Legea nr. 169/2016 - modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
| Comentarii |
|
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
SENATUL
CAMERA DEPUTAŢILOR
LEGE
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 8 alineatul (1), litera j) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,j) procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, adjuncţii acestuia şi persoanele asimilate acestora;”.
2. La articolul 8 alineatul (1), după litera t) se introduce o nouă literă, litera t1), cu următorul cuprins:
,,t1) copiii aflaţi în întreţinerea persoanelor prevăzute la lit. p) şi r) trimise în misiune oficială în străinătate, precum şi a soţului ori soţiei acestora, atunci când îi însoţesc în cursul misiunii;”.
3. La articolul 8 alineatul (1), litera v) se modifică şi va avea următorul cuprins:
,,v) foştii şefi ai statului român, foştii preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, foştii prim-miniştri şi foştii miniştri ai afacerilor externe.”
4. La articolul 11, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) La încetarea calităţii prevăzute la art. 8 alin. (1), titularul sau instituţia din cadrul căreia face parte titularul are obligaţia să predea paşaportul diplomatic Ministerului Afacerilor Externe, în vederea anulării, cu excepţia persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. v). în caz contrar, Ministerul Afacerilor Externe procedează la anularea paşaportului în evidenţele corespunzătoare.”
5. La articolul 12, după litera c) se introduc două noi litere, literele c1) şi c2), cu următorul cuprins:
,,c1) personalului autorităţilor publice care candidează pentru posturi în cadrul unor organizaţii, instituţii şi misiuni internaţionale, dacă se solicită în mod expres de către acestea din urmă;
c2) personalului autorităţilor publice care ocupă funcţii de expert naţional detaşat la instituţiile şi organismele Uniunii Europene în condiţiile Legii nr. 105/2012 privind detaşarea experţilor naţionali la instituţiile şi organismele Uniunii Europene;”.
6. La articolul 12, după litera d) se introduce o nouă literă, litera d1), cu următorul cuprins:
,,d1) copiilor aflaţi în întreţinerea persoanelor prevăzute la lit. d) trimise în misiune oficială în străinătate, precum şi a soţului ori soţiei acestora, atunci când îi însoţesc în cursul misiunii;”.
7. La articolul 14, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) La încetarea calităţii prevăzute la art. 12 titularul, autoritatea sau instituţia din cadrul căreia face parte titularul are obligaţia să predea paşaportul de serviciu Ministerului Afacerilor Externe, în vederea anulării. în caz contrar, Ministerul Afacerilor Externe procedează la anularea paşaportului în evidenţele corespunzătoare.”
8. La articolul 30 alineatul (1), literele a)—d) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,a) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărţi de identitate/cărţi electronice de identitate şi călătoreşte în străinătate însoţit de ambii părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu aceştia;
b) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărţi de identitate/cărţi electronice de identitate şi călătoreşte în străinătate împreună cu unul dintre părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte din care să rezulte acordul acestuia cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 ani de la data întocmirii acesteia sau, după caz, face dovada decesului celuilalt părinte;
c) minorului care este titular al unui document de călătorie individual ori, după caz, al unei cărţi de identitate/cărţi electronice de identitate şi care călătoreşte în străinătate împreună cu unul dintre părinţi i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu acesta, fără a mai fi necesară declaraţia celuilalt părinte, numai dacă părintele însoţitor face dovada faptului că i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau că exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013;
d) minorului care este titular al unui document de călătorie individual sau, după caz, al unei cărţi de identitate/cărţi electronice de identitate şi care călătoreşte însoţit de o altă persoană fizică majoră i se permite ieşirea în aceleaşi condiţii şi împreună cu aceasta numai dacă persoana însoţitoare prezintă o declaraţie a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă ori în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă pentru procesele începute cu data de 15 februarie 2013, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 ani de la data întocmirii acesteia, precum şi datele de identitate a însoţitorului respectiv.”
