Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 4/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 07-01-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. V.
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 4/ D.C.
Ședința publică de la 07 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R.-N. O.
Grefier M.-L. M. F.
Ministerul Public reprezentat de procuror M. T. R. din cadrul Parchetului de pe lângă T. V.
Pe rol fiind judecarea contestației formulată de condamnatul M. C. V., fiul lui A. și M., născut la data de 05.10.1984, deținut în Penitenciarul V., împotriva sentinței penale nr. 2255 din 13.11.2014 a Judecătoriei V., având ca obiect-liberare condiționată(art.587 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată că se prezintă contestatorul-condamnat M. C. V., personal, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat B. G. –cu delegație de substituire pentru avocat B. M.-cu delegație de asistență judiciară obligatorie la dosarul cauzei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că s-a formulat în termenul legal contestația ce face obiectul cauzei de față; s-a acordat în cauză primul termen de judecată; s-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care:
Interpelat fiind contestatorul precizează că nu mai insistă în soluționarea contestației formulată.
Avocat B. G., având cuvântul, solicită a se lua act de declarația condamnatului și să se ia act de retragerea contestației.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită a se lua act de declarația condamnatului și să se ia act de retragerea contestației.
Contestatorul M. C.-V., având ultimul cuvânt, precizează că își retrage cererea.
Instanța declară dezbaterile și lasă cauza în pronunțare, după care:
T.
Asupra contestației de față;
P. sentința penală nr.2255 din 13.11.2014 a Judecătoriei V. s-a dispus respingerea propunerii formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarul V. privind liberarea condiționată a condamnatului M. C. V., fiul lui A. și M., născut la data de 05.10.1984 în oraș Bârlad, jud. V., CNP:_, deținut în prezent în Penitenciarul V., anterior executării integrale a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 944/2012 a Judecătoriei C., mandat de executare nr. 1948/2012, ca neîntemeiată.
În baza art. 587 alin. 2 Noul Cod de procedură penală, s-a fixat termen de reiterare a cererii după data de 03.01.2015.
În baza art. 275 alin.3 din Noul Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, iar suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
P. adresa nr. M2-_/03.11.2014 a Penitenciarului V., înregistrată pe rolul Judecătoriei V. la data de 04.11.2014, sub nr._, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V. a înaintat propunerea de liberare condiționată a condamnatului M. C. V..
P. procesul-verbal nr. 574/03.11.2014, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V. a propus liberarea condiționată a persoanei private de libertate M. C. V., anterior executării integrale a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 944/2012 a Judecătoriei C., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 209 Vechiul Cod penal.
Punerea în executare a hotărârii penale este o fază a procesului penal, motiv pentru care, înainte de a proceda la verificarea temeiniciei propunerii, instanța urmează să stabilească normele legale din prisma cărora urmează să fie analizată sesizarea având în vedere . data de 01.02.2014 a Noului Cod Penal, dată la care condamnatul se afla în executarea pedepsei.
În drept, potrivit art. 59 Cod penal anterior, liberarea condiționată poate fi acordată înainte de executarea în întregime a pedepsei de către instanță dacă se constată că sunt îndeplinite următoarele condiții: condamnatul să fi executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, să se constate că acesta a fost stăruitor în muncă, disciplinat și că a dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Art. 100 alin 1 din Noul Cod penal stabilește următoarele condiții în care se poate dispune liberarea condiționată din executarea pedepsei închisorii:
a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Analizând modificările intervenite cu privire la condițiile în care poate fi acordat beneficiul liberării condiționate, se constată că Noul Cod penal conține dispoziții mai restrictive privind acordarea acestui beneficiu, fiind necesar ca persoana condamnată să facă dovada că a achitat obligațiile civile stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare. De asemenea, Noul Cod penal nu este mai favorabil nici din perspectiva obligațiilor și măsurilor de supraveghere care pot fi impuse beneficiarului, a căror nerespectare poate determina revocarea liberării și executarea restului de pedeapsă.
