Contraventii, legea 50/1991, cazurile de nulitate absoluta prevazute la art. 16,17 din og 2/2001, titularul contractului de antrepriza
| Comentarii |
|
Judecătoria INEU Sentinţă civilă nr. - din data de 22.12.2014
ROMANIA
JUDECĂTORIA INEU, JUDEȚUL ARAD OPERATOR 2826
DOSAR NR. …
SENTINȚA CIVILĂ NR. …/2014
Ședința publică din 22 decembrie 2014
Președinte : …
Grefier : …
S-a luat în pronunțare plângerea contravențională formulată de petenta A. SRL împotriva intimatei Orașul Ineu prin primar, pentru anulare proces-verbal de contravenție.
La apelul nominal nu se prezintă nimeni.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut la termenul din 15 decembrie 2014, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea hotărîrii, pentru termenul de azi.
I NS T A N Ț A,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la această instanță la data de 15 septembrie 2014, legal timbrată, petenta societatea A. S.R.L., cu sediul în …, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad sub nr. …, CUI …, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat G.R., cu sediul profesional în … a solicitat în contradictoriu cu intimatul Orașul Ineu prin Primarul Orașului Ineu cu sediul în Ineu, strada Republicii, nr.5, județul Arad, să se dispună anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.2/28.08.2014 prin care i-a fost aplicată amenda în sumă de 8.000 lei, pentru încălcarea dispozițiilor art.26 alin.1 lit.b din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
În fapt, petenta arătă că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor atacat, a fost sancționată la plata unei amenzi în sumă de 8.000 lei pentru încălcarea dispozițiilor art.26 alin.1 lit.b din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.
Pentru aplicarea acestei sancțiuni, agentul constatator a reținut că la șantierul "extindere conductă gaz natural Mocrea"; a efectuat lucrări în asfalt fără executarea subtraversării încălcând astfel prevederile Autorizației de construire nr.11/05.03.2014.
Învederează petenta că, art.26 alin.1 lit.b din Legea 50/1991 se referă la executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art.3, cu excepția celor prevăzute la lit. b, c, e și g, precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizații de construire în situațiile prevăzute la art.7 alin.15 de către investitor și executant.
Totodată, arată că la art.3 lit.c din Legea nr.50/1991 are în vedere următoarele lucrări : lucrările de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri de rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățire funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum de reabilitare și retehnologizare a celor existente.
Mai arată că, autorizația de construire nr.11/05.03.2014 s-a eliberat pentru executarea lucrărilor de construire pentru extinderea conductei de distribuție a gazelor naturale presiune redusă existentă în orașul Ineu și realizarea unui branșament pentru alimentarea cu gaze naturale a spitalului de psihiatrie Mocrea, fiind evident astfel că, lucrările pentru care i s-a eliberat autorizația de construire, se încadrează în sfera lucrărilor descrise la art.3 lit.c din Legea nr.50/1991.
Prin urmare, consideră că, în condițiile în care sancțiunea s-a aplicat în temeiul art.26 alin.1 lit.b din Legea nr.50/1991, iar acest text de lege prevede în mod expres o excepție cu privire la lucrările prevăzute la art.3 lit.c, iar lucrările pentru care s-a emis autorizația de construire sunt lucrările prevăzute la art.3 lit.c, prin urmare, agentul constatator, în mod eronat a încadrat lucrarea la cele de la art.26 alin.1 lit.b și în mod eronat a aplicat sancțiunea în baza acestui text de lege.
Susține de asemenea că, agentul constatator, în mod cu totul eronat a considerat că s-au încălcat prevederile autorizației de construire nr.11/05.03.2014, arătând că lucrările executate se încadrează în prevederile tehnice ale autorizației de construire și solicită ca agentul constatator să indice, în mod concret, ce reglementare din autorizația de construire a fost încălcată.