9. La articolul 30, alineatele (4) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(4) Declaraţia prevăzută la alin. (1) lit. d) trebuie să cuprindă şi menţiunea dacă minorul urmează să rămână în statul de destinaţie şi datele de identitate ale persoanei căreia urmează a-i fi încredinţat minorul, precum şi, după caz, datele de identitate ale persoanei cu care se reîntoarce în România, dacă însoţitorul este o altă persoană decât cea cu care iese din România.
(...)
(6) Organele poliţiei de frontieră vor permite ieşirea din România a minorilor însoţiţi numai dacă se constată că se respectă informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) şi la alin. (4), referitoare la însoţitor, iar în situaţiile prevăzute la alin. (3), dacă se constată că ruta aleasă pentru deplasare şi momentul prezentării la ieşirea din ţară se justifică în raport cu destinaţia, respectiv cu perioada deplasării.”
10. La articolul 30, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (61), cu următorul cuprins:
„(61) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. b) şi d), declaraţia celuilalt părinte, declaraţia ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat minorul, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, privind acordul acestora cu privire la efectuarea de călătorii în străinătate la ieşirea din România, nu este necesară atunci când minorul cetăţean român cu domiciliul sau reşedinţa în ţara de destinaţie se deplasează însoţit în condiţiile prezentului articol, în această ţară.”
11. La articolul 30, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(7) Declaraţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi d) trebuie să fie autentificate în ţară de notarul public, iar în străinătate, de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României ori, dacă au fost date în faţa autorităţilor străine, să îndeplinească condiţiile de supralegalizare prevăzute de lege sau să aibă aplicată apostila conform Convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare, cu excepţia celor ce emană dintr-un stat cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică, în materie civilă sau de drept al familiei, care prevăd scutirea de supralegalizare. Declaraţiile trebuie să fie eliberate părţilor în două duplicate, dintre care un duplicat se păstrează de către însoţitor, iar al doilea duplicat însoţeşte paşaportul minorului.”
12. La articolul 32 alineatul (1), litera d) se abrogă.
13. La articolul 32 alineatul (1), literele c), f) şi g) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
,,c) să nu se încredinţeze minorul altei persoane decât părintelui, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei prevăzute la art. 30 alin. (4) ori, în cazuri deosebite, autorităţilor străine competente în domeniul acordării de asistenţă şi protecţie pentru minori;
(...)
f) să informeze de îndată ce este posibil cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României, în cazul apariţiei unei situaţii obiective de natură să întrerupă călătoria minorului;
g) în cazul în care nu este posibilă încredinţarea minorului persoanei prevăzute la art. 30 alin. (4), să anunţe imediat cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României, în vederea reunificării familiale a minorului sau, după caz, să se reîntoarcă în România cu acesta.”
14. La articolul 46, litera I) se abrogă.
15. La articolul 47 alineatul (1), litera d) se abrogă.
Art. II. — în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează în sensul modificărilor şi completărilor aduse prin prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 30 septembrie 2016.
Nr. 169.
| ← HG nr. 705/2016 - reglementarea unor măsuri financiare... | Ordinul ANRE nr. 49/2016 - modificarea şi completarea... → |
|---|
As putea insoti un minor(pe fratele meu) la iesirea din Romania catre Spania, avand: certificat de nastere, pasaport si numar de Nie plus cazierul meu judiciar ? (La aeroport)
Motivul emiterii proiectului de act normativ
1. Descrierea situaţiei actuale
I. Aderarea României la Uniunea Europeană, la data de 01 ianuarie 2007, a reprezentat una din realizările remarcabile ale României pe plan internaţional.
Unul dintre efectele cu impact direct asupra populaţiei îl reprezintă dreptul la liberă circulaţie al românilor recunoscuţi ca cetăţeni ai Uniunii Europene, din perspectiva principiului liberei circulaţii a persoanelor, garantat tuturor cetăţenilor europeni.