Punerea în executare a hotărârii penale este o fază a procesului penal, motiv pentru care, văzând dispozițiile art. 5 și 6 din Noul Cod penal care impun aplicarea legii penale mai favorabile, instanța va analiza propunerea Comisiei cu privire la liberarea condiționată a condamnatului M. C. V. raportându-se la condițiile prevăzute de art. 59 Cod penal anterior, ca lege penală mai favorabilă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
În concret, instanța reține că din procesul-verbal nr. 574/03.11.2014, întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V., reiese că persoana privată de libertate M. C. V. se află în executarea unei pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 944/2012 a Judecătoriei C., pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 209 Vechiul Cod penal.
Executarea pedepsei a început la 24.06.2012 și urmează să expire în termen la data de 23.12.2015. Pentru a dobândi vocație în vederea liberării condiționate condamnatul trebuie să execute din pedeapsa totală de 3 ani și 6 luni închisoare (transformată în zile pedeapsa este egală cu 1278 zile) o fracție de 2/3, respectiv 852 zile închisoare.
Până la data de 03.11.2014, condamnatul a executat efectiv 863 zile închisoare, 28 zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate, nu a executat zile în arest preventiv, în total fiind 891 zile câștigate și executate.
S-a considerat de către Comisie că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 59 și 60 Vechiul Cod penal.
La cerere au fost atașate următoarele acte: procesul-verbal nr. 574/03.11.2014 al Comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V., fișa de cazier judiciar și caracterizarea condamnatului (filele 3-6).
P. procesul-verbal nr. 574/03.11.2014, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V. a propus liberarea condiționată a persoanei privată de libertate M. C. V., anterior executării integrale a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 944/2012 a Judecătoriei C., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 209 Vechiul Cod penal.
S-a reținut că persoana condamnată, aflată la a doua analiză în comisie, a executat fracția legală din pedeapsă și pe parcursul executării pedepsei a avut un comportament relativ corespunzător exigențelor mediului carceral, fiind sancționat disciplinar de 2 ori și recompensat o dată, a participat la activități productive și gospodărești, iar în urma muncii prestate a obținut 27 zile câștig. A manifestat interes față de activitățile educaționale în care a fost inclus.
S-a indicat și că persoana privată de libertate M. C. V., recidivist, a executat ultima perioadă din pedeapsă în regim semideschis.
Instanța a apreciat că propunerea formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V. este neîntemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
Din procesul-verbal nr. 574/03.11.2014 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V., reiese că persoana privată de libertate M. C. V. se află în executarea unei pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 944/2012 a Judecătoriei C., pentru comiterea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 209 Vechiul Cod penal.
Executarea pedepsei a început la 24.06.2012 și urmează să expire în termen la data de 23.12.2015. Pentru a dobândi vocație în vederea liberării condiționate condamnatul trebuie să execute din pedeapsa totală de 3 ani și 6 luni închisoare (transformată în zile pedeapsa este egală cu 1278 zile) o fracție de 2/3, respectiv 852 zile închisoare.
Până la data de 03.11.2014, condamnatul a executat efectiv 863 zile închisoare, 28 zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate, nu a executat zile în arest preventiv, în total fiind 891 zile câștigate și executate.
Pe lângă executarea unei fracții din pedeapsă, legea prevede și condiția ca deținutul să fi avut pe parcursul executării pedepsei un comportament corespunzător mediului carceral, adică să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare.
Din caracterizarea depusă la dosar rezultă că persoana privată de libertate M. C. V. a avut un comportament relativ corespunzător exigențelor mediului carceral, fiind sancționat disciplinar de 2 ori și recompensat o dată, a participat la activități productive și gospodărești, iar în urma muncii prestate a obținut 27 zile câștig. A manifestat interes față de activitățile educaționale în care a fost inclus.
De asemenea, s-a reținut că de la ultima analiză în comisie (28.10.2014) nu au survenit modificări în situația condamnatului, în sensul că nu a mai făcut obiectul vreunei abateri disciplinare și nici nu a mai fost recompensată.
Studiind fișa de cazier judiciar a condamnatului, instanța a constatat că persoana privată de libertate M. C. V., recidivist, a mai fost condamnată anterior de mai multe ori pentru infracțiuni contra patrimoniului și contra persoanei și a mai beneficiat o dată de liberare condiționată.
