PEDEPSE. CONTOPIRE. SITUATIA PEDEPSEI COMPLIMENTARE. DEDUCEREA DETENŢIEI.
| Comentarii |
|
Procedând la contopirea pedepselor, conform art.35 C.pen., instanţa trebuie să menţină şi pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi, aplicată condamnatului şi să deducă prevenţia acestuia, în raport de perioadele stabilite în fiecare din hotărârile de condamnare.
Prin sentinţa penală nr.474/20.07.2000 a Tribunalului Bucureşti - secţia I penală s-a admis cererea de contopire a pedepsei, formulată de condamnatul
B.V., după cum urmează: pedeapsa de 3 luni şi 15 zile închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr.346/1998 a Judecătoriei Filiaşi pentru art.208-209 alin.1 lit.g şi i C.pen., cu aplicarea art.74-76 C.pen., cu pedeapsa de 20 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr.280/1999 a Curţii Supremă de Justiţie, pentru art.197 alin.2 lit.b şi c şi alin.3 C.pen., ca urmare a modificării deciziei penale nr.534/1998 a Tribunalului Dolj, urmând ca, în baza art.33 lit.a -34 lit.b C.pen., inculpatul să execute pedeapsa de 20 ani închisoare, cu aplicarea art.71 şi 64
C.pen.
S-a menţinut starea de arest a inculpatului şi s-a dedus prevenţia de la data de 19.06.1998 la 28.10.1998 şi de la 28.10.1998 la 10.06.1999.
S-au anulat mandatele de executare şi s-a dispus emiterea altui mandat de executare.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de fond a reţinut faptul că faptele pentru care petentul a fost condamnat prin sentinţa penală nr.346/1998 a Judecătoriei Filiaşi şi decizia penală nr.812/2000 a Curţii Supreme de Justiţie sunt concurente.
împotriva hotărârii de la fond a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pentru nelegalitate, motivat de faptul că s-a omis pronunţarea asupra pedepsei complimentare la care a fost condamnat inculpatul prin decizia penală nr.812/2000 a Curţii Supreme de Justiţie şi s-a aplicat greşit art.36 alin.3 C.pen., privind deducerea detenţiei.
Analizând dosarul cauzei, Curtea reţine fondată critica din apel.
Prin sentinţa penală nr.534/28.10.1998 a Tribunalului Dolj, modificată prin decizia nr.812/01.03.2000 a Curţii Supreme de Justiţie, inculpatul B.V. a fost condamnat la 20 ani închisoare şi 10 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a şi b C.pen., în condiţiile art.65 C.pen.
Procedând la contopirea pedepselor instanţa de fond era obligată să menţină şi pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a şi b
C.pen., pentru o perioada de 10 ani după executarea pedepsei principale, existând autoritate de lucru judecat.
Apoi inculpatul a fost arestat la data de 19.06.1998. Ca urmare, deducerea detenţiei trebuia făcută de la această dată la zi, şi nu de la data de 19.06.1998 la 10.06.1999, cum greşit s-a dispus.
(Sectia I penală, decizia nr.546/2000) NOTĂ: Decizia de mai sus a rămas definitivă prin respingerea recursului, conform deciziei nr.693/2001 a Curţii Supreme de Justitie - sectia penală. (V:H.)