În prezent, actele normative care reglementează libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate sunt
Citește mai mult
Legea nr. 248/2005 privind libera circulaţie a cetăţenilor români în străinătate şi H.G. nr. 94/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/ 2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.Legea nr. 248/2005 stabileşte condiţiile în care cetăţenii români îşi pot exercita dreptul la libera circulaţie în străinătate, precum şi limitele exercitării acestui drept. Nu de puţine ori, Poliţia de Frontieră Română s-a confruntat cu situaţii în care au fost reclamate condiţiile în care cetăţenilor români minori li se permite ieşirea din ţară, considerându-se că acestea sunt greu de îndeplinit şi costisitoare.
Dintre situaţiile reclamate, precizăm:
1) Cetăţenii români minori sau cu dublă cetăţenie care au domiciliul/reşedinţa în altă ţară, la ieşirea din ţară sunt obligaţi să prezinte acordul părinţilor sau, după caz, acordul celuilalt părinte, cu toate că aceştia se deplasează la domiciliul/reşedinţa pe care îl/o au;
2) Cetăţenii români minori care nu au fost înregistraţi în Registrele de stare civilă române, deţin documente de călătorie eliberate de alte state ai căror cetăţeni sunt, iar cetăţenia română o deţin de drept conform art. 5 alin. (2) lit. b) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991 - la ieşirea din România trebuie să prezinte acordul părinţilor/celuilalt părinte.
3) La ieşirea din ţară a unui cetăţean român minor, în baza art. 30, alin. (1), lit. d), declaraţia privind acordul pentru ieşirea din ţară, trebuie să cuprindă, pe lângă alte menţiuni obligatorii, şi referiri la scopul deplasării şi ruta urmată. Astfel, au existat situaţii în care minorilor nu li s-a permis ieşirea din ţară deoarece, independent de voinţa însoţitorului, compania transportatoare a modificat traseul ce urma să fie parcurs până la destinaţie (escale, opriri în alte oraşe decât cele menţionate în declaraţiile notariale semnate de părinţi).
Se întâmplă ca părinţii cetăţenilor români minori ale căror situaţii sunt prezentate mai sus, precum şi cei care efectuează mai multe călătorii în străinătate din diverse motive, să nu cunoască perioadele exacte ale călătoriilor, însă au obligaţia de a prezenta la fiecare ieşire din ţară declaraţia notarială care să cuprindă data plecării şi data sosirii din călătorie, procedură foarte costisitoare şi greu de dus la îndeplinit (sunt situaţii în care în ţara unde locuiesc părinţii, distanţa până la Ambasada/Consulatul României este foarte mare - sute de km - şi implică costuri suplimentare pe lângă taxa de autentificare a declaraţiei).
Din cazuistica existentă la nivelul tuturor instituţiilor Poliţiei de Frontieră Române, a rezultat în mod evident că ne confruntăm cu situaţii ce generează nemulţumiri în rândul cetăţenilor, faţă de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească, îndeosebi la ieşirea din România.
Părinţii, cu preponderenţă cei care se află în străinătate, suportă costuri financiare foarte mari pentru întocmirea unei declaraţii pentru ca minorul să călătorească în străinătate (ieşire din România). Mai mult, sunt situaţii în care minorii implicaţi în diverse activităţi culturale, sportive sau educaţionale, trebuie să iasă din ţară de mai multe ori într-un interval scurt de timp.
Înlesnirea condiţiilor de ieşire din România pentru cetăţenii români minori (mai ales prin acordarea posibilităţii ca declaraţia autentificată ce cuprinde acordul privind deplasarea în străinătate să poată fi dată pe o perioadă mai mare de timp), ar duce la înlăturarea nemulţumirilor legate de costurile mari pe care trebuie să le suporte părinţii/tutorele legal. Conform reglementărilor actuale, este obligatorie declaraţia autentificată pentru fiecare ieşire din România a cetăţenilor români minori sau întocmirea unei declaraţii pentru toate deplasările în străinătate. însă, pentru situaţiile în care minorii efectuează mai multe ieşiri din România, de exemplu, pentru cei care desfăşoară activităţi culturale pe teritoriul altor state, este foarte puţin probabil ca părinţii/tutorii legali să cunoască datele exacte ale ieşirilor din ţară.
În cazul cetăţenilor români cu domiciliul/reşedinţa în străinătate, nepermiterea ieşirii unui minor român din România, pentru a se deplasa în statul de domiciliu/reşedinţă, reprezintă încălcarea interesului superior al acestuia de a se alătura familiei.
În cazul cetăţenilor rezidenţi ai altor state, întreaga familie, implicit minorii, sunt integraţi în sistemul social al ţării în care trăiesc; părinţii dezvoltă activităţi economice sau deţin locuri de muncă pe perioadă nedeterminată de timp, iar minorii frecventează sistemului educaţional de învăţământ.
Facem precizarea că la intrarea în România, toate categoriile de cetăţeni români intră în ţară necondiţionat.
Referitor la legislaţia privind circulaţia în străinătate aplicabilă minorilor cetăţeni ai statelor membre UE, din analiza condiţiilor de călătorie, se observă că acestea sunt mult mai relaxate decât cele instituite de Legea nr. 248/ 2005 pentru cetăţenii români minori, după cum urmează:
Franţa
Potrivit legislaţiei aplicabile în Republica Franceză, un minor cetăţean francez poate părăsi teritoriul naţional dacă deţine paşaport valabil sau deţine o carte de identitate valabilă, fără a fi necesară prezentarea unei autorizaţii de ieşire din ţară.
Interzicerea ieşirii de pe teritoriul francez se instituie de către judecătorul pentru probleme familiale sau de judecătorul pentru copii. Măsura se înregistrează de urgenţă în bazele de date specifice pe care le foloseşte Poliţia de Frontieră Franceză, iar în situaţia identificării de către organele de frontieră a unei măsuri de interzicere a ieşirii de pe teritoriul francez instituită pe numele unui cetăţean minor se procedează la nepermiterea ieşirii din ţară.
Spania
Până la vârsta de 14 ani, minorii pot părăsi teritoriul naţional pe baza paşaportului spaniol.
Minorii între 14-18 ani pot călători pe baza documentului naţional de identitate spaniol, fără vreo autorizaţie specială. Se recomandă ca părintele însoţitor să fie în posesia livretului de familie sau a hotărârii judecătoreşti de stabilire a tutelei, dacă este cazul. In situaţia în care minorul circulă singur sau însoţit de o terţă persoană, este nevoie de prezentarea la frontieră a unei autorizaţii semnate de ambii părinţi/ tutore în orice unitate a poliţiei naţionale, a Gărzii Civile, notar sau judecătorie de instrucţie.
Finlanda
Minorii trebuie să deţină paşaport propriu pentru a călători în străinătate. Pentru ca un minor sa primească paşaport finlandez, este necesar consimţământul scris al tutorilor legali. Consimţământul poate fi dat condiţionat, în funcţie de statele unde minorul poate călători, respectiv perioada de deplasare.
Suedia
Cetăţenii au dreptul să călătorească în străinătate pe baza paşaportului suedez sau pe baza cărţii de identitate suedeze. De asemenea, niciunui cetăţean suedez nu îi poate fi interzis să intre sau să părăsească Regatul Suediei. în cazul unor decizii ale Tribunalului/Parchetului de interzicere a călătoriei în străinătate pentru un titular de document de călătorie, această decizie trebuie transmisă imediat Autorităţii de Politie.
Germania
în cazul minorilor neînsoţiţi sau însoţiţi, care părăsesc teritoriul naţional, trebuie pusă la dispoziţia organelor poliţiei de frontieră o declaraţie de acord neautentificată a persoanei care are în tutelă minorul, care să conţină datele de identitate ale minorului, precum şi ale persoanei însoţitoare, destinaţie, rută, traseul călătoriei, datele de contact ale părintelui/tutorelui şi o copie a documentului de identitate a părintelui/tutorelui.
Irlanda
Principalele restricţii de călătorie a minorilor în străinătate sunt impuse de condiţiile de eliberare a paşaportului. După eliberarea paşaportului, minorul poate călători însoţit doar de către un părinte. în cazul în care unul dintre părinţi nu este de acord, acesta trebuie să obţină un ordin judecătoresc care să ateste interdicţia ca minorul să călătorească în străinătate însoţit doar de celălalt părinte.
Polonia
Nu există limitări sau prevederi speciale pentru cetăţenii poloni minori care trec frontiera de stat. Minorii pot trece frontiera de stat fără să fie însoţiţi de niciunul dintre părinţi, iar în cazul efectuării călătoriei cu mijloace de transport aeriene, aceştia pot chiar să nu fie însoţiţi de nici un adult, în situaţia în care se apelează la serviciile de însoţire puse la dispoziţiei de companiile aeriene.
Ungaria
Potrivit legislaţiei aplicabile circulaţiei în străinătate a cetăţenilor maghiari, nu există obligaţia prezentării unei împuterniciri din partea celuilalt părinte, dacă minorul călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi (sau din partea ambilor părinţi, dacă minorul călătoreşte însoţit de o terţă persoană). Doar se recomandă cetăţenilor maghiari care călătoresc în străinătate cu minori, să aibă aceste declaraţii de împuternicire ale părinţilor/tutorelui legal, însă nu pentru autorităţile de frontieră maghiare, ci, eventual pentru a nu avea probleme cu autorităţile de frontieră ale altor state vecine Ungariei.
II. Ministerul Afacerilor Interne participă cu personal propriu, în baza angajamentelor asumate, la misiuni internaţionale de menţinere a păcii, mentorat, stabilizare etc., sub egida ONU, UE, OSCE şi NATO. în contextul desfăşurării procedurilor de recrutare şi selecţionare a personalului MAI pentru misiuni ONU, Departamentul Operaţiuni de Menţinere a Păcii (DPKO) a informat statele membre ONU cu privire la implementarea unui nou sistem de recrutare denumit „HERMES”, care are ca element de noutate transmiterea de către statele membre a candidaturilor pentru ofiţerii secondaţi, împreună cu copii ale paşapoartelor de serviciu.
De asemenea, precizăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră Române, are un rol activ în cadrul Agenţiei FRONTEX. Activitatea desfăşurată de experţii naţionali detaşaţi la nivelul Agenţiei FRONTEX presupune misiuni la frontierele externe ale UE, în state non-UE care au frontieră cu Uniunea Europeană sau state de origine şi tranzit pentru migraţia ilegală şi diferite forme de criminalitate transfrontalieră. Considerăm că eliberarea de paşapoarte de serviciu pentru experţii naţionali detaşaţi la instituţiile şi organismele Uniunii Europene ar îmbunătăţi activitatea de detaşare şi ar contribui la îndeplinirea în bune condiţii a atribuţiilor de serviciu ale experţilor.
III. Normele legale în vigoare care reglementează organizarea şi funcţionarea unor instituţii importante în domeniul justiţiei din România stipulează că persoanele care asigură conducerea acestora deţin funcţii de procuror-şef şi sunt asimilaţi fie prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau adjuncţilor procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Includerea în textul actului normativ a prevederii exprese că pot beneficia de paşapoarte diplomatice şi persoanele care deţin funcţii de conducere asimilate prim-adjunctului şi adjuncţilor procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general financiar al Curţii de Conturi ar asigura o interpretare unitară a dispoziţiilor legale în privinţa categoriilor de persoane care beneficiază de paşapoarte diplomatice.
