CSM, despre susţinerile din "Trofeul Calităţii"

Comentarii

15

Plenul CSM a publicat ieri, 7-06-2012, un comunicat cu privire la controversele născute în spaţiul public pe marginea unor apărări formulate în dosarul "Trofeul Calităţii" de către avocaţii inculpatului Adrian Năstase, care au acuzat existenţa unor neregularităţi în actul de numire şi promovare în funcţie a d-nei judecător Ioana Bogdan.

Mai precis, în dosarul nr. 2470/1/2012 aflat pe rolul ICCJ, Adrian Năstase, prin apărători, în cererea de suplimentare a probatoriului, a solicitat instanţei, printre altele:

(Extras cerere probatoriu Adrian Năstase)

"1) [...] adrese trimise la CSM, Administraţiei Prezidenţiale si Monitorului Oficial a propunerii de numire in funcţia de judecător a d-nei Ioana Bogdan si a altor hotarari CSM din mapa profesionala a membrului completului de judecata, respectiv a decretului de numire ca judecător si a comunicării numărului si datei publicării in M.Of. a acestui decret.
NB: precizam, inca de la inceput, ca nu ne referim la promovarea ca judecător la înalta Curte de Casaţie si Justitie, realizata prin Hotararea Plenului CSM nr.995/18.11.2010, incepand cu 01.12.2010, ci la numirea ei ca judecător anterior acestei promovări.

Proba este utila si concludenta pentru lamurirea susţinerilor mele din motivele de recurs, referitoare la lipsa de independenta si de de imparţialitate a unui membru al completului de judecata al fondului, tocmai acela care a dat majoritatea necesara condamnarii mele. Din studierea documentelor la care am avut acces in spaţiul public, pentru d-na Ioana Bogdan nu a fost identificat decretul preşedintelui României de numire ca judecător.
Astfel, pe site-ul CSM apare ca dna.IOANA BOGDAN a fost numita procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucureşti, prin Decretul Preşedintelui României nr. 450/28.12.1999, publicat in Monitorul Oficial nr.5/10.01.2000.

Ulterior, prin Hotararea nr.612/10.09.2009, Secţia de judecători a CSM a dispus detaşarea in cadrul DNA, in funcţia de consilier al Procurorului Sef DNA a dne/."iudecator" IOANA BOGDAN pe o perioada de trei ani, incepand cu 14.09.2009.

Pe parcursul detasarii, ea a fost promovata ca judecător la ICCJ prin actul amintit anterior ( Hotararea CSM nr. 995/18.11.2010) du pa ce, in prealabil, inspecţia CSM, prin Hotararea nr. 1142/18.11.2010,constatase indeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru promovarea ca judecător la instanta suprema.

Toate investigaţiile mele, făcute in spaţiul public, prin accesarea bazei de date a CSM si respectiv M.Of., nu au condus la identificarea decretului de numire in funcţia de judecător a dnei. IOANA BOGDAN, baza de date a CSM cu privire la propunerile pentru numirea in funcţia de judecător fiind actualizata abia cu anul 2006, iar baza de date a M.Of. nu a dat niciun rezultat pozitiv la incercarea de a identifica decretul de numire prin folosirea numelui judecătorului ( exemplific cu rezultatul obtinut ca urmare a folosirii motorului de cautare Expert/Monitor pentru unul dintre membrii completului de judecata, aflat intr-o situatie asemanatoare prin trecerea lui din funcţia de procuror in cea de judecător dar fata de care Preşedintele României a dat un decret de numire in fuctia de judecător).

Perioada in care d-na Ioana Bogdan a fost eventual numita in funcţia de judecător, se circumscrie altor reglementari, cand era posibila trecerea din funcţia de procuror in cea de judecător, prin hotarare a CSM.
Cum eu nu am acces la mapa profesionala a d-nei Ioana Bogdan, se impune solicitarea acestei hotarari, daca ea exista.

Chiar existenta unei hotarari, in sensul mentionat anterior, este criticabila sub aspectul efectelor, intrucat si alti judecători, chiar prezenţi astazi in sala, s-au aflat in aceiaşi situatie, insa, ulterior, ca urmare a revizuirii Constitutiei, au fost numiţi judecători prin decrete ale Preşedintelui României, singurul care le poate acorda inamovibilitatea.

In plus, existenta acestei hotarari a CSM, ne deschide calea invocării unei excepţii de nelegalitate si neconstitutionalitate, privind textele de lege in baza carora a fost data, deci prelungeşte dreptul nostru de a formula noi cereri si/sau noi excepţii in aparare.

Cele doua funcţii (procuror/judecător) nu echivaleaza sub aspectul inamovibilităţii, care aparţine numai judecătorului, numit numai prin Decret prezidenţial si nu printr-o hotarare a CSM!!! - Atentie I Procurorii sunt magistrati insa ei se bucura numai de stabilitate si nu de inamovibilitate ca judecătorii. Acesta este elementul esenţial al independentei judecătorului, pe care procurorul nu-l poate avea fiind, in mod direct, legat prin Ministerul Public, de executiv, deci de politic.

