Cerere de înregistrare a mărcii. Semn indisponibil. Similaritate cu o marcă anterioară (X’PERT LASER / XPERT STATION). Produse identice sau similare. Risc de confuzie
| Comentarii |
|
Legea nr. 84/1998, art. 6 lit. c)
în stabilirea similarităţii mărcilor şi, implicit, a riscului de confuzie, ceea ce contează în primul rând sunt asemănările, şi nu deosebirile, iar comparaţia se face mai întâi din punct de vedere fonetic şi apoi vizual.
Faptul că, din punct de vedere al elementului figurativ, există unele deosebiri referitoare la dispunerea şi grafia cuvintelor şi la culorile revendicate nu poate exclude similaritatea, câtă vreme elementul verbal este identic sau similar.
în speţă, prima parte a elementului verbal - XPERT - este identică din punct de vedere fonetic şi similară din punct de vedere grafic şi, aşa cum s-a reţinut, reprezintă pentru ambele mărci elementul-cheie, menit să asigure distinctivitatea acestora, în timp ce cuvintele care diferă - LASER şi STATION - au un pronunţat caracter descriptiv.
în ceea ce priveşte calculatoarele, produsele protejate sunt identice, iar în ceea ce priveşte scanerele şi imprimantele, ca produse complementare calculatoarelor, acestea sunt considerate similare.
Dat fiind gradul ridicat de similaritate a mărcilor, precum şi identitatea/similaritatea produselor vizate de cele două mărci, în mod corect a considerat instanţa de apel că există un risc de confuzie în cadrul segmentului de public relevant, cu privire la sursa de provenienţă a produselor protejate de cele două mărci, şi a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998, care interzic înregistrarea unei mărci similare cu o marcă anterioară, destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice
sau similare, dacă există un risc de confuzie cu marca anterioară, incluzând şi riscul de asociere cu aceasta.
C.A. Bucureşti, Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, decizia nr. 17 din 17 februarie 2005, nepublicată
La data de 8 martie 2002, solicitanta SC M.I. SRL a depus la
O.S.I.M. cererea de înregistrare pe cale naţională a mărcii individuale combinate XPERT STATION, pentru produse din clasa 09, respectiv echipamente pentru prelucrarea informaţiei şi calculatoare.
Prin decizia nr. 100645/5.03.2004, O.S.I.M. a respins cererea de înregistrare a mărcii, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998.
împotriva deciziei a formulat contestaţie solicitanta, iar prin hotărârea nr. 178/3.09.2003 Comisia de reexaminare mărcii a respins contestaţia pentru următoarele motive:
In procedura de examinare s-au identificat mai multe mărci opuse celei aparţinând solicitantei, cea mai apropiată fiind X’PERT LASER nr. 62200 i.
între marca XPERT STATION şi marca X’PERT LASER nu există diferenţe de ordin vizual şi fonetice de natură să evite riscul de confuzie şi, implicit, pe cel de asociere, în condiţiile în care elementul definitoriu, dominant, este cuvântul XPERT, cuvintele LASER şi, respectiv, STATION fiind lipsite de distinctivitate ca atare.
Deşi cele două mărci au o scriere diferită, iar solicitanta nu a invocat un drept exclusiv pentru cuvintele EXPERT şi STATION, nu se poate evita conflictul cu marca anterior înregistrată.
împotriva hotărârii Comisiei de reexaminare a declarat apel solicitanta, invocând următoarele motive:
Mărcile nu sunt similare; produsele protejate sunt diferite; nu există risc de confuzie între cele două mărci.
Prin decizia civilă nr. 426/29.04.2004, Tribunalul Bucureşti -Secţia a V-a civilă a respins apelul ca nefondat, pentru următoarele considerente:
Intre cele două mărci nu există suficiente diferenţe de ordin fonetic, de natură să evite riscul de confuzie şi, implicit, pe cel de asociere în rândul consumatorilor, conform art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998, dat fiind că elementele definitorii, dominante sunt identice, chiar dacă au o
scriere diferită, iar cuvintele LASER şi STATION sunt lipsite de distinctivitate.
Nu se poate reţine susţinerea apelantei în sensul că produsele protejate de marca sa, respectiv echipamente pentru prelucrarea informaţiei şi calculatoare, se adresează unui segment de piaţă caracterizat printr-o pregătire specializată, peste medie, deoarece, chiar în aceste condiţii, riscul de confuzie se apreciază prin luarea în considerare tocmai a acestui publicat avizat, şi nu a consumatorilor de rând.
In mod corect a reţinut Comisia de reexaminare că produsele protejate de cele două mărci sunt similare sau chiar identice, apelanta solicitând înregistrarea mărcii pentru protejarea echipamentelor de prelucrare a informaţiei şi calculatoare, iar marca opusă fiind înregistrată pentru imprimante, scanere, telecopiatoare şi ordinatoare.
In aprecierea riscului de confuzie, marca şi semnul trebuie comparate ca întreg, acordându-se o mai mare pondere elementelor comune; diferenţele pe care un consumator obişnuit le-ar putea remarca nu trebuie accentuate; prefixele comune sunt mai importante decât sufixele comune.
In cauză este vorba despre cuvintele lungi cu prefixe identice, iar elementul de început are o putere distinctivă mare, nefiind descriptiv, aşa încât diferenţele invocate de apelantă referitoare la aspectul figurativ şi de ordin vizual nu sunt suficiente pentru evitarea confuziei.
împotriva deciziei a declarat recurs solicitanta, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocând greşita aplicare a dispoziţiilor art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998.
In dezvoltarea motivului de recurs invocat, recurenta arată următoarele:
1. Chiar dacă din punct de vedere fonetic cuvântul X’PERT este similar cu XPERT, grafica celor două este diferită şi nu poate produce confuzie.
