Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 220/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 220/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 28-10-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. V.
PENAL
DECIZIA PENALĂ Nr. 220/DC
Ședința publică de la 28 Octombrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E.-G. A.
Grefier M.-L. M. F.
Ministerul Public reprezentat de procuror M. T. R. din cadrul Parchetului de pe lângă T. V.
Pe rol fiind soluționarea contestației formulată de condamnat G. Ș. -C., fiul lui P. și C., născut la data de 18.11.1971, în loc.Comănești, jud.Bacău, CNP_, deținut în prezent în Penitenciarul V., împotriva sentintei penale nr. 1077/17.09.2015, pronunțată de Judecătoria V. având ca obiect-liberarea condiționată (art.587 NCPP).
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns condamnatul contestator G. Ș. C., personal, în stare de deținere, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat B. G.- cu delegație de substituire pentru avocat titular Z. E.- cu delegație aflată la dosarul cauzei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că: contestația a fost formulată în termenul legal; motivată în scris; cauza se află la primul termen de judecată.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
S-a procedat la verificarea identității condamnatului pe baza datelor de stare civilă existente la dosarul cauzei.
Interpelat fiind condamnatul precizează că își menține contestația formulată.
După ce a luat legătura cu contestatorul condamnat, avocat B. G., precizează că înțelege să depună la dosar în susținerea motivelor contestației un memoriu. Precizează că alte acte nu mai are de depus și cereri de formulat. Se înmânează înscrisul depus și procurorului, spre luare la cunoștință, după care a fost atașat la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, precizează că nu are de formulat cereri în cauză.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, T. constată cauza în stare de judecată și trece la dezbateri, dând cuvântul în susținerea contestației.
Avocat substituent B. G. pentru contestatorul G. Ștzefăniță C., având cuvântul, solicită admiterea contestației, desființarea sentinței contestate, și rejudecând, să se dispună, raportat la înscrisurile depuse la dosar, admiterea cererii de liberare condiționată dat fiind faptul că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Precizează că persoana privată de liberate a avut un comportament corespunzător mediului carceral, nu a fost sancționat niciodată, fiind recompensat de 3 ori. Cu oficiu.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației ca nefondată și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică. Corect instanța de fond a apreciat că la acest moment nu poate dispune liberarea condiționată a condamnatului, neexistând convingerea deplină că acesta s-a îndreptat și că poate fi redat societății. De asemenea, s-a mai avut în vedere de către prima instanță că nu sunt îndeplinite dispozițiile legale cu privire la liberarea condiționată. Mai mult decât atât contestatorul este și recidivist.
Având ultimul cuvânt, condamnatul G. Ș.-C., solicită admiterea cererii de liberare condiționată. Precizează că are 4 copii, a participat la toate programele din carul penitenciarului și că acum la amânare a mai primit recompense.
S-au declarat dezbaterile închise și s-a lăsat cauza în pronunțare, după care:
T.,
Asupra contestației de față;
Prin sentința penală nr.1077din 17.09.2015 a Judecătoriei V. s-a respins propunerea formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarul V. privind liberarea condiționată a condamnatului G. Ș. C., anterior executării integrale a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 448/2013 a Judecătoriei Moinești, mandat de executare nr. 588/2014, ca neîntemeiată.
În baza art. 587 alin. 2 Cod procedură penală, s-a fixat termen de reiterare a cererii după data de 07.11.2015.
În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat eu rămas în sarcina acestuia. Suma de 130 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu a fost suportată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că punerea în executare a hotărârii penale este o fază a procesului penal, motiv pentru care, înainte de a proceda la verificarea temeiniciei propunerii, instanța urmează să stabilească normele legale din prisma cărora urmează să fie analizată sesizarea având în vedere . data de 01.02.2014 a Noului Cod penal, dată la care condamnatul se afla în executarea pedepsei.
