Omor. Art.188 NCP. Sentința nr. 13/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 13/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 28-05-2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
T. V.
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 13/2015
Ședința publică de la 28 Mai 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE V. M.
Grefier M.-L. M. F.
Ministerul Public reprezentat de procuror R. G. din cadrul Parchetului de pe lângă T. V.
Pe rol fiind pronunțarea cauzei penale privind pe condamnat B. D., fiul lui C. și M., născut la data de 13.04.1964, actualmente deținut în P. Iași, având ca obiect-revizuirea sentinței penale nr.113 din 8.06.2011 a Tribunalului V., dosar nr.
La apelul nominal făcut în ședința din Camera de Consiliu, la pronunțare, a lipsit revizuentul.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința publică de la 20 mai 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi ce face parte integrantă din prezenta sentință, când, din lipsă de timp, pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea cauzei, pentru astăzi, 28 mai_.
Ulterior deliberării.
T.,
Asupra cauzei penale de față constată următoarele:
La data de 7.04.2015 sub nr._ a fost înregistrată pe rolul Tribunalului V. cererea, intitulată contestație la executare, formulată de B. D., aflat in stare de detenție in P. Iași.
Prin cererea sa, în esență, condamnatul B. D. a arătat că a fost condamnat la 19 ani de inchisoare in lipsă de probe, in dosar există două acte medico-legale care nu coincid. Solicită revizuentul să se aprobe deshumarea victimei B. M. pentru a se face o nouă expertiză medico-legală, de asemenea a solicitat a se face testul ADN.
Ținând seama de motivele pe care se intemeiează cererea sa și de obiectul solicitărilor formulate, tribunalul califică cererea susnumitului ca fiind o cerere de revizuire cu privire la sentința penală nr. 113/8.06.2011 pronunțată de T. V. in dosarul nr._ ..
A fost atașat dosarul nr._ al Tribunalului V..
Examinând cauza sub aspectul admisibilității în principiu, instanța reține că prin sentința penală nr. 257 din 20.10.2010 pronunțată de T. V., în dosarul nr._, s-au hotărât următoarele:
- condamnarea inculpatului B. D. la pedeapsa de 19 ani închisoare și 8 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174 cu referire la art. 175 lit. c) Cod penal;
- interzicerea inculpatului, pe perioada executării pedepsei, a drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) Cod penal, în condițiile art. 71 Cod penal;
- s-a constatat că numita S. F. nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
- obligarea inculpatului B. D., în baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, să achite părților civile Serviciul de Ambulanță Județean V. suma de 1139,85 lei și Spitalului Clinic de Urgență Profesor Dr. N. O. Iași suma de 2983,84 lei, cu titlu de despăgubiri civile;
- în baza art. 118 lit. b) Cod penal, confiscarea de la inculpatul B. D. a unei bâte, corp delict, folosită de inculpat la comiterea infracțiunii și aflată la Camera de corpuri delicte a instanței fiind înregistrată la poziția nr. 78/2010 din Registrul de corpuri delicte a Tribunalului;
- în baza art. 350 alin. 1 Cod de procedură penală, menținerea stării de arest a inculpatului B. D..
- în temeiul art. 88 alin. 1 Cod penal, deducerea din pedeapsa aplicată a perioadei reținerii și arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 13.05.2010 la zi.
Prin Decizia penală nr. 174 pronunțată la data de 08.11.2011 de către Curtea de Apel Iași, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de către inculpat împotriva sentinței penale nr. 113 din 08.06.2011 a Tribunalului V..
A fost menținută starea de arest a inculpatului D. C. și s-a dedus la zi arestarea de la 20 octombrie 2010.
Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Iași a fost recurată de inculpatul B. D., prin Decizia penală nr. 422 din 15.02.2012 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind respins, ca nefondat, recursul formulat.
