Recurs. Cazul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 pct. 10 din Codul de procedură penală. Omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra apelului părţii civile

Hotărârea instanţei prin care aceasta s-a pronunţat exclusiv cu privire la apelul declarat de inculpat, fără a face nici o referire la apelul declarat de partea civilă şi, în consecinţă, nepronunţându-se asupra căii de atac declarate de aceasta, este supusă casării în baza art. 3859 pct. 10 din Codul de procedură penală.

(Decizia nr. 1906 din 2 octombrie 2002 - Secţia a ll-a penală)

Prin Sentinţa penală nr. 720 din 17.04.2002, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, în baza art. 208 - 209 alin. 1 lit. i) din Codul penal, cu aplicarea art. 99 şi 109 din Codul penal, a fost condamnat inculpatul M.L. la 2 ani şi 6 luni închisoare.

A fost admisă în parte acţiunea civilă şi obligat inculpatul la 200.000.000 lei despăgubiri civile către partea civilă V.V.

S-a reţinut, în fapt, că, la data de 25 septembrie 2001, în jurul orei 12,00, inculpatul s-a deplasat pe str. A., unde a strigat la poartă, şi, observând că nu i se răspunde, a pătruns în curtea imobilului, a luat o scară şi s-a urcat la un geam care era deschis, după care a intrat în interiorul locuinţei părţii vătămate V.V. De pe o masă din dormitor a luat mai multe obiecte din argint, pe care le-a pus într-o sacoşă, părăsind locul faptei prin acelaşi loc pe unde intrase.

împotriva acestei hotărâri au declarat apel atât inculpatul M.L., cât şi partea civilă V.V.

Prin Decizia penală nr. 1319/A din 14.08.2002, pronunţată de Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală, a fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.

împotriva acestor decizii a declarat recurs partea civilă V.V., fără ca aceasta să depună la dosar în scris motivele de recurs şi fără a se prezenta în faţa Curţii pentru susţinerea orală a recursului.

Examinând decizia recurată, Curtea constată, din oficiu, că aceasta este afectată de cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 din Codul de procedură penală.

Potrivit art. 379 din Codul de procedură penală, judecând apelul, instanţa se pronunţă în sensul respingerii sale, dacă apelul este tardiv, inadmisibil sau nefondat, sau, după caz, admiterii sale, procedând ea însăşi la rejudecarea cauzei în fond sau dispunând rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată.

în speţă, din actele existente la dosarul de apel rezultă nu numai că şi partea civilă a declarat apel, dar şi faptul că ea a depus la dosar, în scris, motivarea căii sale de atac.

Cu toate acestea însă, instanţa de apel s-a pronunţat în decizia recurată exclusiv cu privire la apelul declarat de inculpat, nefăcând nici o referire la apelul declarat de către partea civilă şi, în consecinţă, nepronunţându-se asupra căii de atac declarate de aceasta din urmă.

Pentru aceste considerente, constatând că prin decizia recurată instanţa de apel nu s-a pronunţat asupra cererii de apel a părţii civile, esenţială pentru aceasta, de natură să garanteze drepturile ei şi să influenţeze soluţia procesului, Curtea urmează a admite recursul părţii civile, a casa în parte decizia recurată, numai sub aspectul nesoluţionării apelului declarat de partea civilă, sens în care cauza urmează a fi trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă. 

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Recurs. Cazul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 pct. 10 din Codul de procedură penală. Omisiunea instanţei de a se pronunţa asupra apelului părţii civile