Preşedintele României este, conform Constituitiei, apolitic si in aceste condiţii numai el poate acorda inamovibilitatea!

In acest context, au sens dispoziţiile Constitutiei, respectiv art.125 alin. 1 si art.134 alin A care prevăd ca toti judecătorii (cu excepţia celor stagiari) sunt numiţi in funcţie de Preşedintele României, prin decret, la propunerea CSM, si se bucura astfel de inamovibilitate.

In lipsa acestui decret, de numire in funcţia de judector; membrul completului de judecata, dna. IOANA BOGDAN, nu satisface exigentele de legalitate (nefiind numita judecător) si nici pe cele de independenta si imparţialitate (nefiind inamovibila).

Consecinţele constatarii unui asemenea fapt sunt cruciale in prezenta cauza si pot constitui una din soluţiile legale pe care instanta de recurs le poate da, in condiţiile art.385^15 pct.2 Ut c) C.pr.pen. - reiudecarea de către instanta a cărei hotatrare a fost casata - cu ref.la art.385^ 9 pct.3 C.pr.pen- instanta nu a fost compusa potrivit legii."

Comunicatul CSM din 7 iunie 2012

"În perioada 1992-2004, cadrul legal incident în materia numirii, transferării şi promovării magistraţilor a fost reglementat prin Legea nr. 92 /1992 pentru organizarea judecătorească, modificată prin Legea nr. 89/1996 şi republicată, în temeiul art.IV din Legea nr. 142/1997.

Conform art. 69 din Legea nr. 92/1992, promovarea şi transferarea judecătorilor în funcţiile din magistratură se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege.
Promovarea şi transferarea procurorilor în funcţie din Ministerul Public se fac de către ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, iar transferarea procurorilor în funcţiile de judecători se face potrivit prevederilor alin 1.

În condiţiile legii menţionate, în perioada 1992-2004,, trecerea din funcţia de judecător în cea de procuror şi invers era asimilată transferului şi nu era condiţionată de emiterea unui decret de numire de către Preşedintele României.

Odată cu abrogarea Legii nr. 92/1992 şi intrarea în vigoare a Legii nr. 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, condiţiile şi instituţiile implicate în actele de numire corespunzătoare etapelor de traseu profesional/ carieră a magistraţilor, sunt reglementate în Cap. V - Promovarea judecătorilor şi procurorilor şi numirea în funcţiile de conducere.

Acesta fiind cadrul juridic legal, astfel de teme de dezbatere au potenţial de a genera atitudini şi comportamente improprii la nivel mediatic şi social, cu consecinţa afectării legitimităţii şi independenţei justiţiei."

Cerere de probatoriu Adrian Năstase

Mai jos, suplimentarea cererii de probatorii depusă în susţinerea recursului declarat în cauză, împotriva Sentinţei penale nr.176/30.01.2012, pronunţată de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie in dosarul nr. 514/1/2009:

Termene de judecată

Următorul termen în dosarul "Trofeul Calităţii" este la 13.06.2012. Extras de pe portalul SCJ:

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre CSM, despre susţinerile din "Trofeul Calităţii"

Nume 

Email

Anunţă-mă dacă apar comentarii noi

Comentează

menelau 19.06.2012

Avocaţii lui Năstase revoluţionează şi dau peste cap justiţia- acum vor fi nule şi toate hotărârile care s-au bazat pe simple listinguri telefonice, nu numai hotărârile judecătorilor transferaţi ilegal la ICCJ. Avocaţii lui Bombonel chiar descoperă noi continente, păcat că au o raţă în braţe pe care trebuie s-o lase jos că măcăne.

Răspunde

Avocatul Poporului 14.06.2012

Daca nu stiati de curand Avocatul Poporului a raspuns la o petitie trimisa de Adrian Nastase.
Devine din ce in ce mai clar si evident ca magistratii numiti pe vremea lui Macovei nu au ce cauta ca judecatori

Nr. 6290/2012

Domnului Năstase Adrian

Str. Muzeul Zambaccian nr. 16, etj. 3, ap. 4

Sector 3

Municipiul Bucureşti

Stimate domnule Adrian Năstase,

Referitor la petiţia dumneavoastră înregistrată la instituţia Avocatul Poporului sub nr. 6290 din 8 iunie 2012 şi analizată în contextul prevederilor art. 31 şi art. 21 din Constituţia României privind dreptul la informaţie, respectiv accesul liber la

Citește mai mult

justiţie şi dreptul Ia un proces echitabil, prin care ne adresaţi mai multe întrebări în legătură cu inamovibilitatea judecătorilor, vă comunicăm următoarele:

a) în ceea ce priveşte instituţia juridică a transferării procurorilor în funcţiile de judecători, aceasta era reglementată de prevederile art. 69 alin. (2) teza finală din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, transferarea procurorilor în funcţiile de judecători fiind dispusă de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege. Apreciem că dispoziţiile art. 69 alin. (2) teza finală din Legea nr. 92/1992 erau de natură a înfrânge prevederile constituţionale ale art. 133 alin. (1) din Constituţia României, în forma sa anterioară revizuirii, conform cărora „Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii", precum şi pe cele ale art. 124 alin. (1), conform cărora „Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, potrivit legii."

