Tâlhărie. Tentativă la omor deosebit de grav. Concurs
| Comentarii |
|
C. pen., art. 20, art. 33, art. 176 lit. d), art. 211 alin. (2) lit. b)
Fapta inculpatului care a sustras bunuri de la o societate comercială şi care, pentru a-şi asigura scăparea, a înjunghiat paznicul, punând în primejdie viaţa acestuia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie, în concurs cu tentativă la omor deosebit de grav, prevăzute de art. 211 alin. (2) lit. b) şi art. 20, raportat la art. 174 şi art. 176 lit. d) C. pen.
Decizia penală nr. 280/Ap din 14 septembrie 2005 - S.F.
Prin sentinţa penală nr. 360 din 7 iulie 2005, Tribunalul Braşov l-a condamnat pe inculpatul P.M. la pedepsele principale de 6 ani închisoare pentru infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., şi de 9 ani închisoare pentru infracţiunea de tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, art. 175 lit. f) şi art. 176 lit. d), cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., precum şi la pedeapsa complementară de 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pentru ultima infracţiune.
în esenţă, în seara zilei de 29 mai 2004, după cea consumat băuturi alcoolice, inculpatul s-a înarmat cu un cuţit şi s-a deplasat la sediul unităţii parte civilă SC F. SRL, cu intenţia de a sustrage scânduri. Prin escaladarea gardului împrejmuitor, a pătruns în incinta unităţii şi a sustras 10 scânduri pe care le-a aruncat peste gard. Fiind observat de partea vătămată B.I. şi martorul T.L., paznici ai unităţii, inculpatul a încercat să sară gardul, dar fiind lovit de partea vătămată cu un furtun, a căzut în interiorul curţii, moment în care a înjunghiat-o pe aceasta de trei ori în zona toracică stângă. In urma loviturilor primite, partea vătămată a suferit leziuni constând în plăgi prin înjunghiere hemito-racale stâng penetrante, pneumotorax parţial stâng, care au necesitat 14-16 zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus viaţa în primejdie.
împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, solicitând reducerea pedepsei, motivând că a fost lovit de partea vătămată, fiind nevoit să riposteze.
Apelul a fost respins ca nefondat.
Deşi inculpatul a avut o poziţie procesuală oscilantă, de la recunoaşterea săvârşirii faptelor, în prima fază, până la a încerca a acredita ideea că a fost în înţelegere cu cei doi paznici privind sustragerea scândurilor, din declaraţiile părţii vătămate şi ale martorului T.L. rezultă fară nici un dubiu că inculpatul a săvârşit faptele în condiţiile reţinute de prima instanţă.
Având în vedere că inculpatul a prevăzut posibilitatea de a fi prins de paznici, acesta fiind şi motivul pentru care s-a înarmat cu un cuţit, cu care a înjunghiat de trei ori partea vătămată, loviturile vizând zona inimii, ţinând seama şi de persoana inculpatului, recidivist postcon-damnatoriu, primul termen al recidivei constituindu-1 o pedeapsă de 2 ani şi 10 luni închisoare, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, aplicată tot pentru o infracţiune contra patrimoniului (furt calificat), curtea a constatat că pedepsele stabilite şi pedeapsa rezultantă au fost corect individualizate judiciar, cu respectarea criteriilor generale de individualizare prevăzute în art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), astfel că nu există nici un motiv pentru reducerea pedepsei.
