Decizia civilă nr. 4433/2013. Recalculare pensie. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 4433/R/2013
Ședința publică din data de 13 noiembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
C. M.
GREFIER: G. C.
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamantul M. D. și de către pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 11086 din 27 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe pârâta intimată C. NAȚI. ALĂ DE P. - C. C. DE C. B., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent, av. Cheța V., lipsă fiind reclamantul și reprezentanții celorlalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate părților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța recalifică calea de atac formulată de pârâta C. J. de P. C. din apel în recurs.
Se constată că la fila 3 din eroare a fost cusută la prezentul dosar o cerere de îndreptare, lămurire și completare a hotărârii formulată de reclamant, aceasta urmând a fi detașată și trimisă la Tribunalul Cluj, iar la dosar va fi cusută o copie.
Totodată, se constată că la data de 5 noiembrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantului recurent întâmpinare la recursul formulat de pârâtă, având atașată împuternicire avocațială și chitanța privind plata onorariului avocațial.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că nu a reprezentantul alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită admiterea recursului declarat, modificarea sentinței atacate și rejudecând pe fond, obligarea intimatei la plata parțială a cheltuielilor de judecată la fond în sumă de 250 lei, pentru motivele expuse în memoriul de recurs, arătând în esență că admițându-se în parte acțiunea formulată trebuiau acordate parțial și cheltuielile de judecată. Cu privire la recursul declarat de pârâtă, solicită respingerea acestuia pentru motivele formulate în întâmpinare, arătând că instanța de fond corect a reținut că baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă. Din adeverințele eliberate reiese că veniturile realizate au un caracter efectiv, fiind plătit CAS-ul și contribuția pentru pensia suplimentară astfel că aceste venituri trebuie avute în vedere de
către pârâtă la stabilirea cuantumului pensiei. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanței anexate întâmpinării.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 11086 din 27 iunie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul M. D. împotriva pârâtelor C. J. DE P. C. și C.N.P.- C.
C. DE C. .
Pârâta a fost obligată să recalculeze pensia cuvenită reclamantului cu luarea în considerare la stabilirea punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei a sporului în acord global, menționat în adeverința nr. 663/_ și anexa la aceasta emisă de SC Napochim SA C. și adeverința nr. 110/_ și anexa la aceasta emisă de SC Libertatea SA, începând cu data de_ .
S-a respins restul capetelor de cerere.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că prin decizia nr.
250921/_, reclamantului i s-a recalculat pensia pentru limită de vârstă.
Prin Hotărârea nr. 4672/_, C. Națională de P. P. e prin C. C. de C. a respins contestația formulată de către reclamant împotriva deciziei de mai sus.
Pârâta a depus la dosarul cauzei copia dosarului de pensie privindu-l pe reclamant în care nu s-au regăsit ca fiind luate în considerare datele din adeverințele eliberate.
De altfel, din analiza scriptului intitulat "Date privind activitatea în muncă"; a rezultat că datele din adeverință nu au fost luate în considerare din motive subiective, deși adeverința a fost emise în 2011, respectiv 2012.
Conform reglementărilor în materie, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurați prevăzuți la art.5 alin. l, pct. I, II și V din Legea nr. 19/2000 republicată, și de către angajatorii acestora, se face lunar de către aceștia din urmă.
Baza lunară de calcul a contribuției individuală de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie după caz, salariile brute individuale realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, în cazul asiguraților prevăzuți la art. 5 alin. l pct. I, au veniturile brute de natura drepturilor salariale realizate lunar de asigurații prev. la art. 5 alin. I pct. II și V.
Se iau așadar în calcul sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariul de bază sau sumele fixe indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
Salariile sunt înscrise în carnetul de muncă iar în situația în care acest lucru nu s-a întâmplat ele pot fi dovedite cu adeverințe. Dacă nu se pot dovedi cu înscrisuri la stabilirea drepturilor se va lua în calcul salariul minim pe economie. La fel pot fi dovedite și sporurile cu caracter permanent sau nu ca și majorările de salarii.
Instanța a considerat că veniturile realizate în sistem acord global, precum și celelalte venituri suplimentare trebuiau luate în considerare la calcularea drepturilor cu titlu de pensie. Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Conform dispozițiilor art. 4 și art. 5 din Legea nr. 2/1983, care reglementa sistemul de retribuire în acord global, veniturile obținute pentru prestarea muncii
în sistem acord global suplimentau retribuția tarifară, elementul principal al salarizării ca parte variabilă a retribuției condiționate, de realizarea sau nerealizarea proiectelor pentru care se angajau.
Pe lângă retribuția tarifară, personalul muncitor beneficia, ca parte variabilă a retribuției, de venituri suplimentare, pe calea adaosului de acord, a participării la beneficii, premiilor și altor stimulente, sporurilor, indemnizațiilor și compensațiilor prevăzute de lege. În cazul depășirii producției planificate veniturile creșteau în mod corespunzător și nu erau plafonate.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajatori și se calcula prin raportare la venitul brut realizat. Prevederile art.1 din Decretul nr. 389/1972 dispuneau că angajatorii au obligația să verse la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salarial.
