EROARE DE FAPT. INEXISTENŢĂ.
| Comentarii |
|
întrucât susţinerea inculpatului în sensul că s-a aflat în eroare de fapt şi nu a cunoscut că mercurul este o substanţă toxică, ce necesită autorizare în vederea deţinerii, manipulării şi folosirii este infirmată de împrejurările concrete în care a comis fapta - şi din care rezultă că a avut reprezentarea caracterului ilicit al acesteia, acesta se face vinovat de săvârşirea infracţiunii prev. de art.312 alin.1 Cod penal.
Prin sentinţa penală nr.647/07.12.1999 a Tribunalului Bucureşti - secţia a ll-a penală a fost condamnat inculpatul S.D.C. la 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a şi b pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.312 alin.1 C.pen.
S-a făcut aplicarea art.71 şi 64 C.pen.
S-a dedus prevenţia de la 24.08.1998 la 28.10.1998.
S-a dispus confiscarea cantităţii de 567 gr.mercur rămas neconsumat în urma analizelor de laborator.
în fapt, s-a reţinut că la data de 24.08.1998 inculpatul s-a deplasat în Piaţa Moghioroş şi i-a propus martorului S.D.C. să-i vândă o cantitate de circa 500 gr.mercur contra sumei de 1.400.000 lei. Cei doi au stabilit să se întâlnească în acelaşi loc două ore mai târziu, când inculpatul a fost surprins de un echipaj de poliţie, găsindu-se asupra sa cantitatea de 568 gr.mercur.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, solicitând achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.e C.pr.pen., întrucât nu cunoştea că mercurul face parte din lista substanţelor toxice din Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.43/1980, anexă la Decretul nr.466/1979, necesitând autorizare în vederea manipulării şi folosirii.
Motivul de apel invocat de inculpat este neîntemeiat, nefiind întrunite cerinţele art.51 C.pen.
Mercurul metalic face parte din lista substanţelor toxice cuprinsă în Ordinul Ministerului Sănătăţii nr.43/1980, anexă la Decretul nr.466/1979 şi necesită autorizare în vederea deţinerii, manipulării şi folosirii.
Probele administrate în cauză dovedesc că inculpatul a avut reprezentarea faptului că mercurul este o substanţă toxică, iar deţinerea acestuia constituie o faptă ilicită, chiar dacă nu cunoştea instrucţiunile Ministerului Sănătăţii.
Această concluzie se desprinde având în vedere pregătirea şcolară a inculpatului - 10 clase, dar şi împrejurările în care a comis infracţiunea -contactarea în piaţă a unei persoane, imaginându-şi că se ocupă cu metale, deplasarea la farmacie în vederea cântăririi mercurului şi refuzul farmacistului de a-l cântări.
Din oficiu, Curtea constată că apelul este fondat sub aspectul individualizării pedepsei aplicate.
Astfel, în raport cu gradul de pericol social concret al faptei săvârşite, persoana inculpatului - care nu este cunoscut cu antecedente penale, a recunoscut fapta, are discernământul scăzut în raport cu fapta comisă - se apreciază că sunt incidente dispoziţiile de art.74 lit.a şi c C.pen.
în consecinţă, Curtea va admite, sub acest aspect, apelul declarat de inculpat şi va reduce pedeapsa de la 3 ani la 2 ani închisoare, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.
(Secţia a ll-a penală, decizia nr.314/2000) NOTĂ: Decizia penală de mai sus a rămas definitivă prin decizia penală nr.1199/2001 a Curţii Supreme de Justiţie prin care s-a admis recursul declarat de inculpat, s-a redus pedeapsa la 6 luni închisoare şi s-a suspendat condiţionat executarea acesteia, conform art.81 C.pen.