Raportând criteriile prevăzute de lege la situația condamnatului, precum și la actele aflate la dosarul cauzei, instanța a constatat că acesta a executat fracția de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, însă această împrejurare nu îi conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecată. Faptul că acordarea liberării condiționate este un beneficiu și nu un drept al condamnatului rezultă din cuprinsul art. 59 Cod penal anterior.
Față de împrejurarea că persoana privată de libertate a mai fost condamnată anterior, instanța a apreciat că scopul pedepsei – astfel cum este prevăzut de art. 52 Cod penal – nu a fost atins, iar pedeapsa nu a fost în măsură a-i crea o atitudine de respect față de ordinea de drept și normele de conviețuire socială, dimpotrivă, condamnatul perseverând în activitatea infracțională.
Instanța a constatat totodată că, potrivit dispozițiilor art. 59 Cod penal, stăruința în muncă și dovezile temeinice de îndreptare constituie criterii pentru analiza cererii de liberare condiționată. Se constată însă că persoana privată de libertate a fost sancționată disciplinar 2 ori și recompensată o singură dată, respectarea strictă a Regulamentului de ordine interioară fiind o conduită normală.
Analizând comportamentul condamnatului de la ultima analiză a acestuia, instanța a constatat că situația condamnatului nu a suferit modificări, în această perioadă condamnatul având comportament liniar. Instanța a apreciat că acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, ci doar a așteptat să treacă intervalul de timp pentru care a fost amânată liberarea sa condiționată. Or, simpla trecere a timpului în penitenciar nu poate conduce în mod automat la liberare condiționată, instituție juridică care de altfel ar trebui să garanteze cel puțin teoretic că petentul condamnat, odată pus în libertate, nu își va mai continua comportamentul infracțional. Acesta nu a dovedit prin atitudinea avută după prima analiză în comisia de liberări condiționate că scopul educativ și preventiv al pedepsei a fost atins în ceea ce îl privește.
În lumina tuturor acestor considerente, față de comportamentul avut de condamnat în timpul executării pedepsei, ținând cont de faptul că liberarea condiționată reprezintă un act de clemență a cărui acordare trebuie justificată prin conduita excepțională a condamnatului prin care să se facă dovada că timpul petrecut în spatele gratiilor a condus la reeducarea acestuia, instanța a apreciat că persoana privată de libertate nu a executat o perioadă suficientă, pentru reeducarea sa și pentru înțelegerea pe deplin a necesității respectării valorilor sociale ocrotite de lege impunându-se o perioadă de detenție suplimentară față de nivelul fracției de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege.
În consecință, în mod netemeinic, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V. a formulat propunere de liberare condiționată a condamnatului M. C. V. anterior executării integrale a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 944/2012 a Judecătoriei C., mandat de executare nr. 1948/2012.
Văzând dispozițiile art. 450 alin. 2 Cod de procedură penală, instanța a fixat termen de reiterare a cererii după data de 03.01.2015.
În baza art. 275 alin.3 Noul Cod de procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, iar suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu va fi suportată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Impotriva acestei hotărâri contestatorul M. C. V., în termen legal, a formulat contestație, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La termenul din data de 07.01.2015, condamnatul a arătat că își retrage contestația, instanța urmând așadar să ia act de această manifestare de voință.
Față de manifestarea de voință a contestatorului, T. va lua act de solicitarea acestuia.
În temeiul prevederilor art. 275 al. 2 Cod de procedură penală, T. va obliga contestatorul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Ia act de retragerea contestației formulată de condamnatul M. C. V., fiul lui A. și M., născut la data de 05.10.1984, deținut în Penitenciarul V., împotriva sentinței penale nr. 2255 din 13.11.2014 a Judecătoriei V., pe care o menține.
În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în contestație, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 ianuarie 2015.
Președinte,
R.-N. O.
Grefier,
M.-L. M. F.
Red.R.N.O.
Tehnored.M.M.F.
4 ex./15.01.2015
.+P./15.01.2015
| ← Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... | Contestaţie la executare. Art.598 NCPP. Sentința nr. 458/2014.... → |
|---|