În fapt, s-a reținut că, în data de 10.05.2010, inculpatul, pe fondul consumului de alcool, a avut o altercație verbală cu victima B. M., fratele său, după care i-a aplicat o lovitură în cap cu un par, cauzându-i leziuni care au condus la deces.
Instanțele de control judiciar au apreciat că prima instanță a procedat la o riguroasă analiză a materialului probator administrat în cauză și, în mod corect, a stabilit vinovăția inculpatului B. D. pentru săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare prin care se tinde la desființarea unei hotărâri definitive care conține erori de fapt, erori ce pot fi evidențiate de fapte sau imprejurări ce nu au fost cunoscute instanței la data judecății și care pot duce la adoptarea unei soluții diametral opuse celei pronunțate anterior.
Potrivit art.459 Cod proc.pen., admisibilitatea în principiu se examinează de către instanță, în camera de consiliu, fără citarea părților.
Rezultă că procedura de soluționare a revizuirii presupune două faze /etape și anume faza admisibilității in principiu și faza rejudecării pe fond a cauzei (in cazul admiterii in principiu a căii de atac).
In faza admisibilității in principiu a cererii de revizuire, instanța va verifica, conform art.459 al.2 C.P.P., dacă:
a).cererea a fost formulată în termen și de o persoană dintre cele prevăzute la art. 455;
b) cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 456 alin. (2) și (3);
c) au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale;
d) faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv;
e) faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea;
f) persoana care a formulat cererea s-a conformat cerințelor instanței dispuse potrivit art. 456 alin. (4).
Art.453 al.1 C.P.P. prevede in mod limitativ cazurile in care împotriva hotărârilor penale definitive se poate face cerere de revizuire, și anume:
a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză;
b) hotărârea a cărei revizuire se cere s-a întemeiat pe declarația unui martor, opinia unui expert sau pe situațiile învederate de un interpret, care a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, influențând astfel soluția pronunțată;
c) un înscris care a servit ca temei al hotărârii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals în cursul judecății sau după pronunțarea hotărârii, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
d) un membru al completului de judecată, procurorul ori persoana care a efectuat acte de urmărire penală a comis o infracțiune în legătură cu cauza a cărei revizuire se cere, împrejurare care a influențat soluția pronunțată în cauză;
e) când două sau mai multe hotărâri judecătorești definitive nu se pot concilia;
f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituțională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situația în care consecințele încălcării dispoziției constituționale continuă să se producă și nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunțate.
Instanța constată că B. D. s-a mai adresat anterior Tribunalului V. cu trei cereri de revizuire, ce au făcut obiectul dosarelor nr._ , nr._ și nr._ . Toate cele trei cereri au fost respinse ca inadmisibile prin sentințele penale nr.4/C din 29.01.2014, nr.22/C din 4.09.2013 și nr.31/C.C. din 8.10.2014, toate pronunțate de T. V.. Motivele invocate de revizuent in cele patru cereri de revizuire adresate instanței sunt similare. In principiu, acesta se consideră nevinovat de comiterea infracțiunii pentru care a fost condamnat, a criticat faptul că i s-au respins probele propuse de el, nu s-au administrat toate probele care puteau reflecta nevinovăția sa și a propus administrarea de noi probe in apărare.
Instanța va analiza in continuare dacă revizuentul a invocat fapte sau imprejurări noi ce nu au fost cunoscute la soluționarea cauzei și care dovedesc netemeinicia hotărârii pronunțate în cauză, in sensul art.453 al.1 lit.a C.P.P.
În cadrul revizuirii, cale extraordinară de atac, nu sunt considerate fapte sau imprejurări noi” în sensul cerut de lege probele propuse în completarea dovezilor administrate, așa cum este și solicitarea revizuentului de a fi administrate alte probe, dar cu privire la aceleași aspecte de fapt discutate în fața instanței de fond. Este inadmisibil ca pe calea revizuirii să se obțină o prelungire a probațiunii pentru fapte deja cunoscute și verificate de instanțele care au soluționat cauza (fie prin administrarea unor probe noi sau prin readministrarea probelor).