În continuare, arată că deși firma A. SRL are calitatea de antreprenor în executarea lucrărilor prevăzute în Autorizația de Construire nr.11/05.03.2014, lucrările în legătură cu care s-a constatat încălcarea autorizației de construire și s-a emis procesul-verbal de sancționare a contravențiilor, nu au fost executarea de societatea petentă ci de o altă firmă de construcții care are calitatea de subantreprenor.
Susține că, în condițiile în care răspunderea contravențională este o răspundere personală, iar în cazul în care destinatarul normei legale înțelege să nu se conformeze obligației edictate de aceasta, sancțiunea prevăzută i se va aplica acestuia, în cazul petentei, sancțiunea, pentru eventuala încălcare a autorizației de construire, trebuia să se aplice acelei firmei care, în mod concret a executat lucrările și care, în calitate de subantreprenor întocmai ca firma A. în calitatea de antreprenor, era obligată să execute lucrările la care s-a angajat, conform prevederilor autorizației de construire.
În final, arată că persoana care a semnat procesul-verbal de contravenție din partea firmei A., C.La., deși este angajată a firmei petente, nu are calitatea de reprezentant al societății în sensul prevăzut de OG nr.2/2001. Acesta a și fost motivul pentru care, procesul-verbal de contravenție a fost semnat fără obiecțiuni adică fără să se facă referire la cele arătate mai sus, în prezenta plângere.
Prin urmare, petenta solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor atacat.
În drept, plângerea s-a întemeiat pe disp.art.1, art.16, art.31 din OG nr.2/2001, art.3, art.26 din Legea nr.50/1991.
În probațiune, petenta a depus la dosar: procesul-verbal de contravenție nr.2 /28.08.2014 f.5-6, copie autorizație de construire nr.11/05.03.2014 emisă de Primăria orașului Ineu f.7-8, copie notă de inventar f.9, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru f.10, împuternicire avocațială f.11, copie proces-verbal de predare amplasament nr.411/07.07.2014 f.40-41 și a solicitat audierea martorilor petentei C.G.-L. și P. C.-G.
Intimata, prin întâmpinarea depusă la filele 18-20 dosar, a solicitat respingerea plângerii formulată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.2/28.08.2014, ca fiind neîntemeiată, iar pe fond păstrarea procesului-verbal ca temeinic și legal de petentă.
Astfel, arată că procesul verbal de constatare a contravenției este temeinic și legal având în vedere că autorizația de construire nr.11/05.03.2014 are ca obiect "extinderea conductei de distribuție a gazelor naturale presiune redusă existentă în orașul Ineu și realizarea unui branșament pentru alimentarea cu gaze naturale a spitalului de psihiatrie Mocrea, județul Arad";.
Conform Proiectului pentru Autorizarea lucrării de Construcții, respectiv P.A.C., pagina 2, petenta avea obligația să realizeze un anumit număr de subtraversări din punctual de cuplare și până în punctul unde se va realiza branșamentul, respective 11 subtraversări, 2 de drumuri județene DJ 792, DJ 792D, 7 drumuri secundare pentru accesul utilajelor agricole, 2 de canale pentru ape pluviale.
Aceste obligații au rațiunea de a preveni deteriorarea infrastructurii existente, lucrarea fiind autorizată cu aceste obligații tehnice în sarcina executantului, obligații pe care acesta le-a cunoscut și le-a asumat.
Cu privire la încadrarea în norma legală și aplicarea sancțiunii, arată că s-au avut în vedere prevederile Legii nr.50/1991 rep., respectiv prevederile art.26 alin.1 lit.b din lege, și anume "executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, a lucrărilor prev. la art.3, cu excepția celor prevăzute la lit.b,c, e și g, precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizații de construire în situațiile prev. la art.7 alin.15 de către investitor și executant";.
La art.3 lit.c, se prevede că "lucrările de construire, reconstruire, , modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri de rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățire funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum de reabilitare și retehnologizare a celor existente";.
