Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 30/2014. Tribunalul VASLUI

Tribunalul VASLUI - Sentințe și decizii penale / 2016

Decizia nr. 30/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 02-04-2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

T. V.

SECȚIA PENAL

DECIZIA PENALĂ Nr. 30/DC

Ședința publică de la 02 Aprilie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE R.-N. O.

Grefier D. T.

Ministerul Public reprezentat de procuror R. G.

din cadrul Parchetului de pe lângă T. V.

Pe rol, la ordine se află spre soluționarea contestației formulată de condamnatul T. P., fiul lui I. și M., născut la data de 10.04.1986actualmente în Penitenciarul V., împotriva sentinței penale nr. 256 pronunțată la data de 07.02.2014 de către Judecătoria V.

Obiectul cauzei: liberarea condiționată (art.587 NCPP).

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul T. P. asistat de av. S. A. cu delegație de substituire pentru av. S. R.,apărător desemnat din oficiu cu delegație depusă la dosar .

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că procedura de citare este legal îndeplinită, contestația este formulată în termen legal motivată în scris.

S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:

S-a procedat la identificarea condamnatului cu datele de stare civilă aflate la dosarul cauzei, după care, interpelat fiind acesta arată că insistă în judecarea contestației.

Interpelat de instanță, condamnatul având cuvântul, arată că insistă în soluționarea cererii formulată.

Nemaifiind cereri prealabile dezbaterilor, instanța constată cauza în stare de judecată și dă cuvântul în susținerea contestației.

Av. S. A., având cuvântul, arată că petentul condamnat a formulat contestație împotriva hotărârii Judecătoriei V. prin care a fost respinsă Sesizarea Comisiei de Evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile și modificarea hotărârii penale nr. 256/07.02.2014 pronunțată de Judecătoria V. și admiterea sesizării comisiei de evaluare fiind incidentă legea mai favorabilă.

Totodată solicită a se da eficiență prevederilor 595 N.C.P.P.referitor la intervenirea unei legi penale nou și art. 5 din Constituția României unde se prevede aplicarea unei legi mai favorabile fără a se diferenția în raport de maximul prevăzut de legea nouă pentru infracțiunea săvârșită.

Față de aceste motive, solicită admiterea cererii formulată de condamnat întrucât îndeplinește toate condițiile pentru a beneficia de liberare condiționată.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea contestației ca neîntemeiată. Condamnatul este recidivist, a suferit mai multe condamnări anterioare. Apreciază că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și nu sunt motive de reformare a acesteia.

Condamnatul T. P. având ultimul cuvânt, solicită liberarea sa condiționată sau reducerea termenului de reiterare care a fost stabilit de instanța de fond.

S-au declarat dezbaterile închise, iar cauza a rămas în pronunțare.

INSTANȚA

Asupra contestației de față:

Prin Sentința penală nr. 256/7.02.2014,a Judecătoriei V. ,în baza art. 595 Cod procedură penală cu referire la art. 4 din Lg. nr. 187/2012, a fost respinsă ca neîntemeiată sesizarea de aplicare a legii penale mai favorabile a Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului V., privind pe condamnatul T. P., fiul lui I. și M., născut la 10.04.1986 în mun. Bârlad, jud. V., cetățean român, în prezent deținut în Penitenciarul V., C.N.P.-_.

S-a constatat că pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 266/24.05.2013 a Judecătoriei Bârlad, definitivă la 12.09.2013 conform deciziei penale nr. 913/12.09.2013 a C. A. Iași, nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, astfel că nu se impune reducerea acesteia sub cuantumul stabilit prin sentința menționată.

În baza art. 275 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate rămân în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Instanța de fond a constatat că persoana privată de libertate T. P. a fost condamnată prin s.p. 266/24.05.2013 a Judecătoriei Bârlad, def. la 12.09.2013 prin d.p. nr. 913 din 12.09.2013 a Curții de Apel Iași la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare.