în raport cu dispoziţiile constituţionale invocate, orice trecere a unui procuror în funcţia de judecător nu putea fi dispusă în absenţa unei numiri în noua funcţie, prin decret al Preşedintelui României O interpretare contrară ar conduce la înfrângerea dispoziţiilor constituţionale referitoare la inamovibilitatea judecătorilor şi la obligaţia Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Preşedintelui României numirea în funcţie.
Ţinând seama de faptul că, în prezent, Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, a fost abrogată pe data intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, trebuie precizat că în privinţa constatării caracterului neconstituţional al unor prevederi abrogate, devin incidente dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, conform cărora Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

în acest context, facem precizarea că, prin Decizia nr. 766/2011, Curtea Constituţională a constatat că sintagma "în vigoare" din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. în considerentele acestei decizii, Curtea Constituţională a reţinut că „legile sunt abrogate, ajung la termen, sunt modificate, completate, suspendate sau, pur şi simplu, cad în desuetudine, în funcţie de noile relaţii sociale, de cerinţe şi oportunităţi. însă, toate aceste evenimente legislative şi soluţiile normative pe care ele le consacră trebuie să respecte principiile Legii fundamentale. Curtea Constituţională, o dată sesizată, are sarcina de a le controla, fară a condiţiona acest control de eliminarea, indiferent sub ce formă, din fondul activ al legislaţiei a actului criticat pentru neconstituţionalitate."

Totodată, potrivit Deciziei de îndrumare a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 21 din 10 martie 2008, „verificarea constituţionalităţii şi soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate având ca obiect norme abrogate în prezent revin, prin interpretarea per a contrario a art. 147 alin.(l), cu referire la art. 126 alin.(l) din Constitutie, instanţelor judecătoreşti", inclusiv înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. In acest context, este de menţionat că, potrivit art. 99 lit. ş) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale constituie abatere disciplinară;

b) Cu privire la întrebarea formulată, şi anume, dacă sub imperiul Legii nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, inamovibilitatea judecătorilor putea fi dobândită şi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, precizăm că, potrivit art. 124 alin. (1) din Constituţia României, în forma anterioară revizuirii din 2003, judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, potrivit legii, iar conform prevederilor art. 91 din Legea nr. 92/1992, „Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili. Procurorii şi judecătorii stagiari se bucură de stabilitate."
Totodată, art. 157 alin. (1) din acelaşi act normativ stabilea că judecătorii sunt inamovibili pe data numirii lor de Preşedintele României. Aşadar, Legea nr. 92/1992 nu cuprindea dispoziţii contrare textului constituţional şi nu prevedea un alt sistem de dobândire a inamovibilităţii judecătorilor decât acela al numirii prin decret al Preşedintelui României.

Ca atare, sub imperiul Constituţiei României şi al Legii nr. 92/1992, inamovibilitatea judecătorilor era dobândită doar în urma numirii în funcţie prin decret al Preşedintelui României

c) Referitor la întrebarea formulată în legătură cu efectele transferului unui procuror ca judecător, în sensul dacă transferul conferea automat calitatea de judecător inamovibil, apreciem că transferul procurorilor ca judecători nu conferea acestora inamovibilitate. Legiuitorul constituant a stabilit că sunt inamovibili numai judecătorii numiţi prin decret al Preşedintelui, iar nu şi procurorii, care se bucură de stabilitate. în acest sens este şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 130/1998 referitoare la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 59 alin. (1) din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 473 din data de 9 decembrie 1998.

d) în ceea ce priveşte efectele transferului unui procuror la I.C.C.J., menţionăm că un fost procuror transferat ca judecător fară a fi numit în această calitate prin decret al Preşedintelui României nu poate dobândi inamovibilitatea pentru că această calitate poate fi conferită potrivit art. 124 alin. (1) numai ca efect a numirii sale prin decret al Preşedintelui României.

e) De asemenea, în raport cu prevederile art. 124 alin. (1) şi art. 133 alin. (1) din Constituţia din 1991, în prezent art. 125 alin. (1) şi art. 134 alin. (1) din Constituţia revizuită, un fost procuror nu poate fi numit sau promovat ca judecător nici la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie doar prin Hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, întrucât în toate cazurile (la toate instanţele) numirea judecătorilor poate fi făcută doar prin decret al Preşedintelui României. Aşa cum am precizat anterior, doar judecătorii numiţi de Preşedintele României devin inamovibili (inclusiv cei de la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

în ceea ce priveşte aspectele prezentate în petiţia dumneavoastră, având în vedere rolul instituţiei Avocatul Poporului conferit de art. 58-60 din Constituţie şi în aplicarea dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ne-am adresat Consiliului Superior al Magistraturii, exprimând punctul nostru de vedere în legătură cu modul de dobândire a inamovibilităţii judecătorilor, cu referire şi la comunicatul emis de această instituţie privitor la problema analizată.