Intimata solicită a se observa, raportat la obiectul autorizației de construire nr.11/05.03.2014, anume "extinderea conductei de distribuție a gazelor naturale presiune redusă existentă în orașul Ineu, și realizarea unui branșament pentru alimentarea cu gaze naturale a spitalului de psihiatrie Mocrea, județul Arad"; ,excede lucrările expres și limitativ prevăzute la art.3 alin.1 lit.c, din Legea nr.50/1991 rep., lucrarea nefiind un simplu branșament sau racord de utilități și nici o lucrare pentru noi capacități de transport sau distribuție a energiei electrice și/sau termice, obiectul autorizației fiind în principal "extinderea conductei de distribuție a gazelor naturale presiune redusă existentă în orașul Ineu";.
Potrivit art.5, pct.2 din Legea nr.325 din 14 iulie 2006, privind serviciul public de alimentare cu energie termică, agentul termic este definit ca fiind "fluidul utilizat pentru acumularea, transferul termic și pentru transmiterea energiei termice";, rezultând astfel, în mod evident, faptul că, din punct de vedere legal, energia termică, respectiv agentul termic, prin care se realizează acumularea, transferul și transportul energiei termice, nu poate fi asimilată sau confundată cu gazul natural sau cu energia electrică, acestea fiind reglementate de către Legea nr.123/2012.
Potrivit art.3, pct.22 din Legea nr.123/10.07.2012 a energiei electrice și a gazelor naturale "distribuție de energie electrică"; este definită ca fiind "transportul energiei electrice prin rețele de distribuție de înaltă tensiune, medie tensiune și joasă tensiune, cu tensiune de linie nominală de până la 110kV inclusiv, în vederea livrării acesteia către clienți, fără a include furnizarea";, de asemenea, legea m,ai sus amintită reglementează și definește în mod distinct, la art.100 pct.11 biogazul, ca fiind "amestec de gaze de origine biogenă produs prin procese de fermentație, gazeificare sau piroliză a unor substanțe organice";, la pct.12, biometanul, ca fiind "biogaz adus la parametrii de calitate pentru a putea fi utilizat în rețelele de transport și distribuție în amestec cu gazele naturale";, la pct.33, conducător de transport, în sensul Legii nr.123/2012, fiind "ansamblu format din conducte, inclusiv instalațiile, echipamentele și dotările aferente, care funcționează în principal în regim de înaltă tensiune, prin care se asigură transportul gazelor naturale între punctele de preluare din conductele de alimentare din amonte, din conductele de interconectare, punctele de preluare din import sau din terminalele GNL, până la punctele de predare la operatorii de distribuție, la clienții finali sau în conductele de interconectare";.
Prin urmare, din economia reglementării prin Legea nr.123/2012 și prin Legea nr.325/2006, rezultă că legiuitorul a făcut o distincție evidentă între transportul și distribuția energiei electrice și/sau termice și cea a gazelor naturale, or în speță, aplicarea prev.art.26 alin.1 lit.b din Legea nr.50/1991 rep., s-a făcut în mod corect, transportul gazelor naturale nefăcând obiectul art.3 lit.c din Legea nr.50/1991 rep., așa cum în mod greșit susține petenta.
Lucrările care nu au fost executate potrivit autorizației de construire nr.11/05.03.2014 și PAC au fost executate de către petentă, fapt confirmat și de către reprezentata acesteia C.L., care a semnat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.2/28.08.2014 fără obiecțiuni.
În probațiune, intimata a depus copia autorizației de construire nr.11/05.03.2014, f.21-22,copie foaie de capăt emis de SC Gaz Vest SA f.23 și copie memoriu tehnic f.24-26 dosar.
