REABILITARE JUDECĂTOREASCĂ. TERMEN. DATA DE LA CARE ÎNCEPE SĂ CURGĂ. PREMATURITATE.
| Comentarii |
|
Termenul de reabilitare începe să curgă de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale.
Dacă termenul nu s-a împlinit, cererea de reabilitare va fi respinsă ca prematur introdusă.
Prin sentinţa penală nr.815/6.07.2000, pronunţată de Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, în baza art.497 alin.1 lit.a C.pr.pen. a fost respinsă cererea de reabilitare formulata de condamnatul G.F.M., ca prematur introdusă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut în fapt că prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti la data de 19.06.2000, sub nr.8516/2000, petiţionarul G.F.M. a solicitat pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună prin sentinţa penală nr.739/1991 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, cu motivarea că de la data punerii în libertate - 7.09.1993 - nu a mai săvârşit alte infracţiuni şi a avut o conduită bună.
Prin sentinţa penală nr.739/16.10.1991 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti a fost condamnat inculpatul G.F.M. la o pedeapsă de 4 ani închisoare şi, respectiv, la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, dispunându-se, în baza art.33 lit.a şi art.34 lit.a C.pen., ca inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare.
în baza art.88 C.pen. s-a dedus din durata pedepsei arestarea preventivă de la data de 5.07.1991 la zi.
Sentinţa penală nr.739/16.10.1991 a rămas definitivă prin decizia penală nr.75/22.01.1992 a Tribunalului Bucureşti - secţia I penală, prin respingerea recursului.
Instanţa de fond a considerat că termenul de reabilitare se împlineşte la data de 5.04.2002 şi, în consecinţă, a respins cererea de reabilitare formulată de condamnat, ca prematur introdusă.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul G.F.M., solicitând admiterea apelului şi reabilitarea sa judecătorească.
Tribunalul Bucureşti secţia I penală, prin decizia penală nr.1264/A/1.09.2000, în baza art.379 pct.1 lit.b C.pr.pen. a respins apelul declarat de condamnatul G.F.M. împotriva sentinţei penale nr.815/6.07.2000, pronunţată de Judecătoria sectorului 3 Bucureşti, apelantul condamnat fiind obligat la cheltuieli judiciare către stat.
în considerentele deciziei, Tribunalul a retinut că termenul de reabilitare în speţă este de 6 ani şi 3 luni şi se socoteşte de la data de 5.01.1996, când a luat sfârşit executarea pedepsei principale de 4 ani şi 6 luni închisoare, ce i-a fost aplicată inculpatului G.F.M. prin sentinţa penală nr.739/16.10.1991 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, şi se împlineşte la data de 5.04.2002.
în mod corect, instanţa de fond a respins cererea de reabilitare formulată de condamnat, ca prematur introdusă.
împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs condamnatul G.F.M., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, întrucât sunt întrunite condiţiile cerute de lege pentru a se dispune reabilitarea sa.
Recursul a fost considerat neîntemeiat.
Curtea, examinând recursul declarat de condamnat prin prisma cazului de casare prevăzut de art.3859 pct.171 C.pr.pen. a reţinut că, potrivit art.135 alin.1 lit.a C.pen., condamnatul poate fi reabilitat la cerere de instanţa judecătorească, în cazul condamnării la pedeapsa închisorii mai mare de un an până la 5 ani, dupa trecerea unui termen de 4 ani, la care se adaugă jumătate din durata pedepsei pronunţate.
Recurentul a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare, prin sentinţa penală nr.739/16.10.1991 a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr.75/22.01.1992 a Tribunalului Bucureşti - secţia I penală.
Termenul de reabilitare în acest caz este de 6 ani şi 3 luni, care începe să curgă de la data când a luat sfârşit executarea pedepsei principale, conform art.136 C.pen., nu s-a împlinit, astfel că, în mod justificat, ambele instanţe au respins cererea condamnatului, ca prematur introdusă.
Faţă de aceste considerente, Curtea, în baza art.38515 pct.1 lit.b C.pr.pen., a respins, ca nefondat, recursul condamnatului, iar în baza art.192 alin.2 C.pr.pen. a obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.(Judecator Rodica-Aida Popa)
(Secţia a ll-a penală, decizia nr.2033/2000)