Răspunde

ivona 15.06.2012

Domnul Gheorghe Iancu (Avocatul Poporului) si Adrian Nastase sunt foarte buni prieteni, au fost si colegi de facultate. Voi nu ati raspunde mai repede unui coleg de facultate decat unui om obisnuit? aveti probleme dragilor

Răspunde

bobita 14.06.2012

Voi chiar credeti ce scrie un avocat al poporului numit politic? ar trebui sa fie numit avocatul politicienilor pentru ca poporul saracu inca asteapta la coada sa i se raspunda la petitii in timp ce Bombonel isi primeste raspunsul a doua zi. Oricum, raspunsul ala eu zic ca-i redactat tot de el sau compania. E o tactica"a la Grajdan".. acum vine cu o adresa de la alta institutie "credibila". Bombonele, institutiile astea numite politic nu mai au pic de credibilitate, ce, credeai ca ne-ai prostit.. am inceput si noi sa ne prindem cum e cu politica asta a voastra dupa 20 de ani. Du-te acum si ia

Citește mai mult

o adresa si de la biserica.. pentru ca lumea se pare ca are mai multa incredere in soborul de preoti desi nici acolo n-are de ce (religia e pentru idioti iar pe tine te stiu credincios)

Răspunde

mihaela 14.06.2012

exista un precedent in problema asta de drept.. de ex., nici unele nationalizari de pe vremea lui Ceasca nu se pupau cu Constitutia.. si asa s-a ajuns ca instantele sa socoteasca imobilele alea ca preluate fara titlu de catre Stat.. asa si aici.. astia ar putea fi numiti judecatori fara titlu :))

Răspunde

Aya 13.06.2012

MONICA MACOVEI, PIESA IMPORTANTA IN MAREA CRIMINALITATE ORGANIZATA- RETEAUA CATALIN VOICU: TIGARETA II

(TRAIAN BASESCU- VIKTOR BOUT- TRAFIC ARMAMENT- continuare 7)

Monica Macovei a ajuns in 1993 procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie fara a indeplini conditiile legale ( dar cu sustinerea influentei retele de criminalitate organizata avandu-o ca exponenti pe Dumitru Iliescu si Catalin Voicu).
Pana in 1997 (cand, in urma descoperirii gravelor nereguli comise, a fost obligata de situatie sa paraseasca Parchetul) Monica Macovei a “tinut in sertar” dosarele de mare MONICA

Citește mai mult

MACOVEI, PIESA IMPORTANTA IN MAREA CRIMINALITATE ORGANIZATA- RETEAUA CATALIN VOICU: TIGARETA II

(TRAIAN BASESCU- VIKTOR BOUT- TRAFIC ARMAMENT- continuare 7)

Monica Macovei a ajuns in 1993 procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie fara a indeplini conditiile legale ( dar cu sustinerea influentei retele de criminalitate organizata avandu-o ca exponenti pe Dumitru Iliescu si Catalin Voicu).
Pana in 1997 (cand, in urma descoperirii gravelor nereguli comise, a fost obligata de situatie sa paraseasca Parchetul) Monica Macovei a “tinut in sertar” dosarele de mare criminalitate organizata in care erau implicati indivizi apartinand- sau colaboratori ai- retelei Dumitru Iliescu- Catalin Voicu (retea din care facea parte si Monica Macovei).

Un exemplu il reprezinta dosarele intocmite in urma unei “defectiuni” a retelei Dumitru Iliescu- Catalin Voicu. In acestea apare exact Catalin Voicu in cauze legate de crontrabanda cu tigari (tigari= armament). Dosarele au fost musamalizate de Monica Macovei
In pofida faptului ca SPP a afirmat in repetate randuri ca nu a efectuat niciodata zboruri speciale pentru transportul unor materiale, ca nu a solicitat astfel de aprobari si nici nu s-a implicat in operatiuni cu tigari, incepand cu 1995 (pana la demisia formala din SPP- si trecerea in colaborarea de afaceri cu firma GIPP a lui Dumitru Iliescu) Catalin Voicu a preluat transporturi de tigari de pe aeroportul Otopeni.
Astfel, in 6 septembrie 1995, cand era ofiter activ al SPP, Catalin Voicu a preluat de pe Otopeni un transport destinat marii contrabande cu tigari, in care era implicata firma “Candles Impex”. Intrucat au aparut probleme in perioada preluarii, Catalin Voicu a reusit sa stopeze evenimentele care puteau periclita operatiunea legitimandu-se (cu siguranta celui care stie ca are spatele asigurat, inclusiv la Parchet prin Monica Macovei)- in epoca, Buletinul de Identitate al lui Catalin Voicu avea seria DE, nr. 805785.
In 15 septembrie 1995, Catalin Voicu a asigurat preluarea unui alt transport de tigari de contrabanda (firma Razvan Trading SRL). Una dintre masinile care au avut acces pe platforma cargo Otopeni pentru preluarea transportui era a lui Catalin Voicu (B-01-ZSD).
Important ca element infractional este faptul ca in 15 septembrie 1995 forma Razvan Trading SRL nu avea incheiat obligatoriul contract cu AIBO.
O alta masina care a asigurat transportul tigarilor de pe Otopeni a fost B-95-DMM, condusa de Dumitru Diaconu – NUME IMPORTANT ca veriga care apare, ulterior, in operatiunea “Tigareta II” legat de GIPP, de Dumitru (Mitica) Iliescu si de transportul tigarilor de contrabanda.

