Măsuri de siguranţă. Confiscarea specială a bunurilor care au servit sau care au fost destinate să servească la săvârşirea unei infracţiuni, dacă sunt ale infractorului. Condiţii pentru calificarea folosirii acestor bunuri, potrivit art. 118 lit. b) din C
| Comentarii |
|
Latura obiectivă a infracţiunii de furt constă în luarea bunului altuia fără consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept, şi implică în mod structural folosirea unui mijloc de transport. Deci nu se impune confiscarea mijlocului de transport folosit de inculpat pentru deplasarea bunurilor însuşite.
(Decizia nr. 1131 din 18 iunie 2003 - Secţia I penală)
Prin Sentinţa penală nr. 179 din 26.04.2002, Judecătoria Bolintin Vale i-a condamnat pe inculpaţii N.V. şi S.V.M. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi, respectiv, 2 ani închisoare, pentru infracţiunea de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. 1, art. 209 alin. 1 lit. a) şi g) din Codul penal, cu aplicarea art. 37 alin. 1 lit. b) din Codul penal, în cazul primului inculpat, şi art. 74, 76 din Codul penal, în cazul celuilalt.
S-a reţinut că, în noaptea de 30 spre 31 octombrie 2001, inculpaţii au sustras varză de pe jumătate din terenul de 360 mp cultivat de către partea civilă, cauzându-i acesteia o pagubă de 21.000.000 lei.
Tribunalul Giurgiu, prin Decizia penală nr. 104 din 24.02.2003, a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţi şi a admis apelul parchetului, desfiinţând în parte sentinţa şi dispunând confiscarea în folosul statului, conform art. 118 lit. b) din Codul penal, a celor două atelaje utilizate de făptuitori.
S-a reţinut că, deşi au negat comiterea infracţiunii de furt calificat, vinovăţia inculpaţilor a fost dovedită prin probele administrate în cauză şi că se impune confiscarea mijloacelor de transport, respectiv a căruţelor folosite de inculpaţi pentru deplasarea bunurilor însuşite.
împotriva ultimei hotărâri a declarat recurs inculpatul N.V., care a susţinut că este nevinovat.
Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport de motivul de recurs invocat de inculpat, Curtea a constatat că vinovăţia acestuia a fost dovedită prin declaraţiile martorilor S.M. şi T.V., care i-au văzut pe cei doi inculpaţi în noaptea de 30 spre 31 octombrie 2001 plecând pe de terenul părţii civile, cu căruţele încărcate cu varză. Apărările inculpatului, contradictorii de altfel, nu au fost în măsură să dovedească nevinovăţia sa, fiind înlăturate în instanţa de fond. S-a mai constatat că din fişa de cazier judiciar rezultă că inculpatul a mai fost condamnat anterior la pedepse privative de libertate cuprinse între 3 luni şi 3 ani şi 6 luni, pentru fapte de acelaşi gen.
Analizând din oficiu hotărârea recurată, Curtea a constatat că aceasta este greşită în privinţa aplicării măsurii de siguranţă a confiscării speciale, deoarece, principial, un mijloc de transport nu poate servi la săvârşirea infracţiunii de furt calificat, al cărei element constă în luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia.
în consecinţă, a fost admis recursul declarat de inculpat, efectele sale fiind extinse, conform art. 3857 din Codul de procedură penală, şi asupra inculpatului S.V.M., în sensul casării deciziei şi înlăturării măsurii de siguranţă a confiscării celor două atelaje hipo.
