Tentativă la omor săvârşit prin cruzimi. Perversiune sexuală

C. pen., art. 20, art. 176 lit. a)

1. Lovirea părţii vătămate cu obiecte contondente dure, timp îndelungat, producându-i multiple leziuni pe întreaga suprafaţă a corpului, în condiţiile în care aceasta era complet dezbrăcată, în pădure, într-o zi friguroasă, se circumscrie agravantei comiterii faptei prin cruzimi.

2. întreţinerea de acte de perversiune sexuală prin constrângere întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de perversiune sexuală.

Decizia penală nr. 125/Ap din 20 aprilie 2005 - S.F.

Prin sentinţa penală nr. 618 din 23 noiembrie 2004 a Tribunalului Braşov, s-a dispus condamnarea inculpatului D.C. la următoarele pedepse:

- 9 ani închisoare şi 10 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) şi

(3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen.;

- 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (2), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 10 ani închisoare şi 10 ani pedeapsă complementară pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- achitarea aceluiaşi inculpat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de perversiune sexuală, prevăzută de art. 201 alin. (4), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, sporită cu 2 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute 12 ani închisoare şi pedeapsa complementară.

S-a dispus condamnarea inculpatului M.M. la următoarele pedepse:

- 9 ani închisoare şi 10 ani pedeapsă complementară pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1), (2) şi

(3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 37 lit. a) C. pen.;

- 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, prevăzută de art. 189 alin. (2), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 10 ani închisoare şi 10 ani pedeapsa complementară pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

în baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele de mai sus şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani închisoare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că:

Partea vătămată Z.B., minoră, a fugit de la domiciliul părinţilor săi şi în martie 2004 a cunoscut la domiciliul vărului său pe inculpatul

D.C. şi a fost convinsă de către acesta să meargă la locuinţa deţinută de inculpatul M.M., unde a întâlnit-o pe martora minoră T.M.

Partea vătămată a locuit o perioadă la inculpatul M.M. şi din această perioadă, prin ameninţare cu violenţa şi constrângere morală, cei doi inculpaţi le-au îndemnat, le-au înlesnit practicarea prostituţiei prin punerea la dispoziţie a locuinţei inculpatului M.M., prin atragerea clienţilor prin intermediul unui anunţ publicitar, determinându-le să întreţină raporturi sexuale cu mai mulţi bărbaţi, stabilind tariful şi încasând sumele de bani obţinute de partea vătămată şi martoră.

în dimineaţa de 19 martie 2004, deoarece partea vătămată Z.B. s-a întors fără bani de la un client cu care şi-a petrecut toată noaptea, cei doi inculpaţi au hotărât să-i aplice o corecţie fizică; astfel, cei doi au transportat partea vătămată cu un taxi condus de martorul L.L., prieten al inculpaţilor, fără a-i comunica părţii vătămate locul unde se deplasează, într-o zonă dintre localităţile Hărman şi Bod.

în timp ce martorul L. a rămas în maşină la liziera pădurii, cei doi inculpaţi au condus partea vătămată, care era ţinută de mână de inculpatul C., în mijlocul pădurii, unde au ameninţat-o şi i-au cerut să se dezbrace, ceea ce partea vătămată a şi făcut, rămânând în chiloţi, iar ambii inculpaţi au lovit-o în mod repetat peste tot corpul cu bâte de lemn luate din pădure, provocându-i numeroase leziuni.

După ce au lovit-o, inculpatul M. a luat hainele şi încălţămintea părţii vătămate şi au plecat, abandonând-o în pădure, dezbrăcată, în stare gravă, după care s-au întors la maşină şi au relatat martorului L. că i-au dat o lecţie părţii vătămate.

Cei trei au revenit în municipiul Braşov şi inculpatul M. a aruncat hainele victimei într-o ghenă de gunoi, de unde obiectele de îmbrăcăminte au fost recuperate de organele de poliţie, conduse în acel loc de martorul L.

Partea vătămată şi-a revenit între timp din şocul traumatic şi a reuşit să se deplaseze la marginea pădurii la şosea, unde a fost observată de mai multe maşini care se deplasau pe acea rută, un vehicul oprind, astfel încât partea vătămată a fost găsită de martorul P.G. care a anunţat organele de poliţie, iar partea vătămată a fost transportată la spital.

în ceea ce priveşte infracţiunea de perversiune sexuală, prima instanţă a constatat că declaraţia părţii vătămate, care a arătat că a fost forţată de către cei doi inculpaţi să întreţină relaţii sexuale orale, nu este confirmată de nici o altă probă, cei doi inculpaţi negând în mod constant acest lucru, astfel că există un puternic dubiu asupra vinovăţiei acestora, motiv pentru care s-a dispus achitarea.

împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi inculpaţii M. şi C.

Apelul Parchetului a fost admis, pentru următoarele considerente: în ceea ce priveşte starea de fapt relativ la infracţiunea de proxenetism şi lipsire de libertate în mod ilegal, aceasta a fost corect reţinută de instanţă, în deplină concordanţă cu probele administrate în cauză, iar încadrarea juridică pentru acestea este cea legală.

Astfel, probele confirmă fără putinţă de tăgadă că inculpaţii au înlesnit părţii vătămate şi martorei T. practicarea prostituţiei prin oferirea locuinţei inculpatului M., unde veneau clienţi, dar şi prin publicarea unui anunţ într-un ziar local, comunicându-se ca număr de telefon de contact numărul de mobil al telefonului inculpatului M.

Martora T. a confirmat acest lucru alături de partea vătămată, arătând că se deplasau la domiciliile clienţilor sau clienţii veneau la locuinţa inculpatului M. şi că partea vătămată dădea inculpaţilor, în părţi egale, toţi banii obţinuţi.

Este dovedită infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, martorul L. arătând că în calitate de şofer de taxi a condus pe inculpaţi şi partea vătămată până la liziera pădurii, că toţi trei au intrat în pădure şi imediat a auzit zgomot de crengi rupte şi ţipete de femeie, astfel că este evident că partea vătămată a fost urcată în autovehicul împotriva voinţei ei, fiind amăgită că merg în cartierul Noua la un client, însă au dus-o în pădure, ţinând-o de braţ.

S-a constatat că starea de lipsire de libertate a fost prelungită în timp, că partea vătămată nu s-a deplasat şi nu a acţionat conform propriei sale voinţe, astfel că sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Cu privire la tentativa la infracţiunea de omor, deşi prima instanţă a reţinut o stare de fapt corectă, s-a constatat că această stare de fapt impune o altă încadrare juridică, şi anume impune reţinerea circumstanţei agravante a săvârşirii infracţiunii prin cruzimi.

Observând raportul de constatare medico-legală, dar şi fotografiile judiciare, s-a constatat că partea vătămată a suferit numeroase leziuni, şi anume traumatism cranio-cerebral acut închis, hematoame epicra-niene, echimoze gigante toraco-abdominale şi a membrelor inferioare, echimoze difuze ce cuprind întreaga faţă dorsală a toracelui cu impestarea masivă a tegumentelor, multiple excoriaţii între 4/0,2 cm şi 8/0,5 cm dispuse difuz pe faţa dorsală a toracelui şi gambe, raportul concluzionând că aceste leziuni s-au putut produce prin loviri repetate cu corpuri dure, au condus la alterarea evidentă a stării generale a părţii vătămate, care fac posibilă evoluţia gravă cu iminenţa sau prezumţia de deces şi că acestea i-au pus viaţa în pericol.

Ulterior, în cursul cercetării judecătoreşti, urmare a reexaminării părţii vătămate, s-a stabilit că leziunile au necesitat 50-55 de zile de îngrijiri medicale, şi nu 22-24 de zile, cât s-a apreciat iniţial.