Incepand cu 1997 Monica Macovei ajunge avocat al firmei Business Woman (apartinand lui Jamal Al Atm si lui Gheorghe Florica; firma era implicate direct in contrabanda cu tigari si in facilitarea traficului tigari –armament, realizat via colaborarea Traian Basescu- Viktor Bout); Dumitru (Mitica) Iliescu infiinteaza, cu banii lui Adrian Costea, firma GIPP (implicata atat in contrabanda cu tigari cat si in sustinerea traficului tigari- armament) iar Catalin Voicu demisioneaza (prima oara) din SPP intrand in afaceri (a se citi operatiuni de mare criminalitate organizata) cu acesta. Tripleta Dumitru Iliescu- Catalin Voicu- Monica Macovei continua sa functioneze in operatiuni de mare criminalitatye organizata (implicandu-se si in traficul tigari- armament, realizat de tandemul Traian Basescu, pe atunci ministru al Transporturilor - Viktor Bout).

Traficul cu tigari prin firmele lui Jamal Al Atm (al caror avocat a fost, incepand cu 1997, Monica Macovei- aceasta realizand si falsificarea documentelor) era facilitat de personaje importante (cuprinse in reteaua Dumitru Iliescu- Catalin Voicu) precum: colonel Mihai Panzariu (director general al Vamilor), amiral Cico Dumitrescu, Gica Danila (comisar sef al Garzii Financiare), Dumitru Badescu (general SRI, seful diviziunii C - Contrainformatii Economice) si altii.
Bazandu-se pe sprijinul acestor personaje din retea, Jamal Al Atm Jamal a preluat, intre 1995 – 1997 (cand Monica Macovei ocupa un post important in Parchet) de la firma Papastratos cele mai multe tigari de contrabanda existente pe piata din Romania.
Monica Macovei i-a asigurat, la nivel Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, protectia necesara in sensul stoparii oricaror cercetari privind folosirea de documente vamale false la punctele de vamuire Portul Nou si Portul Vechi Constanta, Zona Libera Agigea si Aeroportul Otopeni – astfel, Jamal Al Atm reusind sa devina unul dintre principalii piloni ai contrabandei cu tigari (tigari= armament).
Monica Macovei i-a asigurat lui Jamal Al Atm, in acea perioada, si protectie in sensul stoparii oricaror cercetari privind sustragerea de la plata impozitelor si taxelor catre stat si distribuirea tigarilor printr-o caracatita de firme-fantoma in care administratorii si actionarii figurau in acte doar cu numele, parasind Romania dupa infiintarea societatilor.
“Creierul” operatiunilor de contrabanda era colonel SRI George Dumitrescu (parte a retelei Dumitru Iliescu- Catalin Voicu), incadrat la Brigada AT din AIBO, a carui semnatura in calitate de reprezentant al Business Woman si Romolt (detinute de Jamal impreuna cu generalul Gheorghe Florica) apare in toate actele.

OPERATIUNEA INFRACTIONALA CARE AVEA SA DECLANSEZE CONTROLUL ACTIVITATII MONICAI MACOVEI LA PARCHETUL GENERAL:
Controlul privind activitatea procuroarei Monica Macovei (demarat in noiembrie 1996) nu avea sa fie declansat “ontamplator” de procurorul general Nicolae Cochinescu. Din ratiuni care au tinut de grija fata de imaginea institutiei, Cochinescu nu a spus vreodata adevarul despre Monica Macovei- rezumandu-se la a o lasa “sa plece” din Parchet.
Iata adevarul:
Pe 10 octombrie 1996, in urma unei informatii au fost descoperite pe Aeroportul Otopeni trei valize cu bani, continand 7.000 dolari si 500 milioane de lei in bancnote de cate 10.000 lei. La Otopeni s-a realizat un flagrant, cu sprijinul organelor abilitate. Banii au fost adusi de niste persoane ce posedau pasapoarte diplomatice si care si-au recunoscut fapta. In spatele acestei infractiuni se afla seful Agentiei economice a unei tari straine, complicele sau fiind Jamal Al Atm. De pe pozitia sa de procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, Monica Macovei incercase sa musamalizeze totul.
In decembrie 1996, Monica Macovei recidiveaza (riscand, caci controlul privind activitatea ei era in desfasurare) si musamalizeaza o alta infractiune grava in care a fost implicat Jamal Al Atm. Mai exact: in 21 decembrie 1996, acelasi sef de Agentie economica este prins in flagrant cu 50.000 dolari falsi, la o casa de schimb valutar. In spatele acestei afaceri era tot Jamal Al Atm, care oferea un comision din suma ce o schimba diplomatului ce beneficia de imunitate.

