înşelăciune cu file cec. Schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prevăzută de art 84 pct 2 din Legea nr. 59/1934
| Comentarii |
|
C. pen., art. 215 alin. (1)-(4) Legea nr. 59/1934, art. 84 pct. 2 şi 3
în momentul emiterii uni cec nu se cere existenţa disponibilului în bancă, ci doar în momentul prezentării lui la tras.
în aceste condiţii, emiterea unor file cec, fără intenţia de a înşela cocontractantul, nu constituie infracţiunea de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1)-(4), făptuitorul putând fi sancţionat însă conform art. 84 din Legea nr. 59/1934.
Decizia penală nr. 244/R din 12 aprilie 2005 - M.D.
Prin sentinţa penală nr. 1619 din 25 iunie 2004, Judecătoria Braşov a schimbat încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpatului M.R. din infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (opt acte materiale) în infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (cinci acte materiale) şi în cea prevăzută de art. 84 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (trei acte materiale).
A achitat inculpatul, în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (cinci acte materiale).
A condamnat pe acelaşi inculpat la 10.000.000 lei amendă pentru infracţiunea prevăzută de art. 84 pct. 2 şi 3 din Legea nr. 59/1934, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (trei acte materiale). S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 631 C. pen.
în fapt, s-a reţinut că inculpatul este administratorul a două societăţi comerciale din anul 1994 şi 2000. Obiectul de activitate al acestor societăţi include prelucrarea lemnului. în calitate de administrator al primei societăţi, a participat, la 14.04.2000, la licitaţiile organizate de Direcţia Silvică Braşov pentru Ocoalele Silvice din Codlea şi Voila.
După câştigarea lor, s-au încheiat contractele de vânzare-cum-părare privind 962 mc masă lemnoasă în valoare de 476.000.000 lei de la Ocolul Silvic Codlea şi privind 3017 mc masă lemnoasă în valoare de 506.000.000 lei de la Ocolul Silvic Voila. In aceste contracte se stipula că beneficiarul poate solicita plata eşalonată a parchetului, cu condiţia ajustării lunare.
Potrivit acestor contracte, s-a întocmit şi graficul de eşalonare a tăierilor. Pentru emiterea autorizaţiei de exploatare a parchetelor licitate, inculpatul a achitat prima tranşă din eşalonare.
Ocolul Silvic Codlea, începând cu luna iulie 2000, a emis facturile pentru o cantitate de 762 mc masă lemnoasă în valoare de 481.000.000 lei. Inculpatul nu le-a achitat şi s-a discutat rezilierea contractului.
Societatea inculpatului a solicitat prin adresă Ocolului Silvic Codlea stornarea a 223 mc masă lemnoasă în valoare de 141.944.085 lei şi reeşalonarea sumei neachitate, de 272.316.000 lei. Ca urmare, Ocolul a stomat suma solicitată prin factură fiscală.
Pentru suma rămasă în debit şi pentru stingerea datoriilor între societatea inculpatului şi Direcţia Silvică Braşov s-a încheiat, la
11.06.2001, o minută prin care s-a stabilit ca suma datorată să fie
achitată cu patru bilete la ordin a câte 61.818.109 lei, pe care inculpatul le-a emis în acea zi, cu scadenţă la 10 iulie, 10 august, 10 septembrie şi 10 octombrie 2001. După ce au fost introduse în bancă pentru decontare, s-a constatat că societatea nu avea disponibil în cont pentru plata lor.
în ce priveşte al doilea contract, societatea inculpatului a achitat prima tranşă de preţ, conform graficului de eşalonare, şi a constituit depozitul de 5% din valoarea masei lemnoase, după care a primit autorizaţia de exploatare.
Această societate nu a putut efectua lucrările de exploatare conform graficului, întrucât partidele erau situate în zone retrocedabile conform Legii nr. 1/2000. A reuşit tăierea unei mase lemnoase în valoare de 136.907.184 lei pentru care a emis în 2.10.2000 un bilet la ordin scadent în 17.10.2000. Acesta s-a dovedit ulterior a fi fară acoperire în cont. în 17 octombrie 2000 a girat un bilet la ordin de
76.000.000 lei emis de SC S.T. SRL, scadent la 17.11.2000, dar şi acesta nu avea acoperire în cont.
între timp, prin notificarea din 8.06.2000, Asociaţia Vistişoara a cerut societăţii inculpatului să suspende activitatea de tăiere a masei lemnoase. Asociaţia a solicitat instanţei, pe calea ordonanţei preşedin-ţiale, sistarea exploatării. Prin sentinţa civilă nr. 1237/2000, Judecătoria Făgăraş a admis acţiunea. Prin decizia civilă nr. 312/Ap/2001, Tribunalul Braşov a respins apelul declarat de societatea inculpatului, aceasta comunicându-se la 29.03.2001.
Anterior acestei date, 22 martie 2001, inculpatul a încheiat cu Direcţia Silvică Braşov o minută şi un grafic de eşalonare a plăţilor. A emis în această zi trei file cec în numele celei de-a doua societăţi şi au fost acceptate de Ocolul Silvic Voila. Introduse în bancă spre decontare, s-a constatat lipsa disponibilului în cont pentru plata lor.
