procedură necontencioasă, totalitatea normelor procesuale în baza cărora instanţele judecătoreşti rezolvă cereri prin care nu se urmăreşte realizarea sau stabilirea unui drept sau interes potrivnic faţă de o altă persoană. Ceea ce distinge procedura contencioasă faţă de procedura necontencioasă este faptul că cererea pe care partea interesată o adresează instanţei nu se îndreaptă împotriva unui adversar şi nici nu evocă vreun conflict de interese. Domeniul de aplicare a p.n. în dreptul nostru procesual a fost redus considerabil, întrucât cele mai multe din cererile care se rezolvau de instanţele judecătoreşti pe această cale au fost trecute în competenţa altor organe. Astfel, întreaga procedură succesorală necontencioasă a fost dată în competenţa notariatului de stat şi preluată de notarii publici; acelaşi organ are, în prezent, şi competenţa de autentificare a înscrisurilor şi de legalizare a copiilor de pe înscrisuri; efectuarea lucrărilor legate de publicitatea imobiliară a fost preluată de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară etc. De asemenea, toate cererile privind p.n. de luare a unor măsuri privind ocrotirea persoanelor incapabile au fost trecute în competenţa organelor de autoritate tutelară. în prezent, dintre cererile care se rezolvă pe calea p.n. de către instanţele judecătoreşti amintim: cererile pentru eliberarea unor copii de pe hotărârile judecătoreşti; cererea de restituire a unei cauţiuni etc. Având în vedere că, de regulă, cererile necontencioase sunt făcute în legătură cu o lucrare sau o pricină în curs la o anumită instanţă sau pe care instanţa a dezlegat-o, făcând aplicaţia regulii accesorium sequitur principale, competenţa de a le rezolva va reveni instanţei la care se află dosarul pricinii principale, în materie necontencioasă, instanţa pronunţă o încheiere prin care se încuviinţează sau se respinge cererea; încheierile prin care se încuviinţează cererile necontencioase sunt executorii de drept şi sunt lipsite de puterea lucrului judecat; încheierile date în materie necontencioasă pot fi atacate cu recurs, atât de partea a cărei cerere a fost respinsă, cât şi de orice persoană interesată. Recursul se redactează şi se motivează sumar. El se judecă în camera de consiliu [sin. procedură voluntară; procedură graţioasă; v. şi autoritate tutelară; notar public].
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Procedură necontencioasă
Sunt tutela specială pentru un ocrotit cu Interdicție .;am nevoie de o cerere de încuviințare de la instanta de tutela pentru schimbarea locului de îngrijire la un camin din alt județ (al tutelei )…Cererea la instanta de tutela se face la judecătorie ..cu trimitere in dosarul de instituire /Interdicție ….sau independent ?!…
Nu am fost lamurita prin telefon de secretariat …si am trimis in dosarul existent …
Mulțumesc anticipat !
Citește mai mult
Romaniei, ci este dreptul efectiv de a te prevala de toate drepturile prin restabilirea ordinii de drept printr-o hotarare judecatoreasca executorie. In practica judecatorii si procurorii abuzeaza de incheierile de sedinta falsificand autoritatea lucrului judecat.Caz concret: presedinta Tribunalului Bucuresti Laura Andrei a comis o grava imixtiune in activitatea judeactorului, trimitand o plangere penala depusa drept concluzie privind incheierea de sedinta din 18.iulie.2013 din dosarul 44139/3/2012, ca recurs la Curtea de Apel Bucuresti. Evident aceasta n-are rolul de judecator in completul pe 44139/3/2012, nu a fost mandatata de mine, si nici nu poate reprezenta sau asista un justitiabil datorita incompatibilitatilor functiilor de avocat si judecator, respectiv interdictiei judecatorului de a acorda asistenta judiciara. Presedinta Tribunalului Bucuresti Laura Andrei impreuna cu Alina-Petrut "Bulau" Buculei, presedinta completului pe 44139/3/2012 care n-avea cum sa n-aiba la cunostinta toate acestea, au falsificat autoritatea lucrului judecat in dosarul 44139/3/2012 numind incheierea de sedinta din 18.iulie.2012 hotarare precum se poate observa pe ECRIS. La Curtea de Apel Bucuresti, Arbanas Petrica, judecatorul presedinte al completului instantei pe 44139/3/2012 (5090/2013) desi semnasem "recursul" netrimis de mine electronic, nu propriu zis, ci prin precizarile aduse ulterior, mi-a cerut sa semnez si sa precizez recursul, ceea ce-am facut prin Posta Romana, adica am semnat olograf, si am pastrat chitanta recomandatei. Arbanas Petrica a emis o asa-zisa decizie irevocabila retinand ca a primit recursul precizat si semnat, insa ca acesta se refera la altceva, fara sa precizeze ce altceva bineinteles, si a declarat recursul nul fiindca nu e semnat. Arbanas Petrica a comis falsurile in inscrisuri in flagrant, si a achiesat la falsificarea autoritatii lucrului judecat, fiindca decizia sa nu se refera la fondul dosarului 44139/3/2012 (5090/2013), care la randul sau nu se refera la fondul dosarului 44139/3/2012 ci la incheierea de sedinta din 18.iulie.2013 cand Alina-Petrut "Bulau" Buculei a incalcat in flagrant principiul disponibilitatii si art. 129 vechiul Cod de procedura civila. Legal, am formulat apel conform art. 339 din vechiul Cod de procedura civila conform art. 3 din legea 76/2012, conform art. 255 vechiul Cod de procedura civila privind faptul ca hotararile care nu se refera la fondul dosarului se numesc incheieri, si conform art. 337 vechiul Cod de procedura civila privind faptul ca incheierile n-au autoritatea lucrului judecat
Am publicat "decizia" judecatorului Arbanas Petrica de la Curtea de Apel Bucuresti drept jurisprudenta - documentul semnat e nul de drept, pe care l-am folosit deja pentru a raspunde unor citatii in sensul ca sunt nule de drept, si le voi folosi pentru orice document semnat in orice fel sa-l declar nul de drept, in baza interpretarii legii de catre judecatorul Arbanas Petrica de la Curtea de Apel Bucuresti