Examinând legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, din coroborarea probelor de la dosar, instanța reține în fapt următoarele:
Plângerea contravențională a fost depusă în termenul legal prevăzut de art. 31 alin.1 din Ordonanța nr.2/2001, la data de 12.09.2014 (fila 9), procesul-verbal de contravenție fiind întocmit la data 28.08.2014 (filele 5-6).
În fapt, prin procesul-verbal seria AR URB nr. 0000005 încheiat la data de 28.08.2014, la Primăria Orașului Ineu, intimata a aplicat petentei SC A. SRL sancțiunea contravențională principală constând în amendă în cuantum de 8000 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută și sancționată de art.26 alin.1 lit.b din Legea nr. 50/1991, rep.
În procesul-verbal de contravenție s-a reținut că, petenta a procedat la executarea lucrărilor fără respectarea prevederilor P.A.C. și a autorizației de construire nr. 11/2014, respectiv efectuarea săpăturilor în asfalt, fără efectuarea subtraversării str. Lacului din orașul Ineu.
Procesul-verbal este semnat de către petentă, rubrica "Obiecțiuni ale contravenientului";, nefiind completată.
Sub aspectul legalității, instanța constată că procesul-verbal atacat a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă reglementate sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din Ordonanța nr.2/2001 care pot fi invocate de instanță din oficiu.
Cu privire la susținerile petentei că procesul verbal a fost încheiat de o persoană care, deși angajat al societății petente nu are calitatea de reprezentant, este de observat că, potrivit considerentelor Deciziei nr. XXII din 19 martie 2007 pronunțată de ICCJ în recurs în interesul legii, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea data în cuprinsul art. 17 din ordonanța. Astfel, prin acest text de lege se prevede ca ,,lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal,, specificându-se ca numai în astfel de situații ,,nulitatea se constată și din oficiu,,.
În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectarea cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act, cel sancționat având posibilitatea formulării apărărilor pe calea plângerii.
Astfel, în ipoteza expusă de petentă, nulitatea relativă atrage anularea procesului verbal doar dacă vătămarea nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului.
Mai mult, petenta a depus plângere cu privire la cele reținute în sarcina petentei precum și cu privire la sancțiunea aplicată, astfel că aspectele menționate în cuprinsul plângerii cu privire la nelegalitatea procesului verbal, se vor examina în continuare.
Astfel, referitor la susținerea petentei că agentul constatator, în mod eronat a încadrat lucrarea la art.26 alin.1 lit.b și în mod eronat a aplicat sancțiunea în baza acestui text de lege, instanța constată că aceasta este neîntemeiată.
Potrivit autorizației de construire nr. 11/05.03.2014, obiectul autorizației îl constituie în principal ";extinderea conductei de distribuție a gazelor naturale presiune redusă existentă în orașul Ineu";, în vederea" realizării unui branșament pentru alimentarea cu gaze naturale a spitalului de psihiatrie Mocrea, județul Arad ";.
Prin urmare, obiectul autorizației de construire nu este inclus în situațiile de excepție limitativ prevăzute de art. 26 alin.1 lit.b, astfel cum a precizat în mod just intimata prin întâmpinarea depusă la dosar, lucrarea efectuată de petentă, nefiind o simplă branșare sau racordare la rețele de utilități și nici o lucrare pentru noi capacități de producere, transport sau distribuție a energiei electrice și/sau termice, în speță fiind vorba de transportul gazelor naturale, acesta nefăcând obiectul art. 3 lit.c din Legea nr. 50/1991.
În ceea ce privește calitatea de subiect activ al săvârșirii contravenției, instanța reține că din procesul-verbal de predare amplasament nr.411/07.07.2014 coroborat cu declarațiile martorilor C. G. L. și P. C. G., cel din urmă fiind și administratorul societății petente, rezultă că executarea lucrărilor prevăzute în autorizația de construire nr. 11/05.03.2014 a fost efectuată de SC M. O. SRL, în calitate de subantreprenor al petentei.
