Acţiune pentru daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale. drepturi salariale stabilite prin hotărâre judecătorească. eşalonarea plăţii. legalitatea cererii
Comentarii |
|
Tribunalul TELEORMAN Sentinţă civilă nr. 16 din data de 17.01.2017
Prin cererea înregistrată la data de XXXXX, sub nr. XXXXX, reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar XXXXX, în numele membrilor de sindicat XXXXX, a chemat în judecată Școala Gimnazială XXXXX , pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, pârâtul să fie obligat la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinei civile nr XXXXX, pronunțată deTribunalul Teleorman în dosarul nr. XXXXX, de la data de XXXXX și până la data plății efective.
Motivând acțiunea, reclamantul a arătat că prin sentința civilă precitată, pârâtul a fost obligat la reîncadrarea cadrelor didactice în perioada 01.01.2010-31.12.2010, 01.01.2011-13.05.2011, potrivit legii cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, legii cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, luând în considerare dispozițiile în materia salarizării prevăzute de legea nr. 221/2008, calculul și plata diferențelor de drepturi salariale neacordate, rezultate din neaplicarea legii nr 221/2008, legii cadru nr. 330/2009, a legii cadru nr. 284/2010 și a legii nr. 285/2010, reprezentând diferența dintre drepturile salariale efectiv încasate și cele cuvenite în conformitate cu prevederile acestor acte normative, în perioada 01.01.2010-13.05.2011, actualizate în funcție de rata inflației la data efectivă a plății.
Potrivit art. 274 CM, hotărârile pronunțate în fond sunt definitive și executorii de drept, fapt pentru care trebuiau executate de unitatea de învățămînt.
Este deci evident, precizează reclamanta că s-a produs un prejudiciu membrilor de sindicat, prin faptul că aceștia au fost lipsiți de folosul sumelor de bani dispuse prin sentințele precitate.
Mai arată reclamanta că, în privința daunelor interese datorate de unitatea de învățământ pârâtă în cauză salariaților pentru neplata drepturilor salariale sunt aplicabile și dispozițiile legislației civile, respectiv cele ale Codului civil și anume:
(Noul cod civil - Legea nr. 287/2009, republicată), și anume: art. 1530, art. 1531 și art. 1535.
Creditorul are dreptul: în plus, la daune-interese pentru orice prejudiciu suplimentar pe care l-a suferit din cauza neexecutării obligației.
Susține că în egală măsură, că, în speță sunt aplicabile dispozițiile art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum si pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale in domeniul bancar, potrivit cărora: "cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea "
(Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 a abrogat O.G. nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, aprobată prin Legea nr. 356/2002, care stipula că "părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii pentru întârzierea iu plata unei obligații bănești" - art. 1 - și că "în cazul în care. potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală" — art. 2)
Din prevederile legale mai sus invocate rezultă că daunele interese constau în dobânda legală, ce curge de drept, fără punerea în întârziere, de la data scadenței drepturilor salariale prevăzute în contractul individual de muncă - aceasta deoarece obligația legală de plată a salariului trebuia îndeplinită la data stabilită prin contractul individual de muncă.
Arată că în acest sens s-a pronunțat deja Tribunalul Dolj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, care, prin sentința nr. 1946/03.05.2012 (dosar nr. XXXXX, a constatat că "dobânda este datorată începând cu data scadenței pentru fiecare dintre salariile lunare, pârâții fiind de drept în întârziere conform art. 1079 (1523NCC) Cod civil și 161 Codul muncii, astfel că se justifică acordarea dobânzii legale aferente de la data nașterii dreptului până la data plății efective". În același sens, prin sentința nr. 1515/13.02.2013, Tribunalul Dolj a reținut că daunele-interese datorate de angajator conform art. 166 alin. (4) din Codul muncii "pot consta în dobânda legală, care reprezintă prețul lipsei de folosință a sumelor stabilite prin titlul executoriu""; în consecință, în raport de dispozițiile art. 1531 din Noul Cod civil, a constatat că dobânda legală "este datorată începând cu data cererii de chemare în judecată, astfel că se justifică acordarea ei de la această dată și până la data plății efective a sumelor stabilite conform sentinței" (titlului executoriu).
În concluzie, menționează că, acordarea dobânzii legale se impune pentru neplata la scadență a sumei datorate, creditorii (membrii de sindicat beneficiari ai sentinței menționate) fiind privați de folosirea sumei de bani cuprinse între data scadenței și data plății efective. Daunele-interese moratorii (dobânda legală) reprezintă o sancțiune pentru întârzierea la plată a unor obligații, dispuse - în cazul de față - de instanța de judecată în sarcina angajatorului.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 148 și urm. și art. 194 Cod procedură civilă, art. 161, art. 166 alin. (4), art. 268 și art. 278 alin. (I) din Codul muncii, art. 2 din (OG nr. 13/2011 și art. 1530 și urm. Cod civil, art. 28 din Legea dialogului social nr. 62/2011.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri- tabel cu membrii de sindicat care susține promovarea acțiunii, sentința civilă nr. XXXXX, pronunțată de Tribunalul XXXXX - Secția XXXXX în dosarul nr. XXXXX.