În drept, potrivit art. 59 Cod penal anterior, liberarea condiționată poate fi acordată înainte de executarea în întregime a pedepsei de către instanță dacă se constată că sunt îndeplinite următoarele condiții: condamnatul să fi executat cel puțin două treimi din durata pedepsei în cazul închisorii care nu depășește 10 ani sau cel puțin trei pătrimi în cazul închisorii mai mari de 10 ani, să se constate că acesta a fost stăruitor în muncă, disciplinat și că a dat dovezi temeinice de îndreptare, ținându-se seama și de antecedentele sale penale.
Art. 100 alin 1 din Noul Cod penal stabilește următoarele condiții în care se poate dispune liberarea condiționată din executarea pedepsei închisorii:
a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
Analizând modificările intervenite cu privire la condițiile în care poate fi acordat beneficiul liberării condiționate, s-a constatat că Noul Cod penal conține dispoziții mai restrictive privind acordarea acestui beneficiu, fiind necesar ca persoana condamnată să facă dovada că a achitat obligațiile civile stabilite în sarcina sa prin hotărârea de condamnare. De asemenea, Noul Cod penal nu este mai favorabil nici din perspectiva obligațiilor și măsurilor de supraveghere care pot fi impuse beneficiarului, a căror nerespectare poate determina revocarea liberării și executarea restului de pedeapsă.
Punerea în executare a hotărârii penale este o fază a procesului penal, motiv pentru care, văzând dispozițiile art. 5 și 6 din Noul Cod penal care impun aplicarea legii penale mai favorabile, instanța a analizat propunerea comisiei cu privire la liberarea condiționată a condamnatului G. Ș. C. raportându-se la condițiile prevăzute de art. 59 Cod penal anterior, ca lege penală mai favorabilă.
În concret, instanța a reținut că din procesul-verbal nr. 399/07.09.2015 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V., reiese că persoana privată de libertate a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 448/2013 a Judecătoriei Moinești, pentru comiterea de infracțiuni la regimul circulației, prevăzută de OUG 195/2002.
Executarea pedepsei a început la 14.02.2014 și urmează să expire la data de 13.08.2016. Pentru a dobândi vocație în vederea liberării condiționate condamnatul trebuie să execute din pedeapsa totală de 2 ani și 6 luni închisoare o fracție de 2/3, respectiv 608 zile închisoare.
Până la data de 07.09.2015, condamnatul a executat efectiv 571 zile închisoare, 38 zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate, 0 zile executate în arest preventiv, în total fiind 609 zile câștigate și executate.
Pe lângă executarea unei fracții din pedeapsă, Codul penal anterior prevede și condiția ca deținutul să fi avut pe parcursul executării pedepsei un comportament corespunzător mediului carceral, adică să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare.
Din caracterizarea depusă la dosar rezultă că persoana privată de libertate G. Ș. C. a avut un comportament corespunzător mediului carceral, nu a fost sancționată disciplinar, a fost recompensată de 3 ori cu suplimentarea dreptului la pachet și vizită, s-a implicat activ în programele și activitățile educaționale în care a fost inclus.
De asemenea, aceasta a participat la activități productive și gospodărești, iar în urma muncii prestate a obținut un număr de 38 zile câștig.
Din fișa de cazier judiciar a condamnatului, rezultă că este recidivist, fiind condamnat anterior la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul circulației.
Raportând criteriile prevăzute de lege la situația petentului condamnat, precum și la actele aflate la dosarul cauzei, instanța de fond a constatat că petentul condamnat a executat fracția de pedeapsă stabilită în mod obligatoriu de lege, însă această împrejurare nu îi conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecată. Faptul că acordarea liberării condiționate este un beneficiu și nu un drept al condamnatului rezultă din cuprinsul art. 59 Cod penal anterior.
Necomiterea de abateri disciplinare denotă interes din partea petentului de a se supune regulilor de detenție însă, de asemenea, poate însemna și că petentul a conștientizat necesitatea adoptării unei atitudine pozitive, lipsite de manifestări antisociale.