S-a dispus astfel, condamnarea inculpatului T. P. la:

- pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.180 al.1 C.pen. cu apl. art.75 al.1 lit.a C.pen. și a art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen.

- pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.321 al.1 C.pen. cu apl. art.37 al.1 lit.a C.pen. și a art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen.

- pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.279 al.1 C.pen. cu apl. art.37 al.1 lit.a C.pen. și a art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen.

- pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.134 din Lg. nr.295/2004 cu referire la art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen.

S-a constatat că faptele sunt săvârșite în concurs real și, în temeiul art.33 lit.a, art.34 lit.b, au fost contopite în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare.

În temeiul art.83 C.pen. s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sent. pen. nr. 508/05.10.2010 a Judecătoriei Bârlad, definitivă la 04.10.2011, pedeapsă care a fost cumulată cu pedeapsa rezultantă de 1 an și 4 luni închisoare de mai sus, urmând ca inculpatul să execute, în final, pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare.

I-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.pen. în condițiile prev. de art.71 C.pen.

În baza art.88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durat reținerii și a arestării preventive, menținându-se starea de arest a acestuia.

Pentru analizarea legii penale mai favorabile și aplicarea dispozițiilor art. 6 Cod penal, instanța a analizat, din perspectiva instituțiilor autonome, următoarele aspecte: aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește fiecare dintre pedepsele aplicate și aplicarea legii mai favorabile în ceea ce privește stările de agravare.

În ceea ce privește limitele de pedeapsă mai favorabile, instanța a stabilit limitele maxime de pedeapsă prevăzute de legea nouă pentru infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat.

I. Pedepsele aplicate condamnatului prin s.p. nr.266/24.05.2013 a Judecătoriei Bârlad, definitivă la data de 12.09.2013.

1.Pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 266/24.05.2013 a Judecătoriei Bârlad pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, prev. de art.180 al.1 Cod penal cu referire art. 320 ind.1 al.7 C.pr.pen. cu apl. art.75 al.1 lit.a C.pen.

Infracțiunea de lovire prevăzută de dispozițiile art. 180 al.1 din Codul penal din 1969 este reglementată de dispozițiile art. 193 alin. (1) Cod penal, fiind sancționată în noua reglementare cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Dispozițiile art. 320 indice 1 alin. (7) din Codul de procedură penală din 1968 au corespondent în dispozițiile art. 396 alin. (10) Noul Cod de procedură penală, ce prevăd același tratament sancționator, reducerea pedepsei cu 1/3, în cazul în care cauza a fost soluționată prin procedura recunoașterii învinuirii, potrivit dispozițiilor art. 375 alin. (1), (2) din Noul Cod procedură penală, instituție similară celei prevăzute de art. 320 indice 1 din Codul de procedură penală din 1968, urmând a fi reținute la stabilirea limitelor de pedeapsă potrivit legii noi.

Circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane, prevăzută de art. 75 al.1 lit.a Cod penal este reglementată și de Noul Cod penal la art.77 lit.a. Întrucât circumstanțele agravante nu reprezintă instituții autonome, la stabilirea maximului special prevăzut de noua lege penală, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 78 din Noul Cod penal care stabilesc sporirea cu până la 1/3 din acest maxim.

Având în vedere aceste aspecte, întrucât pedeapsa de 2 luni închisoare aplicată nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă și redus în mod corespunzător, de 2 ani închisoare, calculat respectând ordinea prev. de art.79 al.3 N.C.pen.(1 an și 4 luni închisoare ca urmare a reducerii cu 1/3 conf. art.396 al.10 N.C.pr.pen. plus 8 luni închisoare-1/3 din 2 ani conf. art.78 N.C.pen), instanța constată că noile dispoziții legale nu sunt mai favorabile.