Cu toate acestea, potrivit art. 1852 alin.2 Cod civil" În raporturile cu beneficiarul, antreprenorul răspunde pentru fapta subantreprenorului la fel ca pentru propria sa faptă ";, de unde rezultă că, în speță, petenta este responsabilă de modul în care SC M. O. SRL și-a îndeplinit obligațiile de executare a lucrării autorizate prin autorizația de construire nr. 11/05.03.2014, petentei fiindu-i atribuit prin licitație proiectul,, Extindere conductă gaz natural Mocrea,, care după accesarea contractului a subantreprenoriat lucrarea altor societăți, și, prin urmare, motivul de nulitate invocat de petentă este nefondat.
În fine, deși conform susținerilor petentei și a martorului C. G. L., aceasta din urmă nu deține calitatea de reprezentant al petentei, instanța reține că, petenta nu a dovedit o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea procesului-verbal de contravenție, astfel cum impune Decizia nr. XXII/2007 prin care ICCJ, citată anterior, în condițiile în care martorul C. G. L. este angajata petentei, iar prin plângerea-contravențională formulată, petenta a avut dreptul și a invocat o serie de obiecțiuni, considerate importante în vedere justei soluționări a cauzei, inclusiv prin audierea în calitatea de martor al administratorului societății petente.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de validitate cu privire la constatările făcute cu propriile simțuri de agentul care a încheiat procesul-verbal. Astfel, întrucât fapta petentului de a executa o lucrare în asfalt fără executarea subtraversării,încălcând astfel prevederile autorizației de construire nr. 11/05.03.2014, a fost constatată de către agentul care a întocmit procesul-verbal, potrivit art.16 și art.34 din OG nr. 2/2001, prin urmare, petenta trebuie să facă dovada unei fapte contrare celei constatate prin procesul-verbal de contravenție.
Împrejurarea că sarcina probei revine petentului sancționat contravențional nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici prezumția de nevinovăție asimilată dreptului penal, întrucât plângerea contravențională presupune o judecată contradictorie cu toate garanțiile procesuale care decurg din aceasta. În hotărârea dată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Anghel c. României, s-a concluzionat, din perspectiva desfășurării procedurii în ansamblul său și asigurării dreptului la un proces echitabil, faptul că instanța națională a așteptat de la reclamant să inverseze prezumția de legalitate și de temeinicie a procesului-verbal în litigiu, raportând proba contrarie la expunerea faptelor stabilită în procesul-verbal. Curtea a subliniat că o asemenea abordare a instanțelor naționale nu este surprinzătoare, în măsura în care regimul juridic aplicabil contravențiilor este completat de dispozițiile Codului de procedură civilă, reglementat în materie de probă de principiul "onus probandi incubit actori"; - sarcina probei revine reclamantului. Această regulă presupune că, obligația de prezentare a probei asupra unei fapte revine celui care invocă fapta, fiind acceptat de către Curte faptul că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept pe care Convenția nu le împiedică în principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag.
Potrivit jurisprudenței Curții EDO, materia contravențiilor este asimilată materiei penale, fiindu-i aplicabile garanțiile art. 6 din Convenția EDO. De asemenea, Convenția nu se opune unei prezumții de legalitate și temeinicie a procesului-verbal însă cu două condiții: sancțiunea prevăzută de lege să nu fie gravă și să existe posibilitatea administrării de probe in vederea răsturnării prezumției de către petent, in acest sens pronunțându-se Curtea EDO în hotărârile Anghel c României, Haiducu c României, Nicoleta Gheorghe c României.
Cu respectarea principiilor prezumției de nevinovăție și al egalității armelor impuse de exigențele art. 6 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale, precum și a principiilor contradictorialității și al dreptului la apărare prevăzute de Codul de procedură civilă, s-a dat posibilitatea ambelor părți de a propune probe.