Această convingere a instanței decurge și din faptul că pe durata detenției, petentul a fost recompensat de mai multe ori, implicându-se astfel în mod activ în procesul reintegrării sale.
Cu toate acestea, în contextul în care în trecut, petentul a fost condamnat pentru o infracțiune la regimul circulației, iar în prezent execută o pedeapsă aplicată pentru săvârșirea unei infracțiuni de același gen, se apreciază că se impune o analiză atentă cu privire la acordarea liberării condiționate.
Prin urmare, raportat la durata care a mai rămas de executat până la împlinirea duratei pedepsei și la conduita anterioară detenției din prezenta cauză și cea adoptată pe parcursul detenției actuale, s-a apreciat că mai există încă dubii că pedeapsa executată până la acest moment și-a atins scopul și că odată liberat condiționat nu va mai săvârși alte fapte penale. În atare condiții, se impune ca petentul să execute o perioadă suplimentară pentru a demonstra printr-o conduită pozitivă că poate fi liberat condiționat.
Față de dispozițiile art. 59 Cod penal anterior și considerentele expuse, instanța de fond a apreciat că propunerea formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V. este neîntemeiată.
În consecință, instanța de fond a respins propunerea de liberare condiționată a condamnatului G. Ș. C. anterior executării integrale a pedepsei de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 448/2013 a Judecătoriei Moinești, mandat de executare nr. 588/2014.
Văzând dispozițiile 587 alin. 2 din Noul Cod de procedură penală, instanța de fond a fixat termen de reiterare a cererii după data de 07.11.2015.
Potrivit art. 275 alin. 3 din Noul Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Suma de 130 lei reprezentând onorariu apărător desemnat din oficiu a fost suportată din fondurile Ministerului Justiției.
Impotriva acestei sentințe penale, în termen legal, condamnatul G. Ș.-C., a declarat contestație, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Contestatorul solicită admiterea cererii întrucât sunt îndeplinite toate cerințele legale.
Analizând sentinta instanței de fond, prin prisma motivelor invocate cât si din oficiu, tribunalul constată că este fondată contestația formulată.
La admiterea acesteia, T. are în vedere că liberarea condiționată este o instituție de drept penal material (substanțial) complementară regimului executarii pedepsei închisorii la un loc de deținere, pe care o pot dispune instanțele de judecată cu privire la orice condamnat.
Este un mijloc de individualizare administrativă a executării pedepsei închisorii la locul de deținere.
„Liberarea condiționată” are avantajul că se efectuează în faza de executare a pedepsei închisorii, când condamnatul este sub observația administrației penitenciarului, care îl poate cunoaște mai bine si mai profund, după conduita lui, după munca si după unele semne reale de îndreptare.
Pentru acordarea liberării condiționate, nu se ține seama de gravitatea infracțiunii pentru care persoana a fost condamnată, de durata pedepsei inchisorii si nici dacă aceasta a fost pronunțată cu ocazia condamnării sau in urma comutării detențiunii pe viață, nefiind condiții cerute de lege.
Institutia liberării condiționate se referă, totuși, la o anumită categorie de condamnați si anume la condamnații care, după executarea unei părti din pedeapsă, dau dovadă de bună conduită, fiind discutabil dacă mai apare utilă executare in continuare, în penitenciar, a pedepsei închisorii până la expirarea duratei acesteia.
Pentru acești condamnati, s-a găsit solutia liberării înainte de expirarea termenului pedepsei, nemaifiind necesară executarea integrală a pedepsei in penitenciar.
Pentru aceasta este necesar ca ei sa indeplinească conditiile privind executarea unei părti din pedeapsă si să dea dovezi de indreptare; dacă sunt realizate aceste conditii, condamnatii sunt liberați sub condiția unei bune purtări, (adică necomiterea de infracțiuni până la expirarea termenului de executare), si după obținerea liberării, urmând ca, in caz contrar, să fie readuși in penitenciar pentru executarea restului de pedeapsă.