In reteaua care s-a ocupat de traficul de tigari (si a facilitate traficul tigari- armament) – si implicati inclusiv in Tigareta II (16/17 aprilie 1998)- se regasesc, printre altii, in acea perioada, nume importante precum: general de brigada Mihai Stan (sef Protectie si Siguranta Informativa SPP- fost loctiilor al lui Virgil Magureanu in SRI); Francisc Radici (in epoca, lt. col., sef al compartimentului Filaj din DPSM/MApN – ulterior ajungand loctiitor al sefului DGIM; dupa alegerile prezidentiale din 2004- cand Traian Basescu a ajuns la Cotroceni- Francisc Radici a fost avansat la gradul de general si numit sef al DGIA); Claudiu Octavian Duma (SRI, legitimatie seria DO nr. 0271/01.09.1995), Dan Bojoga (SRI, legitimatie seria BO nr. 0322/01.09.1995), Dorel Molnar (SRI, legitimatie seria MO nr. 0459/01.09.1993), Radu Gheorghe Catalin (permis de acces in Aeroportul International Bucuresti Otopeni seria B nr. R 265005).

O remarca personala: cei mentionati faceau parte din SRI in 1998 (momentul Tigareta II)- dar, toti, angajati in “perioada Magureanu”.

Revenind la numele Dumitru Diaconu (implicat in transportul tigarilor de contrabanda preluate de Catalin Voicu, in septembrie 1995, de la aeroportul Otopeni):
REMEMBER:
In postari precedente am precizat ca in noaptea 16/17 aprilie 1998, din totalul de 3000 de baxuri descarcate pe Otopeni militar au disparut 500 de baxuri.
Aceste baxuri au ajuns, in aceeasi noapte, la sediul firmei GIPP (apartinadu-i lui Dumitru Iliescu) care, in epoca, se afla in Cartierul Floreasca (str. Turbinei nr. 21).
Soferul autovehicului care a transportat baxurile “disparute” la sediul firmei GIPP in noaptea de 16/17 aprilie 1998 este Dumitru Diaconu, “om de incredere” al lui Catalin Voicu.

MONICA MACOVEI A FOST INREGISTRATA PE OTOPENI, IN NOAPTEA DE 16/17 APRILIE 1998 DE CAMERA 38- AIBO

Misterioasa femeie despre care s-a spus ca a fost prezenta pe Otopeni militar, in noaptea de 16/17 aprilie 1998, “preocupata” de descarcarea tigarilor din aeronava este Monica Macovei.
Iata detaliile:
In noaptea de 16/17 aprilie 1998, camera 38 (sistemul de supraveghere al AIBO) a inregistrand imagini edificatoare din aeroport si din exteriorul lui.
Camera 38, plasata pe Turnul de control era una mobila, prevazuta cu un transfocator puternic, fiind folosita in principal pentru urmarirea aeronavelor pe timpul apropierii finale pe panta de aterizare (incepand de la 4 km de pragul pistei), pe timpul contactului cu pista, franarii, degajarii pistei si rulajului pana la pozitia de parcare. Similar, avioanele erau urmarite la decolare, din momentul punerii in miscare din pozitia de parcare. In intervalul dintre aterizari si decolari, camera 38 monitoriza procedura de handling (alimentare, descarcare, incarcare etc.) la aeronavele din pozitiile de stationare.
Aeronava IL-76 (cuprinzand tigarile de contrabanda- si folosita la traficul tigari- armament) a fost ultima care a aterizat in noaptea de 16 aprilie1998, pana in 17 aprilie 1998- orele 06.00 a.m.- nemaifiind prevazuta o alta decolare sau aterizare.
Pe cale de consecinta, camera 38 a urmarit sistematic si a inregistrat handlingul derulat in cazul avionului IL-76 parcat la platforma militara, la o distanta de 950 m in linie dreapta de Turnul de control. Monitorizarea in cadrul ciclului de control a reliefat ca, in noaptea de 16/17 aprilie 1998, in jurul orelor 02.00, pe caseta s-a inregistrat plasarea unor autocamioane in apropierea avionului - initial, din aceste camioane fiind descarcate lazi lungi de tip militar. Lazile au fost incarcate in avion (tigarile fiind descarcate anterior) totul durand pana aproape de orele 05.00 a.m. (17 aprilie 1998)
Camera 38 a inregistrat si prezenta Monicai Macovei (care s-a ocupat si cu falsificarea cargo manifest, dupa cum am precizat anterior).
Unitatea brigazii Antiteroriste a SRI care era dispusa pe AIBO avea o cale optica trasa de la Dispeceratul Operativ al AIBO, primind de la acesta exact aceleasi imagini pe care, la randu-i, le inregistra pe caseta. Diferenta consta in faptul ca doar la AIBO exista comanda pentru trecerea de pe o camera pe alta, deplasarea camerelor mobile si utilizarea transfocatorului.

