cunoscând faptul că pe drum circulă căruțe și tractoare, că animalul este violent, astfel încât trebuia să se asigure că acesta nu va intra în legătură cu alte animale, care circulă pe drum sau chiar persoane fizice care circulă în apropiere. Chiar inculpatul a declarat că a priponit calul la o distanță de 3-4 m pe drum, iar lanțul cu care a priponit armăsarul avea lungimea de 5-6m, astfel încât culpa îi aparține întrucât nu a luat toate măsurile de precauție, iar zvârlirea calului asupra iepei care tracta căruța condusă de I. D. în care se afla partea vătămată a influențat decisiv împrejurarea în care partea vătămată a suferit leziuni pentru care a necesitat 30 zile îngrijiri medicale.
Nu pot fi reținute argumentele invocate în recursul inculpatului în sensul cuantumului exagerat al daunelor morale, ținând cont de faptul că prin stabilirea unei sume de 8000 lei cu titlu de daune morale, se asigură o compensare justă și echitabilă a prejudiciului moral suportat de victima minoră în raport de suferințele fizice și psihice generate de leziunile constând în traumatism maxilo-facial, disjunctie cranio-faciala Le Fort II, plagi contuze labiale superioara, echimoza geniana dr., . dentara, . oase proprii nazale cu infundare.
Pentru aceste motive, urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen., să se respingă ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat O. I., împotriva sentinței penale nr. 308/26.10.2012 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M. în dosarul nr._ .
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., va obliga recurentul inculpat la 400,00 lei cheltuieli judiciare față de stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 38515 pct. 1 lit. b C.pr.pen., respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat O. I., domiciliat în Pesac, nr. 752, împotriva sentinței penale nr. 308/26.10.2012 pronunțată de Judecătoria Sânnicolau M. în dosarul nr._ .
În baza art. 192 alin. 2 C.pr.pen., obligă recurentul inculpat la 400,00 lei cheltuieli judiciare față de stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 21 decembrie 2012.
Președinte,Judecător,Judecător,Grefier,
A. PetruțaAnișoara C. ȚiraIoan PopescuRamona P.
Red. A.P/R.P.
2 ex/12.02.2013
Primă instanță – B. D. L.
| ← Cerere de întrerupere a executării pedepsei. Art.455 C.p.p..... | Cerere de liberare condiţionată. Art.450 C.p.p., art.55 ind.1... → |
|---|
