Punerea în executare a hotărârilor. întreruperea executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă
| Comentarii |
|
- Cod procedură penală: art. 453, art. 455
Soluţionarea unei cereri de întrerupere a executării pedepsei presupune a se stabili pe baza unei expertize medico-legale dacă cel condamnat suferă de o boală gravă care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa.
Prin raportul medico-legal întocmit de I.N.M.L. nu s-a răspuns obiectivului principal stabilit privind posibilitatea executării pedepsei în regim de penitenciar.
Consecinţe: nerezolvarea fondului cauzei.
(Decizia nr. 702 din 11.05.2009, Secţia a Il-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie)
Prin sentinţa penală nr. 365/03.04.2009 pronunţată în dosarul nr. 31021/3/2008 Tribunalul Bucureşti, Secţia a Il-a penală, a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul B.l.
Pentru a pronunţa această sentinţă instanţa de fond a avut în vedere următoarele:
Petentul B.l. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 23 de ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 390/24.11.1998 pronunţată de Tribunalul Bucureşti,
Secţia a ll-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 234/25.01.2008 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe motive medicale.
Pe baza raportului de expertiză medico-legală întocmit în cauză instanţa a reţinut că petentul condamnat B.l. a fost diagnosticat cu hernie de disc lombară, gastrită cronică şi tulburare de personalitate de tip antisocial, patologia neurochirurgicală de la pct. 1 necesitând intervenţie chirurgicală urmată de recuperare neuromotorie.
Instanţa a mai reţinut, pe baza referatului medical eliberat la data de 02.04.2009 de Penitenciarul Giurgiu, Compartimentul medical coroborat cu afirmaţiile petentului condamnat că acesta a fost operat de hernie de disc şi că în prezent urmează recuperarea neuromotorie.
împrejurarea că petentul condamnat nu este mulţumit de tratamentul recupe-ratoriu pe care îl urmează, în condiţiile în care operaţia indicată în raportul de expertiză medico-legală a fost efectuată, nu echivalează, în opinia instanţei, cu o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei, astfel că s-a apreciat că cererea petentului este nefondată şi a fost respinsă ca atare.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petentul condamnat B.l. care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie. A susţinut petentul că deşi a fost operat, tratamentul de recuperare nu poate fi efectuat în penitenciar iar instanţa de fond a ignorat concluziile raportului de primă expertiză medico-legală, în care se menţionează că necesită tratament într-o clinică de profil aparţinând Ministerului Sănătăţii pe o perioadă de 3 luni.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, pe fond, admiterea cererii de întrerupere a executării pedepsei în temeiul dispoziţiilor art. 455 rap. la art. 453 lit. a) C. p. p.
Examinând sentinţa atacată prin prisma motivelor invocate de petentul condamnat, precum şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 3856 alin. 3 C. p. p., Curtea apreciază că recursul este întemeiat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Rezultă din actele dosarului că petentul condamnat B.l. şi-a întemeiat cererea de întrerupere a executării pedepsei pe dispoziţiile art. 455 rap. la art. 453 lit. a) C. p. p., invocând existenţa unor afecţiuni ce nu pot fi tratate în mod corespunzător în regim de detenţie, anexând în copie un raport medical în care sunt evidenţiate rezultatele unor investigaţii medicale.
Potrivit dispoziţiilor legale sus-menţionate, se poate dispune întreruperea executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă atunci când se constată pe baza unei expertize medico-legale că cel condamnat suferă de o boală gravă care face imposibilă executarea pedepsei iar instanţa apreciază că întreruperea executării şi lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
în speţă, instanţa de fond a solicitat Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească dacă afecţiunile pe care le prezintă condamnatul îl pun în imposibilitate de a executa pedeapsa şi dacă aceste afecţiuni pot fi tratate în reţeaua Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
Prin Raportul de primă expertiză medico-legală nr. A1/11.273/2008 din 19.11.2008 întocmit de Comisia de primă expertiză medico-legală pentru amânarea/întreruperea executării pedepsei sau suspendarea urmăririi penale/judecăţii pe motiv de boală din cadrul Institutului de Medicină Legală „Mina Minovici” Bucureşti s-a constatat că petentul B.D. prezintă diagnosticul: 1) hernie de disc lombară L5 cu indicaţie neurochirurgicală, 2) gastrită cronică şi 3) tulburare de personalitate de tip antisocial. Pentru afecţiunea de la pct. 1 s-a precizat că este necesară intervenţie chirurgicală
(programată deja pentru data de 08.12.2008), urmată de recuperare neuromotorie. care nu se pot realiza în cadrul reţelei sanitare a ANP, ci numai prin internare în clinici de profil, aparţinând Ministerului Sănătăţii, pe o perioadă de 3 luni. Totodată, s-a menţionat că afecţiunile de la pct. 2 şi 3 pot fi tratate în reţeaua sanitară a ANP.
Remarcând în mod corect faptul că prin raportul întocmit nu s-a răspuns obiectivului principal stabilit (şi cerut imperativ de lege), şi anume acela de a se preciza dacă afecţiunile pe care le prezintă condamnatul îl pun pe acesta în imposibilitate de a executa pedeapsa, instanţa a solicitat Institutului de Medicină Legală să completeze raportul de expertiză medico-legală în acest sens.
Fără a primi răspunsul comisiei de specialitate şi fără a reveni motivat asupra măsurii dispuse anterior de completare a concluziilor raportului de expertiză medico-legală, la termenul de judecată de la 03.04.2009 instanţa de fond, pe baza susţinerilor petentului că a fost operat în data de 10.03.2009, a păşit la soluţionarea cererii.
în opinia Curţii, chiar în situaţia în care intervenţia chirurgicală a fost efectuată, dar din expertiză rezultă că petentul are nevoie de tratament de recuperare neuromotorie ce nu poate fi asigurată în reţeaua sanitară a ANP şi prezintă şi alte afecţiuni, pentru corecta judecare a cererii de întrerupere a executării pedepsei era necesar ca instanţa să insiste în completarea raportului de expertiză medicală astfel cum a dispus prin încheierea de şedinţă de la termenul de judecată din data de 04.12.2008.
Neprocedând în acest fel, prima instanţă a nesocotit dispoziţiile art. 453 alin. 1 lit. a) C. p. p., ceea ce echivalează, practic, cu nerezolvarea fondului cauzei din moment ce soluţionarea unei cereri de întrerupere a executării pedepsei presupune a se stabili pe baza unei expertize medico-legale dacă cel condamnat suferă de o boală gravă care îl pune în imposibilitate de a executa pedeapsa. Concluziile formulate în speţă în sensul că pentru unele afecţiuni prezentate de condamnat este necesar tratament în clinici de specialitate din reţeaua Ministerului Sănătăţii iar alte boli pot fi tratate în reţeaua ANP sunt insuficiente şi neconcludente, nu răspund cerinţelor legii şi, prin urmare, nu pot fundamenta o soluţie legală şi temeinică cu privire la cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată în cauză.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) C. p. p., Curtea va admite recursul petentului condamnat, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă, urmând ca aceasta să soluţioneze cererea de întrerupere a executării pedepsei cu respectarea dispoziţiilor art. 455 rap. la art. 453 alin. 1 lit. a) C. p. p.
Conform art. 192 alin. 3 C. p. p., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
