Atitudinea nedemnă, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, faţă de colegi, prin folosirea unor expresii jignitoare, formularea de petiţii în scop şicanator, precum şi practicarea unor ritualuri oculte la sediul instanţei

Fapta judecătorului B de a manifesta în repetate rânduri, atât faţă de colegii judecători, cât şi faţă de personalul auxiliar, o atitudine nedemnă, concretizată în folosirea unor expresii jignitoare, formularea unor petiţii în scop şicanator, practicarea unor ritualuri oculte la sediul instanţei, manifestări incompatibile cu ţinuta de care trebuie să dea dovadă un judecător şi care au condus la crearea unei atmosfere tensionate în rândul colectivului, întruneşte elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. k) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

CSM, Secţia pentru judecători Hotărârea nr. 5J din 27 aprilie 2006

Prin acțiunea disciplinară înregistrată la 28 februarie 2006 Comisia de disciplină pentru judecători a solicitat sancționarea judecătorului B de la Judecătoria X pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 96 lit. k) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată.

Prin aceeași acțiune disciplinară Comisia pentru judecători a solicitat sancționarea disciplinară a judecătorului B de la aceeași instanță, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 96 lit. m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată.

în motivarea acțiunii disciplinare, Comisia de disciplină pentru judecători a arătat că judecătorul B manifestă atitudini nedemne față de colegii de serviciu, concretizate în întreținerea unor stări conflictuale atât cu judecătorii instanței, cât și cu personalul auxiliar, manifestarea unor temeri și suspiciuni nejustificate față de colegii de serviciu, fiind formulată împotriva judecătorului și acuzația practicării unor ritualuri oculte.

Astfel, în cadrul ședinței colegiului de conducere al Judecătoriei X din data de 21 noiembrie 2005, judecătorul B a insultat judecătorii C și D adresându-le expresii precum: "sunteți o gașcă de hoți", "asta nu-i instanța lu mă-ta", "asta nu-i instanța Busuioc SRL sau Țâcșa SRL", "Țîcșa e rușinea orașului" etc.

De mai multe ori, pe parcursul anului 2005, judecătorul B a adresat sesizări curții de apel și conducerii instanței în cuprinsul cărora susținea că există disfuncționalități în repartizarea aleatorie a cauzelor, invocând că dosarele cu grad de complexitate ridicat îi sunt repartizate numai ei, în timp ce judecătorii C și D primesc spre soluționare numai dosare simple sau dosare în care sunt implicate personalități locale. Prin nota nr. 1158/S/14.12.2005, întocmită de vicepreședintele Curții de Apel Z, se menționează că după instalarea programului MJREP nu s-au constatat intervenții în sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor.

Prin sesizarea nr. 378/25.11.2005 judecătorul B a solicitat conducerii judecătoriei să convoace adunarea generală a judecătorilor pentru a hotărî revocarea grefierului șef din funcția de secretar al colegiului de conducere, acuzând-o că ar fi transmis avocaților discuțiile purtate în adunarea generală din 21.11.2005. în realitate, grefierul-șef nu a participat la această ședință.

Prin sesizarea nr. 369/23.09.2005 judecătorul B a solicitat președintelui instanței să asigure agentului procedural un birou corespunzător, susținând că acesta lucrează în condiții improprii. Răspunsul dat de conducerea instanței a fost în sensul că agentul procedural și-a exprimat dorința de a lucra în biblioteca instanței, iar agentul procedural precizează că nu a avut nicio discuție pe această temă cu judecătorul B.

împotriva judecătorului B s-a formulat și acuzația unor "practici oculte" la sediul instanței, constând în murdărirea birourilor colegilor cu pământ, sare și piper sau stropirea cu aghiasmă a încăperilor. Judecătorul B a recunoscut că stropește birourile cu aghiasmă în fiecare dimineață, motivând că o face în spiritul ritualurilor unui bun creștin ortodox.

în ceea ce privește acțiunea disciplinară exercitată împotriva judecătorului B, Comisia de disciplină pentru judecători a reținut că judecătorul a soluționat, la data de 24 decembrie 2005, propunerea de arestare preventivă ce a format obiectul dosarului penal nr. 2304/2005 al Judecătoriei X, deși în planificarea de permanență pentru data de 24.12.2005 figura judecătorul B.

