SUSPENDAREA CONDIŢIONATĂ A EXECUTĂRII PEDEPSEI. MOTIVARE.
| Comentarii |
|
Având în vedere că faptele în materialitatea lor şi împrejurările în care au fost săvârşite, circumstanţele personale ale inculpaţilor şi poziţia procesuală a acestora conduc la concluzia că scopul pedepselor poate fi realizat şi fără privare de libertate, se va dispune suspendarea condiţionată a executării sancţiunilor penale aplicate.
Prin sentinţa penală nr.204/19.09.2000, pronunţată de Tribunalul Teleorman au fost condamnaţi inculpaţii B.F.V., C.I.R. şi I.S.I. fiecare la câte o pedeapsă de 6 luni închisoare, în baza art.208 alin.1 şi 4 - 209 lit.a, g şi i C.pen., cu aplicarea art.74-76 lit.c C.pen. (furt calificat, în condiţiile circumstanţelor atenuante judecătoreşti); la câte o pedeapsă de 5 luni închisoare, în baza art.68 alin.1 lit.b din Legea nr.46/01.09.1992, cu aplicarea art.76-74 lit.c C.pen. (trecere frauduloasă de frontieră, în condiţiile circumstanţelor atenuante judecătoreşti); la câte o pedeapsă de 2 luni închisoare, în baza art.293 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.74-76 lit.c C.pen. (fals privind identitatea, în condiţiile circumstanţelor atenuante judecătoreşti).
în baza art.33 lit.a -34 lit.b C.pen., inculpaţii vor executa fiecare pedeapsa de câte 6 luni închisoare, cu aplicarea art.71 şi 64 C.pen.
A fost computată corespunzător prevenţia, au fost anulate cele trei paşapoarte consulare, s-a constatat recuperat, prin restituire, prejudiciul produs părţii vătămate S.R. şi au fost obligaţi inculpaţii la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut, în fapt, că în noaptea de 21/22 octombrie 1999, cei trei inculpaţi, aflaţi în comuna L., judeţul Teleorman localitate de frontieră au sustras o barcă aparţinând părţii vătămate, au traversat fluviul Dunărea şi ajungând în Bulgaria s-au deplasat spre Sofia de unde urmau să călătorească spre Grecia, ţară în care desfăşurau activităţi lucrative ocazionale pentru realizarea unor câştiguri băneşti.
Pe teritoriul bulgar, fiind reţinuţi de organele poliţiei şi neavând acte cu care să dovedească identitatea, inculpaţii au fost internaţi într-un lagăr de refugiaţi, iar la data când au fost puşi în legătură cu consulatul român din Bulgaria, motivând că şi-au pierdut paşapoartele, şi-au declinat identitate falsă.
Emiţându-li-se paşapoarte consulare şi fiind aduşi în România s-a constatat că şi-au declinat identităţi false.
Barca cu care inculpaţii au traversat fluviul Dunărea în mod fraudulos a fost abandonată, iar în urma înţelegerilor existente între autorităţile României şi Bulgariei a fost readusă pe teritoriul românesc şi restituită proprietarului de drept.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel inculpaţii B.F.V. şi I.S.I., criticând-o pentru netemeinicie, privind individualizarea pedepselor aplicate şi susţinând că în raport de circumstanţele personale şi de poziţia procesuală pe care au avut-o pedepsele aplicate îşi găsesc finalitatea şi fără a fi executate. Apelurile inculpaţilor sunt întemeiate.
Curtea a reţinut că inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, la cercetări au dat dovadă de sinceritate, recunoscând şi regretând săvârşirea faptelor.
Faptele în materialitatea lor şi în împrejurările în care au fost săvârşite, circumstanţele personale ale inculpaţilor, cât şi poziţia procesuală avută, conduc la concluzia că scopul pedepselor poate fi realizat şi fără privare de libertate.
Curtea, în baza art.379 pct.2 lit.a C.pr.pen. a admis apelurile inculpaţilor B.F.V şi I.S.I. ale căror efecte le-a extins conform prevederilor art.373 C.pr.pen. şi cu privire la inculpatul C.I.R., a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând în fond a înlăturat aplicarea dispoziţiilor art.71 şi 64 C.pen. pentru fiecare inculpat, iar în baza art.81-82 C.pen. a suspendat executarea pedepselor pentru fiecare inculpat, pe termen de 2 ani şi 6 luni, a atras atenţia acestora asupra dispoziţiilor art.83 C.pen., a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale, onorariile avocaţilor din oficiu pentru fiecare inculpat au fost suportate din fondul Ministerului Justiţiei.
(Secţia a ll-a penală, decizia nr.665/2000) NOTĂ: Decizia menţionată a rămas definitivă prin nerecurare.
Soluţia pronunţată de instanţa de apel este corectă, însă susceptibilă de critică, în sensul că este insuficient motivată sub aspectul normei de drept aplicate, argumentării aplicării legii penale mai favorabile, respectiv O.U.G. nr.207/15.11.2000 privind modificarea Codului penal şi Codului de procedură penală, deşi s-a solicitat aplicarea acesteia de către apărare, ca şi efectului extensiv al apelului, fiind făcută doar o simplă menţiune a dispoziţiei prevăzute de art.373 C.pr.pen.
Incidenţa prevederilor referitoare la modalitatea de executare a pedepsei menţionate în cazul săvârşirii, printre alte infracţiuni, şi a celei de furt calificat de către inculpaţi a fost posibilă ca urmare a modificărilor survenite prin O.U.G. nr.207/15.11.2000, referitoare la dispoziţiile art.81 alin.3 C.pen., în sensul majorării cuantumului legal al pedepsei pentru infracţiunile intenţionate, respectiv mai mare de 15 ani, aşa încât norma invocată poate fi apreciată ca lege penală mai favorabilă în raport cu aceeaşi prevedere a textului anterior, ce prevedea cuantumul legal mai mare de 12 ani închisoare.
Aplicarea legii penale mai favorabile se va extinde şi asupra inculpatului care nu a declarat apel, ca urmare a prevederilor art.373 C.pr.pen.(Judecator Rodica-Aida Popa)