Conform dispozițiilor art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 sistemul public de pensii se organizează și funcționează și pe baza principiului contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Acest principiu este dezvoltat în același act normativ, respectiv prin art. 78 alin. l, care arată că numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale. Persoana care după pensionare mai desfășoară o activitate aducătoare de venituri, este obligată prin lege să plătească contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat datorată în raport cu veniturile realizate.
Valorificarea unor perioade dovedite cu adeverințe emise de unitățile ori societățile unde și-au desfășurat activitatea asigurații se face prin recalcularea pensiei. Punctajul anual pentru aceste perioade ori pentru stagiul suplimentar se adaugă la punctajul luat în calcul inițial, modificându-se astfel punctajul mediu și în mod corespunzător creste cuantumul pensiei.
Conform prevederilor art. I, pct.7 din Ordinul nr. 680/_ al Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, prin sintagma "venitul brut realizat lunar"; se înțelege venitul brut în bani achitat din fondul de salarii, reprezentând salariile de bază brute corespunzătoare timpului efectiv lucrat în program normal și suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizațiile de conducere, salariile de merit, indexările, compensările și alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de bază, sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu, plătite pentru: condiții deosebite de muncă, activitate desfășurată în mediul rural, în zone izolate, activitate desfășurată de nevăzători, munca prestată în schimbul de noapte, îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază, sporul de fidelitate și altele asemănătoare. De asemenea, sunt incluse sumele plătite pentru timpul nelucrat ( concediu de odihnă, concediu de studii, zile de sărbători, zile de repaos suplimentar) și orice alte întreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariaților.
Potrivit dispozițiilor art.10 și art.23 din Legea nr.3/1977, în baza de calcul a pensiilor, înainte de apariția Legii nr.19/2000, nu se lua în considerare câștigul brut ci media retribuțiilor tarifare de încadrare stabilită pe baza retribuției tarifare de încadrare pentru cei retribuiți cu luna și retribuția tarifară de
încadrare corespunzătoare pentru 204 ore, pentru cei retribuiți cu ora, inclusiv pentru cei care lucrează în acord.
Conform art. 2 din OUG nr. 4/2005 recalcularea pensiilor urma să se facă potrivit dispozițiilor art.164 din Legea nr. 19/2000. Astfel potrivit art.164 alin.1 și
2 din Legea nr.19/2000 și art.4 alin.2 din O.U.G. nr.4/2005 erau luate în considerare sporurile, indemnizațiile și majorărilor de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de_, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, așa cum se regăsesc în Anexă.
În punctul VI din Anexă se arată însă că, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire în acord global sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.
În aceeași Anexă la pct. IV legiuitorul a optat însă pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de ministerele de resort conform actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile specificate în statele de plată și pentru care s-au plătit contribuții.
De altfel, prin Decizia nr. 736/2006 a Curții Constituționale a României, se confirmă faptul că dispozițiile pct. VI din Anexa la O.U.G. nr. 4/2005 nu exclud de plano posibilitatea valorificării veniturilor enumerate în mod exhaustiv la acest punct și că aplicabilitatea la cazul concret a acestor prevederi legale se stabilește de către instanța de judecată, în funcție de includerea sau nu a altor venituri în baza de calcul as contribuțiilor de asigurări sociale.
Prin Legea nr.250/2007 s-au modificat prevederile art.78 alin.4 din Legea nr.19/2000 în sensul că, s-a eliminat plafonarea bazei de calcul a contribuției de asigurări sociale. Astfel conform art. I, pct.10 din Ordinul M.M.F.E.S. nr.680/2007, începând cu data de_ punctajul anual al asiguratului se determină pe baza venitului brut realizat lunar prevăzut la punctul 19 .În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. V/_
, de admitere a recursului în interesul legii, declarat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reținându-se, în interpretarea dispozițiilor art.2 lit. e, art.78 și art.164 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000 și ale art.1 și 2 din O.U.G. nr. 4/2005, că sumele plătite pentru munca prestată de foștii salariați în regim de lucru prelungit, în condițiile art.1 și 2 din H.G. nr. 1546/1952, se au în vedere la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public.
Instanța a apreciat că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică celor prevăzute de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000 întrucât soluția contrară ar însemna încălcarea principiului contributivității cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la editarea acestuia.
Formele de retribuire în acord global și celelalte venituri menționate în adeverință nu au făcut parte, într-adevăr, din baza de calcul al pensiilor care conform art. 10 din Legea nr. 3/1977 era constituită din retribuțiile tarifare, însă conform aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru toți cei care plătiseră contribuțiile de asigurări sociale, ori acestea se stabileau și se achitau în raport cu câștigul brut realizat, iar nu de cel tarifar.
Pentru stagiile de cotizare realizate după data de_ acest principiu a fost respectat, iar pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția trebuia să fie aceeași conform principiului "ubi eadem est ratio, ubi eadem solutio esse debet";.
Instanța a apreciat că ceea ce interesează nu a fost caracterul permanent sau nepermanent al acestor venituri, ci faptul că statul și-a încasat drepturile la momentul respectiv iar acum revine asiguraților dreptul să își primească
contraprestația corespunzătoare din partea statului pentru a exista un echilibru al raportului juridic dintre părți.