Ancheta privind “Tigareta II” a fost transferata Parchetului militar.
Procurorul (colonel) Mihai Popov avea sa afirme ca era in posesia unei casete video provenite de la SRI, care surprindea imagini filmate în noaptea de 16/17 aprilie 1998, pe Aeroportul Otopeni.
Dar, cadre din aceasta filmare au fost depuse la dosarul cauzei sub forma de fotografii (unele fotografii exista “ca rezerva la dosar”- printre care si a Monicai Macovei) ceea ce demonstreaza ca, de fapt, procurorii s-au aflat (si) in posesia filmarii AIBO.

Unul dintre fragmentele considerate “cheie” de procurori (pe principiul, “a bon entendeur, salut”?) este momentul iesirii din AIBO a echipajului IL-76, insotit de Dumitru Popescu, directorul firmei Quick Aerosevice.

ELEMENT-CHEIE ( Traian Basescu si Monica Macovei: a bon entendeur, salut!):

Firma Quick Aeroservice '95 a fost infiintata de viceamiralul israelian (r) Shimon Naor, un veteran al operatiunii Iran - Contra.
Shimon Naor a coordonat peste 100 de transporturi cu arme prin intermediul firmei Quick Aero Service, similare cu cel din noaptea de 16/17 aprilie 1998. Pionul principal la Sofia era Iordan Zlatev din conducerea autoritatii aeriene civile, care asigura inmatricularea cu indicativul LZ - corespunzator Bulgariei, avioanelor straine.
Zlatev era partener in compania Sitrat Air cu Nachev -coproprietar al Air Charter Service.
Viktor Bout- traficantul de arme si colaboratorul lui Traian Basescu in astfel de operatiuni- era unul dintre actionarii principali ai Air Charter Service.

(va urma)

Răspunde

Aya 13.06.2012

MIZA REALA A PRESIUNILOR PENTRU ARESTAREA LUI ADRIAN NASTASE: DOSARUL”ARMAMENTUL”- DOSAR PENAL STRICT SECRET DE IMPORTANTA DEOSEBITA (SSID) 628/D/P/2005

In baza probelor trimise de Consiliului de Securitate al ONU, in martie 2002- cand Adrian Nastase era prim ministru- procurorul general, din epoca, al Romaniei a dispus inceperea unei anchete legate de traficul de armament, derulat pe teritoriul Romaniei in perioada 1997-1999.

In dosar erau implicate (printre altii) generalul Constantin Degeratu, Traian Basescu (in calitate de ministru al Transporturilor), Viktor Bout si altii (exista si o

Citește mai mult

Anexa la care ma voi referi curand). .

Traficul de armament se desfasurase cu implicarea unor firme (tigari- armament) “reprezentate” legal de Monica Macovei (in calitate de avocat si de falsificator de documente).

La sfarsitul anuluii 2004 dosarul era aproape finalizat- trebuind sa isi urmeze cursul.
Intr-un mod foarte suspect, in pofida faptului ca Adrian Nastase castigase prezidentialele, Traian Basescu este proclamat invingator (si cu “cooperarea” unor personaje foarte “caudate” din PSD- asociabile cu Dumitru Iliescu, Catalin Voicu, Monica Macovei si, nu in ultima instanta, cu Traian Basescu; asocierea se face pe operatiuni necurate si are legatura cu traficul de armament).
O “secventa” esentiala a traficului de armament in perioda 1998-1999 fusese facuta cu fructuoasa colaborare Traian Basescu- Viktor Bout- Omar Hayssam, cu implicarea generalului Degeratu. Mai exact, in calitate de sef al Statului Major General al Armatei, generalul Degeratu fusese cel care autorizase acordul de survol si aterizare pentru rachetele Arsenalului Armatei, exportate de Omar Hayssam (1998) intr-o tara supusa embargoului international. Autorizare transmisa Statului Major al Fortelor Aeriene, prin intermediul biroului Acorduri si relatii internationale, aflata in subordinea directa a sefului Statului Major General.

Dupa ce Basescu a ajuns la Cotroceni, dosarul penal “Armamentul” s-a transformat, in Strict Secret de Importanta Deosebita (SSID), primind ulterior nr. 628/D/P/2005.

Monica Macovei, numita ministru al Justitiei a avut sarcina de a modifica legislatia astfel incat sa procurorii sa fie subordinate politic (in acest sens modificandu-se abuziv legislatia europeana adoptata in timpul guvernarii Nastase).

Intr-un text care va urma curand, voi detalia cum a fost musamalizat acest dosar si ce soarta cumplita a acut ofiterul Sorin Crivat- cel care pusese la dispozitie datele necesare pentru completarea dosarului.
Pe scurt (urmeaza detalierea intr-o alta postare): sub un pretext mincinos, niciodata probat (luare de mita) Sorin Crivat a fost incarcerat urmare a presiunii procurorilor, la ordinul Monicai Macovei (Traian Basescu fiind, desigur, in cunostinta de cauza).
In Penitenciarul Codlea, Sorin Crivat a fost asasinat.
Parintii lui (tatal sau a fost, la randul sau, cadru active al MI) incearca sa caute dreptatea, in zadar.