Judecătorul B a arătat că a soluționat dosarul anterior menționat, la data de 24.12.2005, întrucât a fost indusă în eroare de către agenții de poliție și procurorul E, care i-au transmis telefonic că figurează pe planificarea de permanență, pentru ziua respectivă.

Prin Hotărârea nr. 5J/27.04.2006 Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis acțiunea disciplinară și în baza art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, a aplicat judecătorului B sancțiunea disciplinară constând în diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 15%, pe o perioadă de 3 luni, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. k) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, și a respins acțiunea disciplinară formulată de Comisia de disciplină pentru judecători a CSM împotriva judecătorului C, ca nefondată.

Pentru a pronunța această hotărâre, Secția pentru judecători a CSM a reținut că din probele administrate în cauză a rezultat că judecătorul B a manifestat atitudini nedemne, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, față de colegi, cauzând o atmosferă tensionată la nivelul colectivului Judecătoriei X.

Astfel, în cadrul ședinței colegiului de conducere al Judecătoriei X din data de 21 noiembrie 2005, judecătorul B a insultat judecătorii C și D adresându-le expresii precum: "sunteți o gașcă de hoți", "asta nu-i instanța lu mă-ta", "asta nu-i instanța Busuioc SRL sau Țâcșa SRL", "Țîcșa e rușinea orașului" etc., afirmații care sunt probate cu declarațiile martorului F și cu declarațiile judecătorului C.

Cu privire la aceste aspecte, judecător B arată că, într-adevăr, în cadrul ședinței adunării generale a judecătorilor din data de 21 noiembrie 2005, au avut loc discuții pe un ton mai ridicat, însă neagă folosirea unor expresii jignitoare la adresa colegelor sale, afirmații combătute însă prin declarațiile judecătorilor C și D.

De asemenea, rezultă din coroborarea declarațiilor martorului C, ale fostei angajate F, ale îngrijitoarei G, ale grefierilor H și I, că judecător B obișnuia să practice ritualuri oculte la sediul Judecătoriei X, în desfășurarea cărora stropea culoarele cu aghiasmă, presăra pământ, sare și piper pe birouri, ultimul gest de acest gen fiind săvârșit în luna noiembrie 2005, obiceiuri incompatibile cu conduita de care trebuie să dea dovadă un judecător în timpul în care se află la sediul instanței.

Conduita șicanatorie a judecătorului B la adresa colegiului de conducere al Judecătoriei X este probată și prin sesizarea nr. 378/25.11.2005 prin care solicită conducerii judecătoriei revocarea grefierului șef din funcția de secretar al colegiului de conducere, pentru motivul că ar fi transmis unor avocați discuțiile purtate în adunarea generală din 21.11.2005, deși grefierul șef nu a participat la această ședință; prin sesizarea nr. 369/23.09.2005 judecătorul B a solicitat președintelui instanței să ia măsuri pentru asigurarea unui birou corespunzător agentului procedural, pe motiv că acesta lucrează în condiții improprii, în biblioteca instanței, deși agentul procedural și-a exprimat dorința de a lucra în încăperea destinată bibliotecii instanței și, mai mult, a declarat că nu a discutat o atare problemă cu judecătorul B cu care nu se află în raporturi de prietenie.

Mai mulți funcționari ai Judecătoriei X au declarat că judecător B manifestă o conduită necorespunzătoare statutului de judecător. Astfel, grefierii I, H, agentul procedural arată că judecătorul B se manifestă agresiv verbal, auzind-o de mai multe ori țipând, folosind un ton răstit și ridicat față de persoanele cu care intră în contact.

în raport de această situație de fapt, Secția pentru judecători apreciază că judecătorul B se face vinovat de săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, manifestând atât față de colegii judecători, cât și față de personalul auxiliar o atitudine nedemnă, concretizată în folosirea unor expresii jignitoare, formularea unor petiții în scop șicanator, practicarea unor ritualuri oculte la sediul judecătoriei, toate aceste manifestări fiind incompatibile cu ținuta de care trebuie să dea dovadă un judecător.