Față de cele ce preced, având în vedere faptul că reclamantul a dovedit pretențiile sale prin adeverința anterior menționată, instanța în temeiul art. 153 lit. f și g coroborat cu prev. art. 155 din Legea nr. 263/2010 a admis acțiunea acestuia.
Drepturile au fost acordate începând cu data de_ care a fost luna următoare depunerii cererii de recalculare la sediul pârâtei.
Referitor la celelalte sporuri, instanța a respins acordarea acestora întrucât conform normelor de aplicare a Legii nr. 263/2010 modificată cu HG nr. 257/2011, Anexa 15, pct. VI, acestea nu sunt sporuri cu caracter permanent și, prin urmare, au putut fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantul M. D. și pârâta C. J. DE P. C. .
Reclamantul M. D.
a solicitat modificarea sentinței atacate și obligarea intimatei la plata parțială a cheltuielilor de judecată în fond în suma de 250 lei.
În motivarea recursului, recurentul a arătat că instanța de fond a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta să ia în considerare sporul de acord, fără a lua și sporul gratificații, dar a înlăturat în totalitate obligarea la cheltuieli de judecată.
Consideră că instanța de fond trebuia să oblige pârâta la plata parțială a cheltuielilor de judecată în suma de 250 lei.
Pârâta C. J. DE P. C.
a solicitat modificarea sentinței recurate și respingerea acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că în cazul de față Anexa nr. 15, pct. VI din Legea nr. 263/2011 exclude expres aceste sume din calcul pensiei.
Nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale;premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite;formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; compensațiile acordate conform Decretului nr. 46/1982 și Decretului nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.
Reclamantul M. D. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului formulat de C. J. de P. C. ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererile de recurs și a apărărilor formulate prin întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Recursul declarat de pârâtă este nefondat.
Într-adevăr, așa cum a arătat și recurenta pârâtă, potrivit dispozițiilor cuprinse în Anexa nr. 15 a HG nr. 257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a Legii nr. 263/2010, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord, întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Însă, în ceea ce privește sumele realizate cu titlu de acord global, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011, în soluționarea unui recurs în interesul legii, stabilind că: ";În interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de
stat, stabilește că: Formele de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din Legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.";
Cum dispozițiile cuprinse în OUG nr. 4/2005 și Legea nr. 19/2000, care au fost interpretate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, au fost preluate cu același conținut în legislația privitoare la sistemul unitar de pensii publice, Curtea apreciază că efectele Deciziei nr. 19/2011 se impun a fi extinse în privința modului de calcul a punctajului mediu anual și în cazul cererilor de recalculare formulate după data de_ .
Potrivit dispozițiilor art. 3307alin. 4 din C.pr.civ. decizia pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii este obligatorie pentru instanțele de judecată, motiv pentru care se constată a fi nefondate criticile formulate de apelantă cu privire la dispoziția instanței de fond de obligare la recalcularea pensiei în funcție de veniturile constând în acord global.
Din modul de redactare a adeverințelor eliberate de către fostul angajator reiese cu certitudine că veniturile constând în "acord global"; au fost incluse în salariul brut, constituind baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea în temeiul dispozițiilor art.
312 alin. 1 C.proc.civ. urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtă, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
Recursul declarat de reclamant este fondat.
În condițiile în care acțiunea a fost admisă în parte de către instanța de fond, pârâta este în culpă procesuală și se impunea aplicarea prevederilor art. 274 C.proc.civ. prin obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată suportate de către partea adversă proporțional cu pretențiile admise.
Prin respingerea în totalitate a cererii reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată, deși la fondul cauzei s-a făcut dovada plății sumei de 500 lei reprezentând onorariu avocat, instanța a pronunțat din acest punct de vedere o hotărâre nelegală.
Ținând seama de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.
1 C.proc.civ. va admite recursul declarat de reclamant împotriva sentinței tribunalului, pe care o va modifica în parte în sensul obligării pârâtei la plata suma de 250 lei cheltuieli de judecată la fondul cauzei reprezentând jumătate din onorariul avocațial, cuantum care este proporțional cu pretenția încuviințată.
Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței atacate.
În temeiul dispozițiilor art. 274 C.proc.civ., având în vedere soluția adoptată în recurs și reținând culpa procesuală a recurentei C. J. de P.
C., Curtea o va obliga la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatului reprezentând onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de reclamantul M. D. împotriva sentinței civile nr. 11086 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâta C. J. DE P. C. să plătească reclamantului suma de 250 lei cheltuieli de judecată parțiale la fondul cauzei.
Menține restul dispozițiilor sentinței atacate.
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva aceleiași sentințe.
Obligă intimata C. J. de P. C. să plătească recurentului M. D. suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
GREFIER
G. C.
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud. fond: R. -M. V.
| ← Sentința civilă nr. 10525/2013. Recalculare pensie. Asigurări... | Sentința civilă nr. 15661/2013. Contestație decizie... → |
|---|