Nu trebnuie sa fie cineva foarte perspicace pentru a realiza ca, pe fond, intre situatia lui Sorin Crivat (bagat in inchisoare nevinovat) si presiunile asupra lui Adrian Nastase (pentru a fi incarcerat in urma unei false vinovatii- falsul procurorilor fiind flagrant) exista o izbitoare asemanare.

Sa mai amintesc faptul ca dosarul “Armamentul” (in care apare o Anexa ce elucideaza “Tigareta II”- Anexa care a provocat mari tulburari celor mentionati in ea) a fost finalizat in perioada in care Adrian Nastase era prim ministru- dosarul trebuind doar sa-si urmeze cursul in 2005?

Răspunde

vali 10.06.2012

De pe blogul domnului Nastase (eu sunt de parere ca are ceva dreptate)

"Nu sunt expert in aceste aspecte, totusi, atunci cand CSM imi propune sa citesc articolul 69 dintr-o lege, devin curios si ma apuc sa citesc legea in totalitate. Articolul 69 din legea 92/1992, mentionat in comunicatul CSM, nu are nicio legatura cu problema pe care o discutam. Nu este vorba despre “promovarea si transferarea JUDECATORILOR in functiile din magistratura” ci despre NUMIREA judecatorilor. Sediul materiei, chiar in legea 92/1992, se afla in articolul 47, care stabileste “Judecatorii si procurorii, cu exceptia

Citește mai mult

celor stagiari, sunt numiti prin decret al Presedintelui Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”. Desigur, acest text trebuie citit impreuna cu textul constitutional care precizeaza cum se dobandeste INAMOVIBILITATEA de catre judecatori. Prin decret prezidential!

De altfel, conform art 91, “Judecatorii numiti de presedintele Romaniei sunt INAMOVIBILI. Procurorii si judecatorii stagiari se bucura de stabilitate”.

Iata ce spune si articolul 157, alin 1: “Judecatorii sunt inamovibili pe durata numirii lor de Presdintele Romaniei”. Nu mai comentez articolele 158 si 159.

Cred ca este destul de clar pentru oricine. Conform Constitutiei, inamovibilitatea judecatoreasca nu poate fi obtinuta decat prin decret prezidential. Aceeasi solutie rezulta insa si din lectura (in totalitate) a Legii 92/1992."

Răspunde

bobita 10.06.2012

Bombonel, doar banii vorbesc, legea, nu. Din cauza asta articolul 157 nu poate "spune" nimic.. legea e doar scrisa.. poate o sa si spuna ceva daca ti-o inregistrezi cu voce tare pe iPhone sau magnetofon.

Trecand la chestiile de fond, acolo unde legea nu distinge, nici avocatii lui Nastase n-o pot face, chiar daca mai au 2-3 ani si se duc la pensie. Adica.. articolul ala 91, scrie ca "Judecatorii numiti de presedintele Romaniei sunt inamovibili.", dar nu scrie si ca ceilalti nu sunt. qed

Răspunde

luiza 9.06.2012

da? pentru toti portocalii de mai sus si pentru csm- cum isi expilica csm-ul contradictia evidenta si clara dintre comunicatul lor de presa si art. 124 alin. (1) din fosta Constitutie din 1991 (Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii" ?
Este foarte clar si simplu ca numai judecatorii numiti prin act al presedintelui indeplineau conditiile de
constitutionalitate si legalitate pentru a functiona ca magistrati inamovibili

Răspunde

bobita 8.06.2012

aparare extrem de imbecila de la oameni cu pretentii de profesionisti. Nastase lasa-i p-astia sa-si incaseze pensia linistiti ca te baga la inchisoare - sunt din alta epoca.. n-au ei treaba. Decat cinci si toti pensionari mai bine unul si cu chef de documentare.

Răspunde

nda 8.06.2012

Bobita si Bute credea ca se bate cu profesionisti desi toata lumea ii zicea ca sunt pensionari si cand si-a luat ditamai pumnii de la unul din alta liga s-a trezit la realitate!:))

Răspunde

eli 8.06.2012

Foarte bine a procedat CSM chiar trebuia sa reactioneze pentru ca era o chestiune care ii privea direct:numirea judecatorilor.

Răspunde

uncetatean 8.06.2012

Nu-i chiar asa deja una dintre avocatele lui Nastase a cerut RETRAGEREA COMUNICATULUI CSM ! avocata care din cate stiu a avut un dosar penal ca ar fi aranjat niste examene la magistratura- Urziceni.

Răspunde

gogaie 8.06.2012

cate sublinieri si bolduiri in cererea lui Nastase.. arata jalnic. se vede treaba ca din 5 avocati niciunul habar n-are ce inseamna sa fii persuasiv.
e mult mai eficient sa nu subliniezi nimic decat sa subliniezi intr-una. ma credeti ca judecatorii n-au citit cu atentie exact partile subliniate de voi? "avocatii lui peste" :)

Răspunde