2.Pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 266/24.05.2013 a Judecătoriei Bârlad pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si liniștii publice, prevăzută de dispozițiile art. 321 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. și cu referire la art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen,

Infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice, prevăzută de dispozițiile art. 321 alin. 1 din Codul penal din 1969 este reglementată de dispozițiile art.371 din Noul Cod penal, fiind sancționată în ambele reglementări cu pedeapsa închisorii, limitele pedepsei fiind prevăzute de actualul Cod penal de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amenda.

Din considerentele sentinței penale nr. 266/24.05.2013 a Judecătoriei Bârlad rezulta ca fapta condamnatului a constat in exercitarea de violențe asupra persoanelor.

Având in vedere aceste aspecte, instanța a constatat că noile dispoziții legale nu sunt mai favorabile, întrucât pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare la care a fost condamnat T. P. pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si liniștii publice, nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, redus în mod corespunzător (1 an și 4 luni închisoare), motiv pentru care nu se mai impune ca instanța să facă analiza cu privire la efectele reținerii recidivei postcondamnatorii prevăzută de art. 37 lit. a Cod penal anterior.

3. Pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 266/24.05.2013 a Judecătoriei Bârlad pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prin deținerea fără drept a munițiilor, prevăzută de dispozițiile art.279 alin. 1 din Codul penal cu aplicarea art. 37 lit. a C.p. și cu referire la art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen,

Infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prin deținerea fără drept a munițiilor, prevăzută de dispozițiile art.279 alin. 1 din Codul penal din 1969, în modalitatea reținută de instanță(deținerea fără drept a unui cartuș de calibru 5,6 mm cu destinația pentru arme de foc letale) este reglementată de dispozițiile art.342 al.1 din Noul Cod penal, fiind sancționată în noul Cod penal cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Având in vedere aceste aspecte, instanța constată că noile dispoziții legale nu sunt mai favorabile, întrucât pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare la care a fost condamnat T. P. pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prin deținerea fără drept a munițiilor, nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, redus în mod corespunzător (3 ani și 4 luni închisoare), motiv pentru care nu se mai impune ca instanța a făcut analiza cu privire la efectele reținerii recidivei postcondamnatorii prevăzută de art. 37 lit. a Cod penal anterior.

4. Pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 266/24.05.2013 a Judecătoriei Bârlad pentru săvârșirea infracțiunii de deținere fără drept de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, prev. de art.134 din Lg. nr.295/2004 cu referire art. 320 ind.1 al.7 C.pr.pen.

Infracțiunea de deținere fără drept de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, prev. de art.134 din Lg. nr.295/2004, în modalitatea reținută de instanță,(deținerea fără drept a unei arme tip pușcă marca Gamo model Hunter Real Tree fără a avea autorizație) este reglementată de dispozițiile art.342 al.2 din Noul Cod penal, fiind sancționată în noul Cod penal cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă.

Având în vedere aceste aspecte, întrucât pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă și redus în mod corespunzător (8 luni închisoare), instanța a constatat că noile dispoziții legale nu sunt mai favorabile.

II. Pedepsele aplicate condamnatului prin s.p. nr.508/05.10.2010 a Judecătoriei Bârlad, definitivă la data de 04.10.2011, așa cum a fost modificată prin dec. pen. nr.67/A/19.09.2011 a Tribunalului V..

Față de împrejurarea că s-a revocat suspendarea condiționata a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată condamnatului T. P. prin s.p. nr. 508/05.10.2010 a Judecătoriei Bârlad, in baza art. 83 C.p., pedeapsa devenind executabilă, instanța a analizat si legalitatea acesteia din perspectiva aplicării legii penale mai favorabile.

Astfel, pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin această hotărâre a rezultat în urma contopirii următoarelor pedepse:

1. Două pedepse de câte 1 an închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 508/05.10.2010 a Judecătoriei Bârlad, pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, prev. de art.180 al.2 Cod penal cu apl. art.75 lit.a C.pen.

Infracțiunea de lovire prevăzută de dispozițiile art. 180 al.2 din Codul penal din 1969 este reglementată de dispozițiile art. 193 alin. (2) Cod penal, fiind sancționată în noua reglementare cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 5 ani sau amenda.

Circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane, prevăzută de art. 75 al.1 lit.a Cod penal este reglementată și de Noul Cod penal la art. 77 lit.a, instanța constatând că poate fi reținută această circumstanță agravantă, având în vedere considerentele sentinței penale de condamnare din care rezultă comiterea faptei reținute de către trei persoane. Întrucât circumstanțele agravante nu reprezintă instituții autonome, la stabilirea maximului special prevăzut de noua lege penală, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 78 din Noul Cod penal care stabilesc sporirea cu până la 1/3 din acest maxim.

Având în vedere aceste aspecte, întrucât pedepsele de câte 1 an închisoare aplicate nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă de 6 ani și 8 luni închisoare.(5 ani închisoare plus 1 an și 8 luni închisoare-1/3 din 5 ani conf. art.78 N.C.pen), instanța a constatat că noile dispoziții legale nu sunt mai favorabile.

2. Pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 508/05.10.2010 a Judecătoriei Bârlad pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, prev. de art.217 al.1 Cod penal.

Infracțiunea de distrugere prevăzută de dispozițiile art. 217 al.1 din Codul penal din 1969 este reglementată de dispozițiile art. 253 alin. (1) Cod penal, fiind sancționată în noua reglementare cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 2 ani sau amenda.

Având în vedere aceste aspecte, întrucât pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă, de 2 ani închisoare, instanța a constatat că noile dispoziții legale nu sunt mai favorabile.

3. Pedeapsa de 2 ani închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 508/05.10.2010 a Judecătoriei Bârlad, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si liniștii publice, prevăzută de dispozițiile art. 321 alin. 2 din Codul penal cu apl. art.75 lit.a C.pen.

Infracțiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si liniștii publice, prevăzută de dispozițiile art. 321 alin. 2 din Codul penal din 1969, este reglementată de dispozițiile art.371 din Noul Cod penal, fiind sancționată în noua reglementare cu pedeapsa de la 3 luni la 2 ani închisoare sau amenda.

Potrivit disp. art. 371 din Noul Cod penal, este infracțiunea de tulburarea ordinii si liniștii publice fapta persoanei, care in public, prin violențe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori prin amenințări sau atingeri grave aduse demnității persoanelor, tulbură ordinea si liniștea publică. Forma agravată prevăzută la al.2 din vechea reglementare, în modalitatea descrisă în considerentele sentinței penale nr. 508/05.10.2010 a Judecătoriei Bârlad, se regăsește în modul cum este definită infracțiunea în noul Cod penal.

Circumstanța agravantă a săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane, prevăzută de art. 75 al.1 lit.a Cod penal este reglementată și de Noul Cod penal la art. 77 lit.a, instanța constatând că poate fi reținută această circumstanță agravantă, având în vedere comiterea faptei reținute de către trei persoane. Întrucât circumstanțele agravante nu reprezintă instituții autonome, la stabilirea maximului special prevăzut de noua lege penală, instanța va avea în vedere dispozițiile art. 78 din Noul Cod penal care stabilesc sporirea cu până la 1/3 din acest maxim.

Având în vedere aceste aspecte, întrucât pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă de 2 ani și 8 luni închisoare.(2 ani închisoare. plus 8 luni închisoare-1/3 din 2 ani conf. art.

III. Dispoziția de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată condamnatului T. P. prin s.p. nr. 508/05.10.2010 a Judecătoriei Bârlad, definitivă la 04.10.2011, întemeiată pe art. 83 Cod penal anterior.

Potrivit art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, regimul suspendării condiționate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969.

În consecință, această dispoziție rămâne legală și sub imperiul legii noi și nu comportă discuții în privința aplicării legii penale mai favorabile.

IV. Contopirea pedepselor

Potrivit art. 34 Cod penal anterior, în ipoteza concursului de infracțiuni se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani. În cauză, nu s-a aplicat nici un spor.

Art. 39 alin. (1) lit. b) din Noul Cod penal prevede că atunci când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Comparând cele două regimuri sancționatorii, instanța constată că, în condițiile în care condamnatului nu i s-a aplicat nici un spor, este mai favorabilă legea penală anterioară.

V. Pedeapsa accesorie

Interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) din Codul penal din 1969 este prevăzută ca pedeapsă accesorie și de legea nouă la art. 66 alin. (1) lit. a), b) din Noul Cod penal.

Potrivit art. 6 din lg. 187/2012, decăderile, interdicțiile si incapacitățile decurgând din condamnări pronunțate in baza legii vechi își produc efectele până la intervenirea reabilitării de drept sau dispunerea reabilitării judecătorești, in măsura în care fapta pentru care s-a pronunțat condamnarea este prevăzută și de legea penala nouă si dacă decăderile, interdicțiile si incapacitățile sunt prevăzute de lege.

Față de toate acestea, în baza art. 595 Cod procedură penală cu referire la art. 4 din Lg. nr. 187/2012, instanța a respins ca neîntemeiată sesizarea de aplicare a legii penale mai favorabile a Comisiei de evaluare a incidenței aplicării legii penale mai favorabile, constituită în temeiul H.G. nr. 836/2013 la nivelul Penitenciarului V., privind pe condamnatul T. P..

Instanța de fond a constatat că pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată condamnatului prin sentința penală nr. 266/24.05.2013 a Judecătoriei Bârlad, definitivă la 12.09.2013 conform deciziei penale nr. 913/12.09.2013 a C. A. Iași, nu depășește maximul prevăzut de legea nouă, astfel că nu se impune reducerea acesteia sub cuantumul stabilit prin sentința menționată.

În baza art. 275 al. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate vor rămâne în sarcina statului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat contestație condamnatul T. P.,criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,întrucât în mod greșit nu s-au redus pedepsele aplicate anterior, conform noilor dispoziții ale N.C.P. care are dispozițiile mai favorabile.

Contestația este nefondată pentru considerentele ce vor fi în continuare arătate:

Examinând actele și lucrările dosarului,, din perspectiva motivelor invocate precum și din oficiu, tribunalul constată că în mod just nu s-a putut dispune reducerea cuantumului pedepsei rezultante a condamnatului.

Astfel condamnatul a primit prin Sentința penală nr. 266/2013 a Judecătoriei Bârlad, def. la 12.09.2013 prin d.p. nr. 913 din 12.09.2013 a Curții de Apel Iași la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare.

- pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.180 al.1 C.pen. cu apl. art.75 al.1 lit.a C.pen. și a art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen.

- pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.321 al.1 C.pen. cu apl. art.37 al.1 lit.a C.pen. și a art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen.

- pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.279 al.1 C.pen. cu apl. art.37 al.1 lit.a C.pen. și a art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen.

- pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.134 din Lg. nr.295/2004 cu referire la art.320 ind.1 al.7 C.pr.pen.

S-a constatat că faptele sunt săvârșite în concurs real și, în temeiul art.33 lit.a, art.34 lit.b, au fost contopite în pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare.

I-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b C.pen. în condițiile prev. de art.71 C.pen.

În baza art.88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durat reținerii și a arestării preventive, menținându-se starea de arest a acestuia.

Analizând cuantumul acestor pedepse atât sub vechiul Cod penal cât și sub N.C.P. s-a ajuns la concluzia că Judecătoria V. a analizat în mod corect aceste pedepsene4impunându-se a fi reduse.

Astfel s-a avut în vedere reducerea cu 2/3 din cuantumul pedepselor conform art. 320 ind.1 al.7 Cod pr penală, dar și cu privire la dispoziția similară din art.375 alin.1,2 N.C.P.,care prevede aceeași reducerea a cuantumului pedepsei, în caz de recunoaștere a infracțiunii comise de inculpat.

