Judecata. Probe. Sarcina probei
| Comentarii |
|
In procesul penal, sarcina probei revine organului de urmărire penală şi instanţei de judecată.
Faptele imputate inculpatului nefiind dovedite, stabilirea vinovăţiei sale nu se poate face pe bază de presupuneri, care nu au nici o valoare probantă, dubiile create fiind în favoarea inculpatei.
(Decizia nr. 1564 din 30 octombrie 2001 - Secţia Ipenală)
Prin Sentinţa penală nr. 2583 din 20.07.2000, Judecătoria Sectorului 5, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) din Codul de procedură penală, a dispus achitarea inculpatei E.R.D., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 208 alin. 1 şi 2 din Codul penal.
în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) din Codul de procedură penală, a mai achitat pe aceeaşi inculpată pentru infracţiunea prevăzută de art. 215 alin. 1 şi 2 din Codul penal.
A respins pretenţiile civile formulate de S.C. "D." S.A. şi a ridicat măsura sechestrului asigurător instituit asupra apartamentului proprietatea inculpatei.
S-a reţinut astfel că, în perioada septembrie 1997- ianuarie 1998, inculpata şi-a desfăşurat activitatea în calitate de director economic la S.C. "D." S.A. Bucureşti, având printre alte atribuţii de serviciu întocmirea ordinelor de plată aferente tranzacţiilor, efectuarea de plăţi către furnizori, întocmirea filelor cec şi ridicarea de la bancă a extraselor de cont şi a altor documente.
în cursul lunii decembrie 1997, inculpata a completat fila cec cu seria K005 nr. 00361392, în care S.C. "D." S.A. efectua plata corespunzătoare unei tranzacţii încheiate cu S.C. "P." S.A., în valoare de 15.160.569 lei. Pe fila cec au fost menţionate: numele societăţii emitente, al băncii plătitoare, urmând ca după desemnarea unui împuternicit din partea beneficiarului să se completeze şi rubricile referitoare la dată, cont, numele persoanei care urmează să încaseze cecul şi datele de pe verso, filele cec rămânând la sediul S.C. "D." S.A.
La data de 29.01.1998, inculpata a încetat să mai lucreze la S.C. "D." S.A., iar când a plecat a luat din sediu şi filele cec.
La data de 4.02.1998, inculpata s-a întâlnit cu numitul B.A., care urma să-i vândă trei certificate de acţionar.
Inculpata a completat fila cec cu datele numitului B.A., după care s-a deplasat cu acesta la sediul Băncii X, în prealabil telefonând la bancă pentru a face programarea.
După încasarea sumei, numitul B.A. a primit de la inculpată suma de 900.000 lei - preţul convenit pentru cele trei certificate de acţionar - restul banilor rămânând la inculpată.
Argumentându-şi soluţia de achitare, instanţa de fond a arătat că există contradicţii între declaraţiile martorilor.
Totodată, prin procesul-verbal de control, încheiat la 30.01.1998, nu se constată lipsa cecului. Se reţine că furtul nu există şi s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunii de fals şi uz de fals, aceeaşi concluzie urmând a se reţine şi pentru înşelăciune.
Prin Decizia penală nr. 563/A din 12.04.2001, Tribunalul Bucureşti - Secţia a ll-a penală a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, a desfiinţat sentinţa penală şi, în fond:
în baza art. 208 alin. 1 şi 2 din Codul penal, a condamnat pe inculpată la 1 an închisoare.
în baza art. 215 alin. 1 şi 2 din Codul penal, a mai condamnat pe inculpată la 3 ani închisoare.
în baza art. 33 şi 34 din Codul penal, inculpata urma să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.
în baza art. 861 din Codul penal şi a Ordonanţei de urgenţă nr. 207/2000, a dispus suspendarea executării pedepsei de 3 ani, sub supraveghere pe un termen de încercare de 7 ani, conform art. 862 din Codul penal.
în baza art. 348 din Codul de procedură penală, a anulat fila cec.