T. arată că, inculpatul a fost prezent la toate termenele de judecată care s-au acordat în cauză – atât la fond, cât și în căile de atac – și a beneficiat de asistență juridică, fiindu-i respectate toate drepturile procesuale.
Inculpatul a avut așadar posibilitatea de a-și propune probe în apărare pe întreaga desfășurare a procesului penal, procedând, de altfel, în acest sens.
Instanța de fond a procedat la audierea martorilor audiați în faza de urmărire penală, respectiv H. C. G., M. I., E. C., B. V., S. C., Cărărescu M., Buhăiescu G., L. G., B. Vijai N., B. A. constatând imposibilitatea audierii martorei C. C..
La solicitarea inculpatului, au fost audiați și martorii propuși de acesta, N. V. și H. M., însă instanța a constat că aceștia nu au putut oferi date referitoare la infracțiunea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.
Mai mult decât atât, în fața instanței de apel, la cererea inculpatului, au fost audiați martorii M. M., Cărărescu M. și S. C..
Pe cale de consecință, în cauză a fost administrat un amplu probatoriu, instanțele constatând pe baza acestuia că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii prev. de art. 174 cu referire la art. 175 lit. c) Cod penal.
T. remarcă însă că, pe întreaga desfășurare a procesului penal, inculpatul a contestat în permanență declarațiile date de martori la urmărirea penală, susținând că aceștia nu au spus adevărul. De altfel, instanța reține că martorii H. C. G. și M. I. și-au schimbat, cu prilejul audierii lor de către judecătorul desemnat să soluționeze fondul cauzei, declarațiile date la urmărirea penală, în încercarea evidentă de a-l dezincrimina pe inculpat.
Oricum, apărările inculpatului și declarațiile martorilor – inclusiv schimbările de poziție ale acestora – au fost analizate de către instanța de fond, dar și de instanțele de control judiciar, concluzionându-se că susținerile lor nu se coroborează cu restul probatoriului administrat.
În același context, se observă că, pe întreaga desfășurare a procesului penal, inculpatul a încercat să acrediteze diferite alte cauze pentru decesul fratelui său B. M., susținând ba că acesta ar fi căzut pe o stivă de lemne, ba că ar fi fost agresat de alte persoane sau chiar că moartea i-ar fi fost provocată de o leziune suferită anterior la cap ca urmare a unui incident petrecut în penitenciar, pe când victima executa o pedeapsă privativă de libertate.
În realitate, în cererea sa revizuentul nu invocă elemente de fapt noi cu caracter informativ, ci solicită reanalizarea aceleiași situații de fapt care a fost avută în vedere de instanțele care s-au pronunțat anterior.
Față de aceste considerente, instanța, constatând că motivele invocate de revizuent in cererea sa nu se incadrează in niciunul din cazurile de revizuire prevăzute de art.453 al.1 C.P.P., urmează a respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul B. D. cu privire la sentința penală nr.113/8.06.2011 pronunțată de T. V. in dosarul nr._ .
In baza art.275 al.2 C.p.p., instanța va obliga revizuentul la plata către stat a sumei de 100 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
In baza art.459 C.P.P., respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul B. D., fiul lui C. și M., născut la 13.04.1964, deținut în P. V., cu privire la sentința penală nr.113/8.06.2011 pronunțată de T. V. in dosarul nr._ .
In baza art.275 al.2 C.p.p., obligă revizuentul la plata către stat a sumei de 100 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.05.2015.
Președinte,
V. M.
Grefier,
M.-L. M. F.
Red.V.M./02.06.2015
Tehnored.M.M.F.
5 ex./09.06.2015
..06.2015
| ← Înlocuirea pedepsei amenzii. Art.560 NCPP. Decizia nr. 73/2015.... | Alte modificări ale pedepsei. Art.585 NCPP. Decizia nr.... → |
|---|