Totodată, așa cum indică condamnatul, circumstanța agravantă prev. de art. 75 lit. a Cod penal,prevăzută în disp. art.77 alin.1 lit.a N.C.P. au ca efect majorarea cuantumului pedepselor aplicate de instanța de judecată.

Art.78 al.1 N.C.P. indică obligația instanței ca la aplicarea circumstanțelor agravante să se aplice o pedeapsă până la maximul special pentru acea infracțiune putându-se aplica și un spor de până la 2 ani închisoare, care însă nu poate depăși 1/3din acel maxim al infracțiunii,

Art.78 al.1 Cod penal, indică o situație asemănătoare însă mai defavorabilă condamnatului,care prevede un spor de până la 5 ani închisoare față de 3 ani închisoare în N.C.P.

Față de condamnat Judecătoria Bârlad nu a dispus însă majorarea pedepsei ca urmare a circumstanței atenuante prev. de art. 75 al.1 lit.a Cod penal, astfel încât, nici sub aplicarea N.C.P. nu se poate aplica un spor de pedeapsă.

Astfel,în mod corect instanța de fond a făcut aplicarea disp. art. 14 din Legea 187/2012 referitoare la pedepsele aplicate sub C.P.,raportat cu noile pedepse reduse din N.C.P.,în mod corect neputând reduce aceste pedepse întrucât nu depășesc maximul special prevăzut de N.C.P.

Nici pedepsele aplicate de Judecătoria Bârlad anterior prin Sentința penală nr. 508/2010 nu depășesc maximul special pentru infracțiunile similare prevăzute în N.C.P. fiind conforme cu disp. art. 4 din Legea 187/2012,neimpunându-se a fi reduse .

Referitor la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate prin Sentința penală nr. 508/2010 de Judecătoria Bârlad, conform art. 83 C.penal efectuată de Judecătoria Bârlad prin S.P. nr.266/2013 ,această dispoziție este cuprinsă și în N.C.P. ,art.88 alin.1 și 3 în același mod, astfel încât nu există diferențe de conținut - disp. art. 15 al.2 din Legea 187/2012 indică faptul că regimul suspendării condiționate a pedepselor se menține conform vechiului C.P. inclusiv sub aspectul revocării acesteia ,deci, nu se impune a fi anulată această revocare.

Contopirea pedepselor efectuată sub art. 33, 34 C.penal, este mai favorabilă condamnatului fiind mai blânde,decât disp. art.39 N.C.P. care impun obligatoriu un spor de pedeapsă de 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate spre deosebire a vechea reglementare, unde sporul de pedeapsă era facultativ a fi aplicat.

Pentru aceste considerente,se va dispune ,respingerea ca nefondată a contestației formulată de condamnatul T. Pasul împotriva S.P. nr.256/2014 a judecătoriei V. care va fi menținută ca fiind legală și temeinică.

În baza art. 275 al.2 N.C.P., condamnatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat inclusiv onorariu avocat din oficiu înaintat din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

În baza art. 425 indice 1 alin. 7 pct. 1 lit. b) Cod de procedură penală raportat la art. 23 alin. 10 din Legea nr. 255/2013, respinge, ca nefondată, contestația formulată de condamnatul T. P., fiul lui I. și M., născut la data de 10.04.1986, CNP_, deținut în Penitenciarul V., împotriva sentinței penale nr. 256/07.02.2014 a Judecătoriei V., pe care o menține.

În baza art. 275 alin. 2 Cod de procedură penală, obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat în contestație, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 02 aprilie 2014.

Președinte,

R.-N. O.

Grefier,

D. T.

Red.O.R.N./11.04.2014

Tehnored.T.D.

Ex.2/28.04.2014

Jud. fond :S. C.-L.-jud. V.

← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Decizia nr. 34/2014....		Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013.... →

Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 30/2014. Tribunalul VASLUI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sesizare transmisă de comisia prevăzută de HG 836/2013. Decizia nr. 30/2014. Tribunalul VASLUI