La 11 iunie 2001, între Direcţia Silvică Braşov şi inculpat s-a încheiat o nouă minută privind stingerea datoriilor societăţii către ambele ocoale silvice.
întrucât datoriile nu s-au plătit, la 14 noiembrie 2001, Direcţia Silvică Braşov a solicitat instanţei, pe calea ordonanţei preşedinţiale, să oblige SC M.L. SRL să plătească suma totală de 384.179.620 lei reprezentând contravaloarea masei lemnoase exploatate pe raza celor două ocoale silvice conform contractelor. Prin sentinţa civilă nr. 13/Com/2002 a Tribunalului Braşov, s-a admis această cerere.
Instanţa a reţinut că, faţă de încadrarea juridică a faptelor propusă prin rechizitoriu, eliberarea biletelor la ordin, în condiţiile arătate mai sus, nu poate constitui un mijloc fraudulos, iar în momentul emiterii lor nu se cere existenţa disponibilului în bancă, ci doar la momentul prezentării lui la tras.
S-a apreciat că lipseşte intenţia de a înşela şi a prejudicia partea vătămată prin emiterea filelor cec. Prin încheierea celor două contracte, Direcţia Silvică Braşov a permis de la început exploatarea arborilor pe picior fără ca societatea inculpatului să achite contravaloarea lor, asumându-şi riscul neachitării mărfurilor. La data emiterii filelor cec inculpatul a adus la cunoştinţa părţii vătămate că nu are disponibil în cont, dar că la datele scadente, stabilite de comun acord, urma să aibă disponibilul necesar urmare a finalizării altor contracte cu terţi.
In derularea acestor contracte au intervenit piedici obiective în exploatarea materialului lemnos - imposibilitatea de transport a lemnului şi opoziţia composesoratelor. Inculpatul a prezentat conducerii celor două ocoale silvice aceste piedici, iar conducerea l-a asigurat că se va încerca remedierea situaţiei. A existat şi o perioadă de 3 luni în care nu s-a putut exploata materialul lemnos datorită zăpezii abundente. Toate aceste situaţii au împiedicat societatea inculpatului să fructifice contractele încheiate cu terţi din ţară şi străinătate, astfel că, la data scadenţei, nu a avut în cont disponibilul necesar.
Prin decizia penală nr. 817/2004, Tribunalul Braşov a admis apelul inculpatului şi a desfiinţat în întregime sentinţa penală. în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., l-a achitat pe inculpat pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (4), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (opt acte materiale).
împotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, care a criticat-o pentru netemeinicie, solicitând condamnarea inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3) şi (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) (opt acte materiale).
Curtea a constatat că s-a stabilit în mod temeinic că la momentul încheierii celor două contracte între părţi, Direcţia Silvică Braşov a permis exploatarea materialului lemnos, urmând ca beneficiarul să achite masa lemnoasă din prima tranşă de eşalonare sau integral, urmând apoi să se emită autorizaţia şi să se predea spre exploatare parchetele contractate.
Din probe a mai rezultat că derularea contractelor a fost împiedicată de existenţa unor împrejurări obiective, şi anume: cele ce ţin de condiţiile naturale de mediu - zăpezi abundente, existenţa unor stânci ce trebuiau detonate pentru a se putea scoate şi transporta lemnul din pădure - şi cele ce ţin de împrejurări juridice - pronunţarea unor hotărâri executorii prin care s-a dispus încetarea activităţii de exploatare a materialului lemnos, la cererea composesoratelor.
Pe de altă parte, s-a dovedit, astfel cum rezultă din raportul de expertiză tehnică contabilă efectuată în cauză, că inculpatul a dovedit diligenţă şi a încheiat, imediat după încheierea celor două contracte de mai sus, contracte ferme de revânzare a cantităţilor de masă lemnoasă exploatată cu opt societăţi comerciale. Acestea, la rândul lor, nu au achitat în termen contravaloarea facturilor iar societatea inculpatului a avut de recuperat creanţe de 167.156.193 lei. De altfel, din declaraţiile martorilor, coroborate cu declaraţiile inculpatului, rezultă că acesta a convenit cu reprezentanţii părţii vătămate să emită instrumente de plată cu scadenţă mai lungă, până la care să revândă materialul lemnos şi să încaseze banii de la terţi.
Ca urmare, s-a constatat că lipseşte intenţia inculpatului de a înşela partea vătămată în derularea acestor contracte.
Inculpatul va răspunde penal însă pentru că a emis cele trei file cec fară a avea disponibil în bancă. Faţă de criticile aduse de recurent, s-a constatat că societăţile inculpatului au intrat în interdicţie bancară de a emite cec-uri după data la care au fost emise cele trei file cec din prezenta cauză, astfel încât nu se poate imputa inculpatului că a vrut să înşele partea vătămată.
Soluţia pronunţată de judecătorie, în ce priveşte încadrarea juridică a faptelor, individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, se dovedeşte a fi legală şi temeinică şi a fost menţinută de instanţa de recurs.
<Vezi şi alte speţe de drept penal:
