Magistratii, sanctionati pentru mai multe abateri

Comentarii

0

Monitorul Oficial de azi, 23 ianuarie 2012, a publicat Legea 24/2012 care modifică şi completează Legea 303 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea 317/2004 privind CSM. Abaterile pentru care judecătorii şi procurorii răspund disciplinar erau enumerate strict şi limitativ în cuprinsul art. 99 din Legea 303 2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Dispoziţiile art. 99 existente până acum nu acopereau o serie de conduite ale magistraţilor care au adus o atingere gravă prestigiului justiţiei şi demnităţii funcţiei de magistrat. Legislaţia nu a permis sancţionarea disciplinară a acestor conduite, producându-se astfel mari prejudicii imaginii justiţiei române, atât la nivel naţional, cât şi european.

Ultimele Rapoarte ale Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele realizate de România au concluzionat că inspecţia judiciară din ţara noastră ar trebui să se concentreze mai mult pe cazurile disciplinare. Spre deosebire de dreptul comun în materie (Codul Muncii), Legea 303/2004, enumeră exhaustiv abaterile pentru care judecătorii şi procurorii răspund disciplinar. Pentru ca reglementarea în materie să poată răspunde în mod adecvat diverselor situaţii practice s-a dovedit necesară extinderea sferei abaterilor disciplinare, prin includerea în această categorie a unor fapte prin care se încalcă îndatoririle specifice funcţiei ori se aduce atingere prestigiului funcţiei deţinute şi care, până în prezent, nu au fost sancţionate. Noua lege defineşte şi noţiunea de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori cu rea-credinţă şi elimină astfel lipsa de determinare a conceptului, care a dus până acum la o apreciere arbitrară a acestei abateri disciplinare. Principalele măsuri introduse prin Legea 24/2012:

• extinde sferă abaterilor disciplinare ale magistraţilor:

a) manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu;

b) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii;

c) atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celalalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori judiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau reprezentanţii altor instituţii;

d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu;

e) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces;

f) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu;

g) nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în conformitate cu legea;

h) nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile;

i) nerespectarea îndatoririi de a se abţine atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere în aceeaşi cauză, care are ca efect tergiversarea judecăţii;

j) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a altor informaţii de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii;

k) absenţe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei sau a parchetului;

1) imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror;

m) nerespectarea în mod nejustificat a dispoziţiilor sau deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau parchetului ori a altor obligaţii cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente;

n) folosirea fvicţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolv ării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetătenii;

o) nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor;

p) obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace;

q) participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor;

r) lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii;

s) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat;

ş) nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor pronunţate de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii;

t) exercitarea luncţiei cu rea -credinţă sau gravă neglijenţă".

• modifică prevederilor legale care reglementează sancţiunile disciplinare aplicabile judecătorilor şi procurorilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni;
• defineşte noţiuniea de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă;
• introduce condiţia bunei reputaţii drept cerinţă de acces şi menţinere în funcţie.

De asemenea, legea înfiinţează instituţia Inspecţiei Judiciare, entitate cu personalitate juridică, în cadrul CSM, cu sediul în municipiul Bucureşti. Conform legii în discuţie, Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale şi îndeplineşte, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate. 

Un alt aspect important este că noua lege extinde sfera titularilor acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor. Conform noii legi, acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele ICCJ.

Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă ICCJ.

În vederea asigurării imparţialităţii, noua lege prevede că modul de repartizare a sesizărilor şi a dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face în sistem computerizat sau în alt mod care asigură repartizarea aleatorie a dosarelor.

Variantele actualizate ale legilor modificate prin legea în discuţie vor fi în curând disponibile pe LegeAZ.net