în baza art. 14 şi 346 din Codul de procedură penală raportate la art. 998 din Codul civil, a obligat pe inculpată la plata sumei de 15.160.569 lei despăgubiri către partea civilă S.C. "D." S.A.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că există contradicţii între declaraţiile inculpatei, însă multe aspecte se coroborează cu depoziţiile martorului M., rezultând astfel că fila cec a fost completată la 4.02.1998, dată la care inculpata nu mai era angajată la S.C. "D." S.A.
Depoziţiile martorilor I.L. şi S.M., pe care instanţa şi-a argumentat soluţia de achitare, sunt generice şi nerelevante.
împotriva deciziei, inculpata a declarat recurs, întemeindu-şi cererea pe dispoziţiile art. 3859 pct. 12 şi pct. 171 din Codul de procedură penală, solicitând casarea deciziei şi menţinerea sentinţei pronunţate de instanţa de fond.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este fondat.
Din nici o probă nu rezultă modalitatea în care fila cec în discuţie ar fi ajuns la inculpată, pentru ca apoi aceasta să comită infracţiunea de înşelăciune.
Astfel, chiar martorul M. - directorul firmei - a arătat în declaraţiile sale că nu ştie în ce împrejurare fila cec a rămas la inculpată.
Procesul-verbal de control, încheiat la 30.01.1998, şi la care face referire martorul M., nu constată lipsa cecului.
Deosebit de aceasta, la ghişeul băncii, pentru ridicarea sumei de bani, s-a prezentat martorul B.A., cel care figura la rubrica "beneficiar".
Probele sunt contradictorii.
Astfel, sunt contradictorii depoziţiile martorului B.A., sunt contradictorii chiar depoziţiile inculpatei şi nu se coroborează între ele, precum nici cu celelalte declaraţii.
în aceste condiţii, s-a apreciat că probele nu au relevanţă probatorie, dubiile profitând inculpatei.
De altfel, tot pe aceeaşi linie de contradictorialitate, martora S.M. ştia faptul că, din decembrie 1997, fila cec conţinea şi numele lui B.A.
în plus, conform raportului de expertiză criminalistică, semnătura şi data de la rubricile "am primit" şi "data" de pe reversul cecului au fost executate cu aceeaşi pastă de pix cu care au fost completate menţiunile iniţiale, ceea ce înseamnă că se poate interpreta că toate menţiunile au fost scrise încă din luna decembrie 1997, fiind puţin probabil ca pixul folosit să aibă o pastă de aceeaşi intensitate la un interval de timp de circa două luni.
Concluziile expertizei confirmă, mai degrabă, declaraţiile martorei S.M., care a învederat că ştia de faptul că în decembrie 1997 fila cec conţinea şi numele lui
Pe de altă parte, martora a arătat că filele cec erau întotdeauna completate sub controlul directorului şi că acesta îl cunoştea pe B.A. Martora S.A. a arătat, de asemenea, că filele cec erau predate beneficiarului, şi nu rămâneau în sediul firmei.
Or, în acest context faptic şi relaţional, chiar dacă s-ar admite că inculpata ar fi completat cecul la data de 4.02.1998, se poate aprecia că, întrucât banca nu elibera bani decât dacă pe cec ar fi fost acelaşi scris, inculpata a fost contactată de L. şi B., pentru a completa rubricile nescrise, aşa după cum a declarat.
Numai în raport de probele relevate mai sus se poate stabili o situaţie de fapt, deoarece celelalte probe, la care a făcut referire organul de cercetare penală, fiind contradictorii, nu pot fi luate în seamă.
Cum în procesul penal sarcina probei incumbă organului de cercetare penală şi instanţei de judecată, în mod corect a stabilit instanţa de fond că faptele nu au fost probate, în raport de ansamblul probator administrat neputându-se face decât presupuneri, care însă nu au valoare probantă de sine-stătătoare.
Pentru toate considerentele expuse, Curtea, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală, cu referire la cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 171 şi 18 din Codul de procedură penală, a admis recursul declarat de inculpată, a casat integral decizia şi a menţinut sentinţa instanţei de fond.