Totodată, marca sa, ca marcă combinată, arc un element figurativ în culorile albastru şi roşu, iar marca anterioară opusă are culorile revendicate roşu şi negru; de asemenea, modul de aşezare a cuvintelor este diferit.
2. In ceea ce priveşte produsele protejate, marca solicitantei se aplică pentru calculatoare, care reprezintă staţii de lucru standard pentru aplicaţii universale, ce se adresează unui segment de piaţă caracterizat printr-o pregătire peste medie, în timp ce marca anterioară, deşi se referă tot la produse din clasa 09, identifică imprimante, din altă categorie de produse I.T.
3. In cauză nu există un risc de confuzie, faţă de grafica distinctă a celor două mărci, de culorile revendicate, de domeniul de aplicare, coroborate cu împrejurarea că nu s-a invocat un drept exclusiv pentru particulele EXPERT şi STATION, respectiv LASER, de către cei doi solicitanţi, astfel încât nu se aduce atingere unui drept anterior protejat.
4. Recurenta mai solicită instanţei de recurs să analizeze maniera subiectivă în care comisiile de specialitate din cadrul O.S.I.M. se pronunţă în sensul admiterii sau respingerii cererilor de înregistrare a mărcilor, făcând trimitere la motivarea unei soluţii într-o speţă pe care o consideră asemănătoare.
Analizând recursul prin prisma criticilor formulate de recurentă, Curtea constată următoarele:
1. Mărcile supuse comparaţiei sunt mărci combinate, alcătuite fiecare dintr-un element verbal şi unul figurativ.
Elementul verbal îl reprezintă, în ambele cazuri, o combinaţie de două cuvinte, iar elementul figurativ îl reprezintă reproducerea grafică a celor două cuvinte în anumite culori revendicate.
Aşa după cum corect a reţinut Tribunalul, în stabilirea similarităţii mărcilor şi, implicit, a riscului de confuzie, ceea ce contează în primul rând sunt asemănările, şi nu deosebirile, iar comparaţia se face mai întâi din punct de vedere fonetic şi apoi vizual.
Prin urmare, faptul că din punct de vedere al elementului figurativ există unele deosebiri referitoare la dispunerea şi grafia cuvintelor şi la culorile revendicate nu poate exclude similaritatea, câtă vreme elementul verbal este identic sau similar.
In speţă, prima parte a clementului verbal este identică din punct de vedere fonetic şi similară din punct de vedere grafic şi, aşa cum s-a reţinut, reprezintă pentru ambele mărci elementul-cheie, menit să asigure distinctivitatea acestora, în timp ce cuvintele care diferă -„laser” şi „station” - au un pronunţat caracter descriptiv.
Prin urmare, utilizarea elementului verbal „xpert”, care exprimă o redare ingenioasă a cuvântului „expert”, creează un grad ridicat de similaritate a mărcilor XTERT LASER şi XPERT STATION.
2. In ceea ce priveşte produsele protejate, marca anterioară a fost înregistrată pentru: imprimante, scanere, telecopiatoare şi calculatoare, şi nu doar pentru imprimante, aşa cum susţine recurenta, iar marca recurentei tinde să protejeze calculatoare.
în ceea ce priveşte calculatoarele, produsele protejate sunt identice, iar în ceea ce priveşte scanerele şi imprimantele, ca produse complementare calculatoarelor, acestea sunt considerate similare, aşa cum corect s-a reţinut de către instanţa de apel.
Nu se poate primi susţinerea recurentei în sensul că produsele menţionate se adresează unor categorii diferite de public, deoarece ambele mărci se adresează utilizatorilor de calculatoare care, de cele mai multe ori, sunt şi utilizatorii echipamentelor complementare.
Referitor la nivelul de pregătire al consumatorilor potenţiali, instanţa ia în considerare consumatorul cu nivel mediu de pregătire din cadrul segmentului vizat, respectiv utilizatorii de calculatoare, fiind fară relevanţă că aceşti utilizatori au o pregătire în domeniu superioară altor categorii de consumatori, cărora li se adresează alte produse.
3. Dat fiind gradul ridicat de similaritate a mărcilor, precum şi identitatea/similaritatea produselor vizate de cele două mărci, în mod corect a considerat instanţa de apel că există un risc de confuzie în cadrul segmentului de public relevant, cu privire la sursa de provenienţă a produselor protejate de cele două mărci, şi a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 6 lit. c) din Legea nr. 84/1998, care interzic înregistrarea unei mărci similare cu o marcă anterioară, destinată a fi aplicată unor produse sau servicii identice sau similare, dacă există un risc de confuzie cu marca anterioară, incluzând şi riscul de asociere cu aceasta.
4. Câtă vreme există un conflict cu o marcă anterior înregistrată, nu arc nicio relevanţă faptul că recurenta renunţă la exclusivitate pentru termenii care compun marca sa, neexistând nicio dispoziţie legală care să permită înregistrarea mărcii ulterioare în atare situaţie.
5. In ceea ce priveşte presupusa practică neunitară a comisiilor de specialitate din cadrul O.S.I.M. la care se referă recurenta, Curtea nu poate să efectueze o asemenea verificare, deoarece obiectul de analiză în recurs îl constituie decizia atacată.
Pentru aceste considerente, Curtea a menţinut decizia Tribunalului, ca fiind dată cu respectarea legii şi, în baza art. 312 C. proc. civ., a respins recursul ca nefondat.
| ← Investirea hotărârilor instanţelor de fond şi de apel cu... | întoarcerea executării. Instanţa competentă în... → |
|---|