Fotografiile judiciare aflate la dosar relevă că partea vătămată a fost supusă unor acte de violenţă intense şi care au fost prelungite în timp, aceasta prezentând leziuni pe toată suprafaţa corpului şi, de asemenea, s-a constatat că s-au folosit diverse obiecte contondente, posibil crengi de copac, aşa cum au arătat chiar inculpaţii.

Coroborând aceste leziuni cu întinderea în timp, obiectul folosit, multitudinea şi intensitatea loviturilor, zonele corpului afectate, cu împrejurarea că ulterior acestei agresiuni partea vătămată a fost abandonată dezbrăcată în pădure, într-o zi din luna martie, când încă este foarte frig, într-o stare gravă şi luându-i hainele şi încălţămintea, dar şi cu hotărârea inculpaţilor de a aplica acesteia o corecţie, deoarece petrecuse noaptea cu un client şi s-a întors fară bani, apare cu evidenţă aspectul de ferocitate cu care au acţionat cei doi inculpaţi şi care este de natură să trezească sentimente de oroare în conştiinţa celor din jur,

Martorul P.G. - cel care a găsit-o pe partea vătămată - a relatat că aceasta a strigat după ajutor, că avea pe ea doar o pereche de chiloţi, că era dimineaţă şi frig afară, că un coleg i-a oferit o pătură şi un pulover, că aceasta prezenta urme de vânătăi, era în stare de şoc şi a spus că a fost violată. Martorul a mai arătat că fata era foarte speriată şi îi ruga să o ajute, că îi este frică să moară.

în mod evident această modalitate concretă de comitere a tentativei la infracţiunea de omor se circumscrie săvârşirii faptei prin cruzimi, astfel încât Curtea a procedat, potrivit art. 334 C. proc. pen., la schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcină ambilor inculpaţi, din infracţiunea de tentativă la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 şi art. 176 lit. a) C. pen., cu reţinerea stării de recidivă corespunzătoare pentru fiecare dintre aceştia.

în ceea ce priveşte infracţiunea de perversiuni sexuale, Curtea a constatat că în mod greşit s-a dispus achitarea inculpaţilor pentru această infracţiune.

Astfel, martora T. a arătat că ea dădea jumătate din banii obţinuţi de la clienţi celor doi inculpaţi, iar jumătate îşi oprea ea, în timp ce partea vătămată trebuia să dea toţi banii celor doi inculpaţi, în părţi egale.

Rezultă că partea vătămată a fost permanent constrânsă de cei doi inculpaţi la practicarea prostituţiei.

Urmând acest raţionament, coroborat cu faptul că inculpaţii au hotărât să aplice părţii vătămate o corecţie, din cauză că s-a întors de la un client fără bani, este evident că în cadrul corecţiei a fost inclusă şi constrângerea părţii vătămate la relaţii sexuale orale cu inculpaţii.

Nu numai declaraţia constantă a părţii vătămate în acest sens conduce la această concluzie, ci se coroborează cu declaraţia martorului G., care a relatat că partea vătămată a spus că a fost violată de doi tineri.

Mai mult, având în vedere condiţiile concrete de comitere a infracţiunii, nici nu pot fi administrate alte mijloace de probă, precum o expertiză medico-legală sau alte depoziţii de martori, câtă vreme la locul săvârşirii faptei nu a fost nimeni prezent, cu excepţia părţii vătămate şi a inculpaţilor.

Coroborând cu aceste împrejurări şi depoziţiile martorei H.C., care a relatat că a auzit cum inculpatul D.C. spunea că trebuie să dea o lecţie şi să o ducă undeva la pădure, s-a constatat că, pe lângă violenţele exercitate asupra părţii vătămate, inculpaţii au comis şi acte de perversiune sexuală prin constrângerea acesteia, ceea ce a impus schimbarea soluţiei de achitare cu una de condamnare şi pentru aceste fapte, cu consecinţe asupra cuantumului pedepselor, care au fost majorate.

Tentativă la omor săvârşit prin cruzimi. Perversiune sexuală

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Tentativă la omor săvârşit prin cruzimi. Perversiune sexuală