Liberarea se acordă, in mod facultativ, dacă sunt îndeplinite si constatate de către instanță conditiile legale, fără ca ea să constituie un drept al condamnatului.
Din actele si lucrările dosarului, instanța de fond a reținut în mod corect faptul că persoana privată de libertate G. Ș.-C. a executat fracția legală pentru a deveni propozabil, timp în care a avut 3 recompense și nu a avut nicio sancțiune.
Din procesul-verbal nr. 399/07.09.2015 întocmit de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V., reiese că persoana privată de libertate a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 448/2013 a Judecătoriei Moinești, pentru comiterea de infracțiuni la regimul circulației, prevăzută de OUG 195/2002.
Executarea pedepsei a început la 14.02.2014 și urmează să expire la data de 13.08.2016. Pentru a dobândi vocație în vederea liberării condiționate condamnatul trebuie să execute din pedeapsa totală de 2 ani și 6 luni închisoare o fracție de 2/3, respectiv 608 zile închisoare.
Până la data de 07.09.2015, condamnatul a executat efectiv 571 zile închisoare, 38 zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate, 0 zile executate în arest preventiv, în total fiind 609 zile câștigate și executate.
Pe lângă executarea unei fracții din pedeapsă, Codul penal anterior prevede și condiția ca deținutul să fi avut pe parcursul executării pedepsei un comportament corespunzător mediului carceral, adică să fie stăruitor în muncă, disciplinat și să dea dovezi temeinice de îndreptare.
Deși a reieșit din caracterizarea depusă la dosar rezultă că persoana privată de libertate G. Ș. C. a avut un comportament corespunzător mediului carceral, nu a fost sancționată disciplinar, a fost recompensată de 3 ori cu suplimentarea dreptului la pachet și vizită, s-a implicat activ în programele și activitățile educaționale în care a fost inclus, instanța de fond a apreciat că această împrejurare nu îi conferă un drept, ci doar o vocație la acordarea beneficiului liberării condiționate, oportunitatea acordării liberării condiționate fiind lăsată exclusiv la latitudinea instanței de judecată. Faptul că acordarea liberării condiționate este un beneficiu și nu un drept al condamnatului rezultă din cuprinsul art. 59 Cod penal anterior.
Necomiterea de abateri disciplinare denotă interes din partea petentului de a se supune regulilor de detenție însă, de asemenea, poate însemna și că petentul a conștientizat necesitatea adoptării unei atitudine pozitive, lipsite de manifestări antisociale.
Instanța de fond a reținut, în contextul în care în trecut, petentul a fost condamnat pentru o infracțiune la regimul circulației, iar în prezent execută o pedeapsă aplicată pentru săvârșirea unei infracțiuni de același gen, este necesară o analiză atentă cu privire la acordarea liberării condiționate.
S-a apreciat că mai există încă dubii că pedeapsa executată până la acest moment și-a atins scopul și că odată liberat condiționat nu va mai săvârși alte fapte penale.
Instanța de fond a considerat că se impune ca petentul să execute o perioadă suplimentară pentru a demonstra printr-o conduită pozitivă că poate fi liberat condiționat, iar propunerea formulată de Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V. este neîntemeiată.
T. reține că din fișa de cazier judiciar a condamnatului, rezultă că este recidivist, fiind condamnat anterior la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea executării acesteia, pentru săvârșirea de infracțiuni la regimul circulației.
Potrivit art. 59 din Codul penal, poate fi liberat conditionat condamnatul care a executat fracțiunea de pedeapsă prevăzută de lege, este disciplinat, stăruitor in muncă si dă dovezi temeinice de îndreptare, tinându-se seama si de antecedentele sale penale.Se observă din textul menționat, faptul că pentru a se acorda liberarea condiționată trebuie să fie îndeplinite două condiții și anume – persoana condamnată să fi executat fracțiunea de pedeapsă prevăzută de lege, și să se constate că acesta a fost stăruitor în muncă, disciplinat și că a dat dovezi temeinice de îndreptare.
