TÂLHĂRIE. CONCURS DE INFRACŢIUNI.
| Comentarii |
|
Fapta inculpatului de a deposeda prin ameninţarea cu cuţitul, două persoane, de bani şi bunuri, constituie două infracţiuni de tâlhărie aflate în concurs real şi nu o infracţiune unică.
Prin sentinţa penală nr.62/02.02.2000 a Tribunalului Bucureşti - secţia a ll-a penală a fost condamnat inculpatul V.N.F. la 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.de art.211 alin.2 lit.b şi e C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. şi art.37 lit.b C.pen.
S-a menţinut starea de arest, a fost dedusă prevenţia, i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a şi b C.pen., pe o durată de 4 ani.
S-au constatat acoperite parţial prejudiciile cauzate părţilor vătămate P.F. si R.T.C., iar în baza art.118 lit.b C.pen. s-a confiscat de la inculpat suma de 94.000 lei.
în fapt, s-a reţinut că la data de 18 septembrie 1998, aflându-se pe terasa PENTAGON inculpatul prin ameninţare cu un briceag a deposedat-o pe partea vătămată R.T.C. de suma de 200.000 lei. în aceeaşi zi, inculpatul a solicitat părţii vătămate P.F. trei pachete cu ţigări LM şi două pachete KENT, iar la insistenţele acesteia de a-i plăti contravaloarea lor, inculpatul a desfăcut lama briceagului pe care îl avea asupra sa şi a ameninţat-o pe partea vătămată, care, de frică, a părăsit localul.
împotriva acestei sentinţe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpatul.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti critică hotărârea sub aspectul greşitei încadrări juridice a faptelor, solicitând schimbarea încadrării juridice şi reţinerea a două infracţiuni de tâlhărie, în concurs real.
Inculpatul solicită schimbarea încadrării juridice în infracţiunea prev.de art.213 C.pen. întrucât părţile vătămate i-au dat de bunăvoie banii şi bunurile, şi aplicarea unei pedepse în raport cu noua încadrare juridică, în condiţiile art.81 C.pen.
Apelul declarat de parchet este fondat.
Deşi a reţinut corect situaţia de fapt, Tribunalul nu a dat faptelor o încadrare juridică corespunzătoare.
Incluzând în conţinutul său atât o infracţiune contra patrimoniului - furtul -cât şi o infracţiune contra persoanei - ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, infracţiunea de tâlhărie nu este susceptibilă să atragă incidenţa dispoziţiilor art.41 alin.2 C.pen., datorită pluralităţii subiecţilor pasivi.
Deposedând două părţi vătămate de bunuri şi bani, ameninţându-le cu un briceag, inculpatul a săvârşit două infracţiuni de tâlhărie, aflate în concurs real.
Analizând apelul declarat de inculpat, Curtea constată că acesta nu este fondat.
Astfel, din probele adminsitrate rezultă că deposedarea părţii vătămate R.T.C. de suma de 200.000 lei a avut loc în urma ameninţării cu briceagul de către inculpat, iar în ceea ce o priveşte pe partea vătămată P.F., aceasta a fost ameninţată de inculpat cu briciul în momentul când i s-a cerut achitarea contravalorii ţigărilor.
în consecinţă, se va admite apelul Parchetului, ce vizează schimbarea încadrării juridice a faptei, va fi condamnat inculpatul pentru două infracţiuni de tâlhărie, prev.de art.211 alin.2 lit.b şi alin.3 C.pen., cu aplicarea art.37 lit.b C.pen., urmând să execute pedeapsa cea mai grea, potrivit art.34 lit.b C.pen.
Se va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpat şi se va computa durata reţinerii şi arestării preventive.
(Sectia a ll-a penală, decizia nr.278/2000)
NOTĂ: Prin decizia nr.1002/2001 a Curţii Supreme de Justiţie - secţia penală,
s-a respins recursul inculpatului declarat împotriva hotărârii de mai sus.