Procedând la individualizarea sancțiunii, în raport de prevederile art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, Secția pentru judecători urmează a aplica judecătorului B sancțiunea disciplinară prevăzută de art. 100 lit. d) din legea anterior menționată, constând în diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu 15%, pe o perioadă de 3 luni, având în vedere că faptele judecătorului nu prezintă un caracter izolat, cauzând o atmosferă tensionată la nivelul colectivului Judecătoriei X, devenită notorie și în exteriorul instituției, prejudiciind astfel imaginea justiției.

în ceea ce privește acțiunea disciplinară exercitată față de judecătorul C, Secția pentru judecători reține următoarea situație de fapt:

La data de 24 decembrie 2005 judecătorul C a soluționat propunerea de arestare preventivă ce a format obiectul dosarului penal nr. 2304/2005 al Judecătoriei X, deși în planificarea de permanență pentru data de 24.12.2005 figura judecătorul B.

Judecătorul C arată că a fost contactată telefonic de agentul de poliție P, luând cunoștință astfel de necesitatea de a se deplasa la sediul judecătoriei pentru a soluționa dosarul nr. 2304/2005, agentul de poliție precizând că a procedat astfel la solicitarea procurorului E.

Procurorul E a confirmat susținerile judecătorului C, declarând că i-a solicitat unui agent de poliție să anunțe telefonic pe judecător C, în calitate de președinte al judecătoriei, pentru luarea măsurilor necesare soluționării unei propuneri de arestare preventivă, procurorul precizând că nu a verificat planificarea de permanență pentru data de 24.12.2005.

Constatând că la acea dată, în jurul orelor 8:30, nu era prezent niciun judecător la sediul instanței și fără a verifica dacă era planificată să asigure permanența în acea zi, judecător C a procedat la soluționarea dosarului penal nr. 2304/2005, luând cunoștință ulterior că în planificarea de permanență pentru data de 24.12.2005 figura completul condus de judecător B.

în raport de convingerea judecătorului C că era planificat să asigure permanența la data de 24.12.2005, convingere fondată pe împrejurarea că a fost anunțată telefonic cu privire la necesitatea de a se deplasa la sediul instanței de către agentul de poliție P, de împrejurarea că judecătorul planificat în acea zi să asigure permanența nu era prezent la sediul judecătoriei, Secția pentru judecători apreciază că fapta judecătorului C de a soluționa dosarul nr. 2304/2005 în împrejurările arătate mai sus nu constituie abatere disciplinară.

împotriva hotărârii instanței disciplinare, la data de 11 iulie 2006, judecătorul B a declarat recurs fără a invoca vreunul din motivele de nelegalitate.

Prin Decizia nr. 2/19.02.2007 a înaltei Curți de Casație și Justiție s-a respins recursul declarat de judecătorul B împotriva Hotărârii nr. 5 din 27 aprilie 2006, a Consiliului Superior al Magistraturii - Secția pentru judecători, ca tardiv formulat, pentru considerentele ce urmează:

Analizând înscrisurile aflate la dosarul cauzei, se constată că hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii i-a fost comunicată recurentei la data de 21 iunie 2006, potrivit dovezii de comunicare nr. 548 din 21 iunie 2006 aflată la fila nr. 147 din dosarul nr. 2/J/2006 al CSM.

Cum potrivit dispozițiilor imperative ale art. 301 C.proc.civ., termenul de declarare a recursului este de 15 zile de la data comunicării hotărârii ce se atacă, rezultă că recursul a fost declarat cu depășirea acestui termen, la data de 11 iulie 2006.

Or, când legea procesual civilă stabilește un termen fix pentru exercitarea unui drept, iar partea lasă să expire acest termen fără a beneficia de el, intervine sancțiunea decăderii reglementată de dispozițiile art. 103 C.proc.civ.

Constând că recursul a fost declarat peste termenul imperativ prevăzut de art. 301 C.proc.civ., că recurenta nu a dovedit că a fost împiedicată în exercitarea în termen a dreptului de a ataca cu recurs hotărârea instanței de disciplină printr-o împrejurare mai presus de voința sa, înalta Curte urmează să dea eficiență dispozițiilor legale evocate și să dispună în sensul respingerii recursului, ca tardiv formulat.

Alte articole recente:

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege:

Comentarii despre Atitudinea nedemnă, în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, faţă de colegi, prin folosirea unor expresii jignitoare, formularea de petiţii în scop şicanator, precum şi practicarea unor ritualuri oculte la sediul instanţei