Discernământ
| Comentarii |
|
discernământ - capacitate psihică s a unei persoane de a-şi da seama de semnificaţia faptelor sale şi a urmărilor produse de acestea. Minorul care are vârsta între 14 şi 16 ani răspunde penal, numai dacă se dovedeşte că a săvârşit fapta cu discernământ. Dovedirea discernământului se face prin intermediul anchetei sociale şi al expertizei psihiatrice.
DISCERNĂMÂNT, aptitudinea unei persoane de a înţelege natura şi urmările faptelor pe care le săvârşeşte.
Puterea de a discerne efectele juridice ale actului juridic încheiat - discernământul - reprezintă una din condiţiile de validitate ale consimţământului, a cărui existenţă, ca stare de fapt, se apreciază doar în raport cu momentul încheierii actului juridic.
Împrejurarea că, potrivit raportului de expertiză psihiatrică efectuat în cauză, în prezent, recurenta nu prezintă discernământ, nu este de natură să conducă la concluzia lipsei discernământului şi la încheierea convenţiei de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, deoarece
Citește mai mult
examinarea psihiatrică s-a pronunţat asupra unei stări psihiatrice contemporane a recurentei (8 iunie 2000), şi nu asupra existenţei ori inexistenţei discernământului acesteia în momentul încheierii convenţiei (6 august 1993).Intr-o atare ipoteză, nu se poate pretinde că lipsa discernământului, ca stare de fapt prezentă, a subzistat şi în momentul încheierii actului juridic, în urmă cu şapte ani, în absenţa concluziilor medicale în acest sens, şi nici că, tot anterior, recurenta, în mod probabil, prezenta o sugestibilitate crescută, atâta vreme cât probele administrate în cauză converg spre existenţa reprezentării consecinţelor juridice ale actului juridic încheiat în manifestarea de voinţă a reclamantei-recurente.
În consecinţă, s-a respins recursul şi s-a menţinut decizia instanţei de apel, prin care s-a dispus respingerea acţiunii reclamantei privind anularea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, ca efect al admiterii apelului pârâtului.
C.A. laşi, decizia civilă nr. 1607 din 3 octombrie 2001,Jurisprudenţa Curţii de Apel laşi în materie civilă pe anul 2001, p. 48-49