Textul arătat, face referire și la antecedentele penale, însă nu ca la o a treia condiție ce trebuie îndeplinită, ci ca un element subiectiv, ce poate fi avut în vedere de instanță, pentru a putea aprecia asupra potențialului criminogen al persoanei care solicită liberarea condiționată.
Ori în cauză, contestatorul îndeplinește cele două condiții prevăzute de lege pentru a beneficia de liberare condiționată. Se observă că nu a fost sancționat disciplinar niciodată pe parcursul executării pedepsei, a participat la activități productive și gospodărești realizând 38 zile de câștig, ceea ce relevă un comportament pozitiv și constituie un indiciu pentru reeducarea persoanei private de libertate, astfel încât se poate aprecia că nu mai este necesară executarea restului de pedeapsă prin privare de libertate.
Într-adevăr contestatorul este recidivist, însă acest aspect nu poate constitui temei pentru respingerea cererii de liberare conditionată, nefiind o conditie esentială în analiza cerințelor cumulative ale acordării beneficiului prev.de art.59 cod penal.
Contestatorul a dat dovezi de îndreptare, iar perioada executată a realizat scopul pedepsei, aspect ce rezultă din comportamentul acestuia pe întreaga perioadă a detenției.
T. reține că starea de recidivă sau existența antecedentelor penale au fost avute în vedere la dozarea pedepselor anterioare aplicate contestatorului.
Atâta timp cât s-a constatat că persoana privată de libertate a avut un comportament corespunzător regulilor de ordine interioară pe perioada detenției, T. reține că prezența antecedentelor penale ale acestuia, în lipsa existenței altor elemente care să pună la îndoială posibilitatea acestuia de a se îndrepta și fără executarea in întregime a pedepsei, nu este aptă a fundamenta concluzia că cel condamnat nu poate beneficia de liberare condiționată.
Beneficiul liberarii conditionate nu poate fi refuzat decât atunci când din comportarea condamnatului reiese că acesta nu s-a îndreptat si că scopul pedepsei nu a fost atins înainte de executarea ei în întregime.
Având în vedere actele existente la dosarul cauzei, văzând caracterizarea comisiei de liberări condiționate și văzând dispozițiile legale referitoare la liberarea condiționată, T. reține că G. Ș. C. a respectat regulamentul de ordine interioară din penitenciar, neavând nici o sancțiune și primind trei recompense.
Acest aspect relevă o îmbunătățire a comportamentului petentului-condamnat și constituie un indiciu pentru reeducarea lui, astfel că nu mai este necesară executarea restului de pedeapsă prin privare de libertate
De asemenea, se observă și faptul că persoana privată de libertate G. Ș. C. nu a mai beneficiat de liberare condiționată până în prezent.
T. consideră că nu se poate trece cu ușurință peste concluziile comisiei care are ca scop principal tocmai analizarea cu spirit de răspundere si în deplină cunoștință de cauză a situatiei condamnatului.
T. observă că și reprezentantul Ministerului Public, cu ocazia judecării pe fond a cauzei a solicitat admiterea propunerii de liberare condiționată, pe motiv că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.
De altfel, chiar instanța de fond a fixat un termen pentru reiterarea cererii de liberare condiționată foarte scurt, respectiv după data de 07.11.2015, termen care apare ca lipsit de eficiență, având în vedere data judecării prezentei contestații, dată până la care nu au intervenit modificări în situația condamnatului.
Prin respingerea propunerii de liberare conditionată pe considerentul că mai există încă dubii că pedeapsa executată până la acest moment și-a atins scopul și că odată liberat condiționat nu va mai săvârși alte fapte penale, prima instanță a dat o interpretare greșită prevederilor art. 59 alin. 1 Cod penal, criteriul sus-mentionat fiind în afara elementelor subiective de apreciere la care se refera expres aceste dispozitii.
