OOMS contra Franţei - Condamnare pentru comercializarea unui produs falsificat, notificat autorităţilor belgiene, conţinând un aditiv prohibit de reglementarea comunitară transpusă în dreptul francez
| Comentarii |
|
Cauza OOMS împotriva Franţei (nr. 38126/06), decizia din 25 septembrie 2008 [Secţia a V-a]
Reclamantul era administratorul unei societăţi franceze de vânzări de suplimente alimentare, sub forma comprimatelor efervescente. Aceste produse fuseseră în prealabil comercializate în Belgia, autorizate în acest scop, conform spuselor reclamantului, după verificarea conformităţii lor ca nutrimente, în sensul legislaţiei comunitare. El depune, în acest sens, un document emis de Inspecţia Generală a mărfurilor alimentare, care dovedea primirea unui dosar de notificare şi atribuirea unui număr pentru produs. publicitatea făcută cu ocazia comercializării acestor produse în Franţa a atras atenţia direcţiei generale a concurenţei, consumului şi reprimării fraudelor, care a procedat la investigaţii în urma cărora a fost relevată prezenţa benzoatului de sodiu în aceste comprimate solide, neconformă cu Directiva comunitară 95/2/CE, care nu îl autoriza decât în suplimentele lichide. în acest sens, ea a contactat persoana care îi succedase reclamantului în funcţia de administrator, apoi Inspecţia generală belgiană, care supraveghea aceste aspecte în ţara sa. În Franţa, reclamantul şi noul administrator, precum şi societatea, au făcut obiectul unor cercetări în faţa instanţelor penale, ca urmare a desfăşurării unei publicităţi mincinoase şi a prezentării, punerii în vânzare sau vinderii de mărfuri care servesc alimentaţiei umane, despre care ştiau că sunt falsificate, denaturate sau toxice. Tribunalul corec-ţional a constatat că persoanele urmărite erau vinovate de aceste fapte. Curtea de apel a menţinut hotărârea, iar Curtea de Casaţie a respins recursul în casaţie formulat de cei în cauză.
Inadmisibilă în privinţa art. 7 alin. (1)-Curtea aminteşte că legea trebuie să definească în mod clar infracţiunile şi pedepsele pe care le reprimă, condiţii îndeplinite în mod evident în speţă. Directiva comunitară 95/2/CE, transpusă în dreptul francez stipula modalitatea autorizată de utilizare a benzoatului de sodiu. Reclamantul, care nu contestă că în dreptul pozitiv francez falsificarea unui produs poate rezulta din adăugarea unei substanţe ilicite, putea deci să prevadă faptul că el comercializa un produs ce conţinea un aditiv prohibit, riscând astfel să fie urmărit penal şi condamnat pentru vânzarea şi punerea în vânzare a unui produs alimentar falsificat, în temeiul articolului L. 213-3 din Codul de consum. De altfel, susţinerea reclamantului este oricum greşită în realitate, fiindcă el nu se putea prevala nici de o autorizaţie de comercializare eliberată de administraţia belgiană, nici de o vreo recunoaştere de către aceasta a conformităţii produsului cu legislaţia în vigoare: vădit nefondată.
| ← KORBELY contra Ungariei - Condamnare pentru o faptă care nu... | PAY contra Regatului Unit - Concedierea unui ofiţer... → |
|---|