Acordarea acestui tip de document dc călătorie ar facilita deplasarea titularilor în străinătate pentru reprezentarea intereselor statului român, corespunzător funcţiei înalte pe care o deţin titularii.
IV. Personalul trimis în misiune permanentă la misiunile diplomatice, la oficiile consulare şi la institutele culturale româneşti din străinătate de către Ministerul Afacerilor Externe, precum şi de către celelalte ministere, organe şi instituţii de specialitate ale administraţiei publice centrale, beneficiază de paşapoarte diplomatice sau de serviciu, după caz, pe durata misiunii în străinătate.
în conformitate cu reglementările legale în vigoare, beneficiază de paşapoarte de paşapoarte diplomatice doar copiii minori ai titularului de post.
în practică, sunt situaţii în care persoana care este trimisă în misiune permanentă este însoţită de soţia/soţul, precum şi de copilul acesteia/acestuia dintr-o căsătorie anterioară, dar aflat în întreţinerea titularului de post pe durata misiunii permanente.
Propunerea privind acordarea de paşapoarte diplomatice/de serviciu copiilor proveniţi dintr-o căsătorie anterioară a soţului/soţiei actualului titular de post ar reglementa statutul în străinătate al acestora, ţinând cont şi de următoarele aspecte:
- formalităţile care trebuie întreprinse pentru notificarea către Ministerul Afacerilor Externe din statul de reşedinţă a titularului de post şi a membrilor săi de familie, care condiţionează notificarea de prezentarea unui paşaport diplomaţic/de serviciu;
- necesitatea protecţiei maxime care trebuie acordată în circumstanţe volatile personalului misiunii diplomatice şi membrilor de familie ai acestuia;
- evoluţia situaţiei de securitate în zonele în care se desfăşoară misiunea permanentă, marcată de instabilitate şi volatilitate;
- interesul superior al copilului, ca principiu fundamental care garantează şi protejează drepturile copilului minor, şi care, în conformitate cu art. 2 alin. (3) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, prevalează în toate demersurile şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice;
- art. 260 din Codul Civil, conform căruia “copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie, precum şi cu cci adoptaţi”;
- dispoziţiile art. 405 din Codul Civil referitoare la relaţiile de familie, coroborate cu art. 407, care reglementează afinitatea între copilul minor şi actualul/actuala soţ/soţie al/a părintelui;
- art. 499 alin.(3) din Codul Civil, care stipulează că “părinţii sunt obligaţi să îl întreţină pe copilul devenit major, dacă se află în continuarea studiilor, până la terminarea acestora, dar fără a depăşi vârsta de 26 de ani.”
V. Având în vedere experienţa şi expertiza profesională remarcabilă a foştilor miniştri ai afacerilor externe, aceştia participă la diverse evenimente (conferinţe diplomatice, reuniuni şi seminarii internaţionale) care se desfăşoară atât în ţară, cât şi în străinătate, pentru a susţine reprezentarea României şi pentru susţinerea unor interese naţionale. Acordarea de paşapoarte diplomatice ar facilita deplasarea acestora în străinătate şi ar contribui la desfăşurarea în condiţii optime a activităţii, atunci când se deplasează în străinătate, în considerarea calităţii de foşti şefi ai diplomaţiei române.
VI. În situaţia în care, la încetarea calităţii oficiale, titularul sau instituţia din cadrul căreia face parte acesta, nu predă Ministerului Afacerilor Externe paşaportul diplomatic sau de serviciu pentru a fi anulat, dar ministerul este informat despre încetarea calităţii oficiale a titularului, prin proiect se propune anularea documentului din evidenţe, astfel încât să se evite utilizarea în continuare a acestuia, contrar prevederilor legii.
2. Schimbări preconizate
Prin proiectul de act normativ se propun modificări şi completări care vizează:
- introducerea în conţinutul art. 30 alin. (1) lit. a), b), c), d) a cărţii electronice de identitate ca document de călătorie pe baza căruia cetăţenii români pot călători în statele membre ale Uniunii Europene, astfel cum prevede şi art. 61 din Legea nr. 248/2005 şi în conformitate cu art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români;
- inserarea în conţinutul art. 30 alin. (7) a unor prevederi referitoare la exceptarea de la procedura de supralegalizare sau aplicare a apostilei de la Haga, pentru documentele eliberate de autorităţi oficiale din statele cu care România a încheiat tratate de asistenţă juridică ce prevăd scutirea de astfel de formalităţi, precum şi reformularea textului privind declaraţiile notariale de consimţământ, în vederea armonizării cu dispoziţiile actuale ale Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, republicată, care reglementează regimul autentificării actelor notariale;
- eliminarea din cuprinsul art. 30 alin. (4) a obligativităţii menţionării scopului deplasării şi a rutei în cuprinsul declaraţiei notariale ce conţine acordul de efectuare a călătoriei de către cetăţeanul român minor în străinătate însoţit de o altă persoană;
- modificarea prevederilor referitoare la declaraţia părinţilor, în sensul că aceasta poate fi eliberată pentru mai multe călătorii pe o perioadă de până la 3 ani, fără menţionarea destinaţiilor;
- exceptarea pentru minorii români care au domiciliul sau reşedinţa stabilite în statul de destinaţie, de la prezentarea declaraţiei părinţilor/tutorilor;
- eliberarea paşapoartelor de serviciu şi pentru personalul autorităţilor publice care candidează pentru posturi în cadrul unor organizaţii, instituţii şi misiuni internaţionale, dacă se solicită în mod expres de către acestea din urmă, sau care ocupă funcţii de expert naţional detaşat la instituţiile şi organismele Uniunii Europene în condiţiile Legii nr. 105/2012 privind detaşarea experţilor naţionali la instituţiile şi organismele Uniunii Europene;
- eliberarea paşapoartelor diplomatice şi pentru persoanele care deţin funcţii asimilate ca rang prim-adjunctului şi adjuncţilor procurorului general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procurorului general financiar al Curţii de Conturi;
- eliberarea paşapoartelor diplomatice pentru foştii miniştri de externe;
- eliberarea de paşapoarte diplomatice sau de serviciu copiilor aflaţi în întreţinerea titularului de drept sau a soţului/soţiei acestuia, cu condiţia ca aceştia să îi însoţească în misiune oficială în străinătate;
- obligarea titularului de drept de a preda paşaportul diplomatic sau de serviciu la încetarea calităţii oficiale;
- anularea în evidenţele corespunzătoare ale Ministerului Afacerilor Externe a paşapoartelor diplomatice sau de serviciu care nu au fost predate de către titulari sau de către instituţiile din care aceştia fac parte, la încetarea calităţii în baza căreia li s-au eliberat paşapoarte diplomatice sau de serviciu.
[...]
3. Impactul social
Proiectul urmăreşte înlesnirea condiţiilor de călătorie în străinătate a cetăţeanului român minor, prin:
- eliminarea supralegalizării sau apostilării unor documente eliberate de autorităţi străine;
- exprimarea unui singur acord al părinţilor pentru mai multe călătorii şi pe o perioadă de până la 3 ani, fără menţionarea destinaţiilor, a scopului deplasării şi a rutei; în prezent legea impune o declaraţie pentru fiecare călătorie;
- exceptarea pentru minorii români care au domiciliul sau reşedinţa în statul de destinaţie, de la prezentarea declaraţiei părinţilor/tutorilor.
[...]
Faţă de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege alăturat, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare, cu procedura de urgenţă prevăzută de art. 76 alin. (3) din Constituţia României, republicată.
PRIM-MINISTRU
DACIAN JULIEN CIOLOȘ
2. Pentru ca legea se refera numai la iesirea din tara a cetatenilor romani, nu si la intrare.