Pedepsele accesorii. Interzicerea unor drepturi. Întinderea acestora
Comentarii |
|
Pedepsele accesorii sunt pedepse privative de drepturi secundare (alăturate), care însoţesc în mod necesar pedeapsa principală a detenţiunii pe viaţă sau a închisorii. În speţă, recursul inculpatului este fondat, întrucât pe durata executării pedepsei principale, instanţele anterioare au dispus interzicerea automată a tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 C.pen., ca pedepse accesorii, omiţând împrejurarea că, atât dispoziţiile art. 71 C.pen., cât şi jurisprudenţa Curţii de la Strassbourg impun aplicarea diferenţiată a acestor pedepse accesorii, în raport de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite.
Secţia penală, Decizia nr. 690 din 5 septembrie 2007
Prin sentința penală nr. 19 din 31 ianuarie 2007, pronunțată de Judecătoria Găiești, în baza art. 78 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplicarea art. 74 - 76 C.pen., a fost condamnat inculpatul B.C. la pedeapsa de 6 luni închisoare.
în baza art. 184 alin. (1), (3) și (41) C.pen., cu aplicarea art. 74 și art. 76 C.pen., inculpatul a fost condamnat la 6 luni închisoare.
în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C.pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului și s-a stabilit ca în final, să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 lit. a), b), c) și e) C.pen. - ca pedepse accesorii - de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea pedepsei.
Pe latură civilă, inculpatul a fost obligat la 1.500 lei daune morale către partea vătămată și la 130 lei cheltuieli de spitalizare, cu dobânzile legale, către partea civilă Spitalul Județean Târgoviște.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond, în baza probelor administrate, a reținut că la data de 13 iunie 2006, în jurul orei 14,00 inculpatul a condus autoturismul Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare XX-00-XXX pe D.N.7 în sensul de mers București - Pitești și a accidentat-o pe partea vătămată S.Ș. Inculpatul se afla la volanul autoturismului fără a poseda permis de conducere, fiind și sub influența băuturilor alcoolice. Leziunile suferite de partea vătămată au necesitat 15-16 zile îngrijiri medicale, iar inculpatul în momentul accidentului prezenta o alcoolemie de 1,80 gr.%0.
Faptele inculpatului și vinovăția acestuia au fost dovedite cu probele administrate în cursul procesului penal, respectiv: Adresa nr. 20850/2006 a SPC- Regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor Dâmbovița, declarațiile martorilor coroborate cu declarațiile de recunoaștere ale inculpatului și buletinele de analiză toxicologică - alcoolemie.
La individualizarea pedepselor, instanța de fond a avut în vedere gradul de pericol social concret al fiecărei fapte săvârșite, dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), persoana inculpatului care este infractor primar și care a avut o atitudine sinceră în tot cursul procesului penal.
împotriva acestei sentințe a declarat apel atât inculpatul B.C. cât și partea vătămată S.Ș., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
în apelul declarat, inculpatul a solicitat redozarea pedepselor aplicate și schimbarea modalității de executare a pedepsei rezultante, urmând a fi aplicate dispozițiile art. 81 C. pen., privind suspendarea condiționată a executării pedepsei.
în apelul său, partea vătămată a solicitat, în latură penală, majorarea pedepsei aplicate inculpatului dar și obligarea acestuia la plata sumei de 50.000.000 lei despăgubiri civile.
Prin decizia penală nr. 78 din 27 martie 2007, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, a fost admis apelul declarat de inculpatul B.C., desființată în parte sentința penală și în baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 2 ani și 6 luni, ce constituie termen de încercare conform art. 82 C.pen. și potrivit art. 350 C.proc.pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.pen.
S-au înlăturat dispozițiile art. 71 și art. 64 lit. a), b), c) și e) C.pen.
Apelul declarat de partea civilă S.Ș. a fost respins ca nefondat.
împotriva acestor hotărâri a declarat recurs partea civilă S.Ș. criticându-le pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în latură penală că, pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă și nu se impunea suspendarea condiționată a executării acesteia, iar în latură civilă, despăgubirile ce i-au fost acordate sunt mult prea mici, în raport de actele și lucrările dosarului.
Prin decizia penală nr. 690 din 5 septembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, a fost admis recursul declarat de partea civilă S.Ș.,casate în parte hotărârile anterioare, majorat cuantumul daunelor morale de la 1.500 lei la 2.500 lei, în sarcina de plată a inculpatului, iar în latură penală, au fost interzise acestuia drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b) C.pen., conform art. 71 C.pen., executarea pedepselor accesorii fiind suspendată pe perioada termenului de încercare de 2 ani și 6 luni.
Au fost menținute în rest dispozițiile hotărârilor recurate.
Pentru a pronunța această decizie, în raport de hotărârile recurate, de probele administrate în cauză, dar și de susținerile recurentei - părți civile, Curtea, a apreciat că, în cauză sunt incidente cazurile de casare prevăzute de art. 3859alin. (1) pct. 14 și 18 C.proc.pen., dar înțelegem să ne referim în continuare numai la aplicarea pedepselor accesorii.
în ceea ce privește latura penală a cauzei, Curtea, a considerat că în privința cuantumului pedepsei aplicate inculpatului, instanțele anterioare au făcut o judicioasă individualizare a pedepselor reținând în favoarea acestuia circumstanțele atenuante ce s-au bazat pe lipsa antecedentelor penale, pe buna conduită a inculpatului înainte de săvârșirea faptelor, dar și prin aceea a achitării cheltuielilor de spitalizare.
De asemenea, fiind la prima încălcare a legii penale, în mod corect instanța de apel a apreciat că inculpatul poate beneficia de o nouă șansă în sensul dispunerii suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate în condițiile art. 81 C. pen.
Cu toate acestea, instanța de apel a greșit atunci când a înlăturat integral pedepsele accesorii prevăzute de art. 71 prin raportare la art. 64 lit. a), b), c) și e) C.pen., omițând faptul că prin modificarea survenită prin Legea nr. 278/2006 textul art. 71 C.pen., impune aplicarea pedepselor accesorii iar, în cazul suspendării condiționate a executării pedepsei statuând că, „pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii (…) se suspendă și executarea pedepselor accesorii” [art. 71 alin. (5) C.pen.].
Totodată, dispozițiile art. 71 C.pen., ca și cele ale Curții Europene a Drepturilor Omului și Jurisprudenței Curții de la Strassbourg, impun aplicarea diferențiată a acestor pedepse accesorii în raport de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite și nu automată, de drept. Or, natura faptelor comise de inculpat, respectiv conducere fără permis și cu alcoolemie peste limita legală, în condițiile în care acesta nu este de profesie conducător auto, nu impun interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) și e) C.pen., privind interzicerea exercitării unei profesii și dreptul de a fi tutore sau curator.
în atare situație, în mod corect, Curtea, a considerat că în latură penală se impune reformarea hotărârilor anterioare, în sensul de a se interzice inculpatului doar drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.pen., executarea acestor pedepse accesorii fiind suspendată pe perioada termenului de încercare de 2 ani și 6 luni, stabilit în conformitate cu art. 82 C.pen.