Astfel, în cadrul probei cu înscrisuri, petenta a depus la dosar, procesul-verbal de contravenție nr.2 /28.08.2014 f.5-6, copie autorizație de construire nr.11/05.03.2014 emisă de Primăria orașului Ineu f.7-8, copie notă de inventar f.9, chitanța de plată a taxei judiciare de timbru f.10, împuternicire avocațială f.11, copie proces-verbal de predare amplasament nr.411/07.07.2014 f.40-41 și s-au audiat martorii C.G.-L. și P. C.-G., propuși de aceiași petentă, fără a prezenta însă o probă pentru a dovedi o stare de fapt contrară celei relatate în cuprinsul procesului-verbal de contravenție.
Astfel, este indubitabil că petenta este titularul proiectului,, Extindere conductă gaz natural Mocrea,, după accesarea contractului, acesta a încheiat contracte de subantreprenoriat cu alte societăți, toate lucrările fiind însă destinate finalizării proiectului contractat de petentă.
Pentru aceste considerente, instanța reține că procesul-verbal seria AR URB nr. 0000005 este temeinic și legal întocmit, petenta având obligați în calitate de titular al contractului să respecte prevederile autorizației de construire.
În drept, conform art. 26 alin.1 lit.b din Legea nr. 50/1991 rep." Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor prevăzute la lit. b), c), e) și g), precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizații de construire în situațiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor și executant.";
În baza art. 26 alin.2 din Legea nr. 50/1991 " Contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite de persoanele fizice sau juridice, se sancționează cu amendă după cum urmează: de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d), e) și e^1);.";
Cu privire la sancțiunea contravențională principală aplicată petentei, constând în amendă în cuantum de 8000 lei, instanța arată că aceasta se încadrează în limitele legale, potrivit art. 26 alin.2 din Legea nr. 50/1991, reprezentând sancțiunea pentru încălcarea obligației legale ce revine unei persoane de a respecta normele legale privind executarea lucrărilor de construire.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii, având în vedere prevederile art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, respectiv împrejurările în care a fost săvârșită fapta, în cauză fiind executată, "extinderea conductei de distribuție a gazelor naturale presiune redusă existentă în orașul Ineu și realizarea unui branșament pentru alimentarea cu gaze naturale a spitalului de psihiatrie Mocrea, județul Arad";, scopul acestei lucrări fiind racordarea Spitalului de Psihiatrie din localitatea Mocrea la rețeaua de distribuție gaze naturale existentă în orașul Ineu, iar soluția tehnică aleasă a fost stabilită în conformitate cu reglementările urbanistice în vigoare, în vederea protejării conductei și evitarea deteriorării acesteia, rezultă că sancțiunea amenzii în cuantumul aplicat este direct proporțională cu gravitatea faptei ce rezultă din încălcarea regulilor de construire arătate.
Pentru considerentele expuse, întrucât procesul-verbal contestat este temeinic și legal întocmit, sancțiunile aplicate fiind corect individualizate, în temeiul art.34 alin.1 din Ordonanța nr.2/2001 instanța va respinge plângerea ca nefondată.
Având în vedere că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată, acestea nu vor fi acordate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petenta societatea A. S.R.L., cu sediul în …, înregistrată la ORC cu nr. …, CUI …, cu sediul procesual ales la Cabinet de Avocat G. R., cu sediul profesional în … în contradictoriu cu intimatul Orașul Ineu prin Primarul Orașului Ineu cu sediul în Ineu, str.Republicii, nr.5, jud. Arad, pentru anularea procesului verbal de contravenție, seria AR, URB nr.0000005, întocmit de intimată la data de 28.08.2014, cărui dispoziții le menține.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare. În cazul exercitării căii de atac, cererea de apel se depune la Judecătoria Ineu.
Pronunțată în ședința publică din 22.12.2014.
Președinte, Grefier
| ← Bilet la ordin. contestaţie la executare. termen special de 5... | Calitatea procesuală activă a terţului în contestaţia la... → |
|---|