În conformitate cu dispozițiile art. 223 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Pârâtul nu a formulat întîmpinare în cauză.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține în esență următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 10.11.2016, sub nr. XXXXX, reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar XXXXX, în numele membrilor de sindicat XXXXX, a chemat în judecată Școala Gimnazială XXXXX , pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, pârâtul să fie obligat la plata dobânzii legale aferente drepturilor bănești cuvenite conform sentinei civile nr 945/06.03.2013, pronunțată de Tribunalul XXXXX în dosarul nr. XXXXX, de la data de 10.11.2013 și până la data plății efective.
Pe fondul cauzei acțiunea este întemeiată și urmează să fie admisă pentru următoarele considerente:
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.71/2009 s-a prevăzut ca plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, să se realizeze după o procedură de executare eșalonată pe o perioadă inițial cuprinsă între 2010-2012. Prin acte normative ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr.45/2010, Legea nr.230/2011) au fost aduse modificări sub aspectul perioadei și procentelor de plată, urmând ca executarea obligațiilor să fie finalizată în anul 2016.
Împrejurarea că prin dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată s-a prevăzut actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică nu reprezintă un impediment legal în acordarea dobânzii legale penalizatoare, cu titlu de daune - interese moratorii, deoarece prin neexecutarea integrală a obligației de plată la data la care sumele erau datorate, adică la momentul când creanțele au devenit certe, lichide și exigibile, s-a produs în patrimoniul creditorilor un prejudiciu care trebuie acoperit integral.
Actualizarea creanțelor nu asigură repararea integrală a prejudiciului produs, având o natură juridică diferită de aceea a dobânzii solicitate de reclamanți.
Astfel, actualizarea creanței cu indicele de inflație reprezintă un calcul matematic, aplicabil în cazul unui fenomen specific economiei de piață, prin intermediul căruia se măsoară gradul de depreciere a valorii banilor aflați în circulație, aduși astfel la puterea lor de cumpărare. Scopul actualizării fiind acela de a menține valoarea reală a obligației monetare la data efectuării plății, aceasta se acordă cu titlu compensatoriu (damnum emergens).
În schimb, dobânda legală penalizatoare, reprezentând câștigul pe care creditorul l-ar fi obținut din investirea banilor, dacă aceștia ar fi fost plătiți la scadență, se acordă cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin întârziere și acoperă beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
Așadar, acordarea dobânzii legale, până la data plății integrale a drepturilor stabilite prin titluri executorii, alături de actualizarea cu indicele de inflație nu conduce la o dublă reparare a prejudiciului, ci asigură o reparare integrală a acestuia, în acord cu dispozițiile art. 1084 din Codul civil din anului 1864, respectiv art. 1531 din Codul civil din anul 2009.
Se reține și că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu au produs efecte în privința exigibilității creanțelor, în sensul amânării scadenței acestora.
Astfel, creanțele recunoscute în favoarea reclamantei, fiind certe, lichide și exigibile, obligația de plată este cu execuție imediată, chiar de la data pronunțării hotărârilor în primă instanță, potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul muncii, republicat (fost art. 289 din același act normativ, anterior republicării).
Aceasta înseamnă că plata trebuia făcută la momentul nașterii raportului juridic obligațional, obligația rezultată din aceste titluri executorii nefiind afectată de vreun termen.
Mai mult, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată nu s-a negat existența și întinderea drepturilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu s-a refuzat punerea acestora în executare, ci s-a stabilit o modalitate de executare eșalonată a obligaților de plată conținute în aceste titluri.
Acest act normativ nu are semnificația exonerării debitorilor de plata daunelor interese moratorii, întrucât art. 1082 din Codul civil din anul 1864, respectiv 1530 din Codul civil din anul 2009, consacră principiul răspunderii debitorului pentru executarea cu întârziere, acesta putând fi obligat la despăgubiri, indiferent dacă a acționat cu intenție sau din culpă.
Răspunderea sa civilă va fi atrasă ori de câte ori nu se dovedește existența unei cauze străine, exoneratoare de răspundere, reprezentată fie de cazul fortuit, forța majoră, fapta creditorului însuși ori fapta unui terț pentru care debitorul nu este ținut a răspunde.
În plus, pentru ca fapta unui terț să producă efectul exonerator, este necesar ca aceasta să aibă caracteristicile forței majore sau ale cazului fortuit.
Or, eșalonarea plății instituită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, modificată și completată nu este o cauză exoneratoare de răspundere, ci constituie un eveniment pe care debitorii, deși îl puteau prevedea, nu au luat măsuri corespunzătoare, pentru a evita neexecutarea.
Ca atare, în interpretarea dispozițiilor art.1073, art. 1082 și art. 1088 din Codul civil din anul 1864, respectiv art. 1531 și art. 1535 din Codul civil din anul 2009, reclamanta este îndreptățită la acordarea daunelor - interese moratorii, sub forma dobânzii legale, pentru executarea cu întârziere a obligațiilor rezultate din titlurile executorii.
Reclamanții din prezenta cauză, personal bugetar, au obținut drepturi salariale prin sentința civilă precitată, irevocabilă, plata drepturilor obținute s-a făcut eșalonat potrivit dispozițiilor legale sus menționate, și sunt îndreptățiți la repararea întocmai a prejudiciului material cauzat prin neexecutarea la timp a obligației de plată de către angajatorul debitor.
Pentru aceste considerente se va admite acțiunea conform dispozitivului sentinței.
← Existenţa condiţiilor de luare a măsurii arestului la... | Pretenţii. Jurisprudență Cereri → |
---|