Judecata. Nerezolvarea fondului cauzei, în sensul prevederilor art. 379 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. înţeles
| Comentarii |
|
Nerezolvarea fondului cauzei nu se confundă cu soluţionarea ei greşită, nelegală.
Ea semnifică împrejurarea că în hotărâre nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă inculpatul este sau nu vinovat şi nu sunt examinate probele administrate pentru a se cunoaşte adevărul cu privire la fondul cauzei.
(Decizia nr. 37 din 28 ianuarie 2003 - Secţia a ll-a penală)
Prin Sentinţa penală nr. 928 din 3 octombrie 2002, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia a ll-a penală, s-a dispus între altele, condamnarea inculpaţilor N.C.M., P.M.V. şi G.D.O. pentru săvârşirea mai multor infracţiuni de furt calificat, fals şi uz de fals.
S-a dispus soluţionarea acţiunilor civile exercitate de cele trei părţi civile şi s-a fixat un nou termen de judecată în acest sens .
Impotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii, susţinând între altele că instanţa de fond, nestabilind cuantumul exact al eventualelor prejudicii, nu a rezolvat fondul cauzei.
Examinarea acestei critici conduce la concluzia că ea este neîntemeiată. Nerezolvarea fondului cauzei, sub un prim aspect, nu se confundă cu soluţionarea ei greşită, nelegală. Există nerezolvare a fondului cauzei doar atunci când în hotărârea instanţei nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă inculpatul este sau nu vinovat şi nu sunt analizate probele administrate pentru aflarea adevărului. Or, nici unul dintre aceste aspecte nu se regăseşte în speţă. Instanţa de fond a procedat în mod corect disjungând acţiunea civilă potrivit prevederilor art. 347 din Codul de procedură penală, întrucât într-adevăr rezolvarea pretenţiilor civile ar fi provocat mari întârzieri în soluţionarea acţiunii penale. Aşa fiind, motivul de apel invocat este neîntemeiat.