La acordarea liberării condiționate trebuie să fie avut în vedere și principul umanismului, care este un principiu fundamental al dreptului penal, potrivit căruia, în determinarea scopului legii penale și a mijloacelor de realizare a acesteia, se pornește de la înțelegerea și ocrotirea intereselor fundamentale ale omului.
În determinarea legii penale si a valorilor apărate, o pozitie deosebit de importantă o ocupă interesele si drepturile fundamentale ale omului, demnitatea, onoarea si alte atribute ale personalității umane. Datorită acestui principiu există în dreptul nostru penal reglementarea posibilității unui condamnat ca, atunci când îndeplinește condițiile cerute de lege, să poată fi liberat înainte de executarea integrală a pedepsei.
Liberarea condiționată nu operează automat, ci numai dacă instanța apreciază, pe bază de probe și în anumite condiții, că prin conduita condamnatului scopul educativ și preventiv al pedepsei a fost atins.
Reeducarea si îndreptarea contestatorului se poate face si fără executarea în penitenciar a restului de pedeapsă.
Ca urmare a celor reținute mai sus, T. va admite contestația formulată de condamnatul G. Ș. C., împotriva sentintei penale nr. 1077/17.09.2015, pronunțată de Judecătoria V., în dosarul nr._, pe care o va desființa în parte,
Rejudecând cauza, va admite propunerea formulată de către Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V..
Se va dispune liberarea condiționată a condamnatului G. Ș. C., deținut în prezent în Penitenciarul V., anterior executării integrale a pedepsei de 2 ani și 6 luni, aplicată prin sentința penală nr. 448/2013 a Judecătoriei Moinești.
Se va atrage atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. 61 Cod penal de la 1969, care prevăd care sunt consecințele în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni
Se va dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului G. Ș. C. de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 588/2014 emis de Judecătoria Moinești, dacă nu este arestat în altă cauză.
Vor fi menținute dispozițiile din sentința contestată privind avansarea din fondurile speciale ale Ministerului Justiției a sumei de 130 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu la fond și vor fi înlăturate dispozițiile contrare.
În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare în cuantum de 230 lei, avansate de către stat, vor rămâne în sarcina acestuia, din care suma de 130 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în contestație, se vor avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 425 indice 1 alin. 7 pct. 2 lit. a) Cod de procedură penală raportat la art.587 alin.3 Cod de procedură penală, admite contestația formulată de condamnatul G. Ș. C., împotriva sentintei penale nr. 1077/17.09.2015, pronunțată de Judecătoria V., în dosarul nr._, pe care o desființează în parte,
Rejudecând cauza,
Admite propunerea formulată de către Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate din cadrul Penitenciarului V..
Dispune liberarea condiționată a condamnatului G. Ș. C., fiul lui P. și C., născut la data de 18.11.1971, în loc.Comănești, jud.Bacău, CNP_, deținut în prezent în Penitenciarul V., anterior executării integrale a pedepsei de 2 ani și 6 luni, aplicată prin sentința penală nr. 448/2013 a Judecătoriei Moinești.
Atrage atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. 61 Cod penal de la 1969, care prevăd care sunt consecințele în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni
Dispune punerea de îndată în libertate a condamnatului G. Ș. C. de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 588/2014 emis de Judecătoria Moinești, dacă nu este arestat în altă cauză.
Menține dispozițiile din sentința contestată privind avansarea din fondurile speciale ale Ministerului Justiției a sumei de 130 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu la fond și înlătură dispozițiile contrare.
În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare în cuantum de 230 lei, avansate de către stat, rămân în sarcina acestuia, din care suma de 130 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu în contestație, se avansează din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28.10.2015.
Președinte,
E.-G. A.
Grefier,
M.-L. M. F.
Red.E.G.A.
Tehnored.M.M.F.
4 ex./17.11.2015
Judecătoria V., judecător fond:L.C.S.
Em.2 ..+parchet/17.11.2015
| ← Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 198/2015. Tribunalul VASLUI | Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte. Art. 183 C.p..... → |
|---|
