Devoluţiune legală a moştenirii. întinderea drepturilor moştenitorilor. Imobil restituit în procedura Legii fondului funciar pe numele moştenitorilor fostului proprietar.
| Comentarii |
|
Partaj voluntar de folosinţă. Consecinţe la decesul unui copartajant
C. civ., art. 650 C. proc. civ., art. 728 Legea nr. 319/1944, art. 1
1. în cazul moştenirii legale, transmiterea succesiunii operează în virtutea legii din momentul deschiderii moştenirii, în condiţiile strict determinate de dispoziţiile legale, de la care nu se admit excepţii. Cât priveşte drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor, acestea sunt reglementate prin Legea nr. 319/1944 pentru dreptul la moştenire al soţului supravieţuitor, care a abrogat dispoziţiile din Codul civil referitoare la succesiunea soţului supravieţuitor. Potrivit art. 1 din acest act normativ, în concurs cu descendenţii defunctului şi indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor are dreptul la 1/4 din moştenire. Prin urmare, soţul supravieţuitor nu poate pretinde o cotă mai mare din moştenire pe motiv că este soţul defunctei.
2. După emiterea titlului de proprietate în procedura prevăzută de Legea fondului funciar, între moştenitori a intervenit un partaj voluntar de folosinţă, stabilindu-se de comun acord suprafeţele de teren ce revin fiecăruia dintre ei, plătind distinct taxele şi impozitele aferente. La decesul unui copartajant, bunul imobil stăpânit în temeiul partajului de folosinţă se include în masa bunurilor succesorale. Prin hotărâre se supune partajului un lot din cel ce a făcut obiectul partajului de folosinţă.
Trib. Bucureşti, Secţia a V-a civilă, decizia nr. 1388/A din 2 noiembrie 2007, nepublicată
Prin cererea înregistrată la data de 7 februarie 2007 pe rolul Judecătoriei Cometu sub nr. 456/1748/2007, reclamanta P.N. a chemat în judecată pe pârâtul C.M. pentru a se dispune ieşirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pe urma defunctei C.V., mama reclamantei, decedată la data de 12 mai 1999, ai cărci moştenitori sunt reclamanta (în calitate de fiică) şi pârâtul (în calitate de soţ supravieţuitor), conform certificatului de moştenitor nr. 3 din 23 ianuarie 2002, emis de B.N.P. M.M.T., şi anume asupra cotei de 1/2 din imobilul situat în oraşul Popeşti Leordcni, jud. Ilfov, compus din teren în suprafaţă de 900 mp şi construcţia edificată pe acesta în suprafaţă utilă de 80 mp, imobil dobândit prin uzucapiune, conform sentinţei civile nr. 600 din 6 februarie 2006, pronunţată de Judecătoria Buftea în dosarul nr. 6751/2005, definitivă şi irevocabilă prin decizia nr. 2269 din 30 noiembrie 2006, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a IlI-a civilă şi pentru cauze de minori şi familie, în dosarul nr. 10896/3/2006, precum şi a cotei de 1/5 din suprafaţa totală de
11.384 mp, situată în extravilanul comunei şi un teren arabil de 521 mp, situat în intravilanul oraşului, cotc moştenite de defunctă de la bunic, împreună cu alţi patru moştenitori legali, astfel cum sunt individualizaţi în certificatul de moştenitor şi în titlul de proprietate nr. 26221 din
6 februarie 1996 eliberat de Comisia judeţeană Ilfov pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, adică a suprafeţei de 2.310 mp.
Prin sentinţa civilă nr. 686 din 4 aprilie 2007, Judecătoria Cornetu a admis acţiunea formulată de reclamanta P.N. împotriva pârâtului C.M.; a dispus ieşirea din indiviziune asupra masei succesorale rămase de pc urma defunctei C.V., decedată la data de 12 mai 1999, astfel cum a fost stabilită prin certificatul de moştenitor nr. 3 din 23 ianuarie 2002 emis de B.N.P. M.M.T.; a atribuit reclamantei P.N. suprafaţa de
1732.60 mp teren (500 mp în tarlaua 52/6 parecla 34, 10x50 m şi
1232.60 mp în tarlaua 51/5 parcela 71, 200,90x9,01), iar pârâtului C.M. suprafaţa de 577,4 mp teren în tarlaua 51/5 parcela 71, 2,88x200,90, conform propunerii de lotizare făcute de expertul topograf S.C., care a fost omologat; a atribuit reclamantei P.N. lotul nr. 1 din imobilul teren construcţie situat în comuna Popeşti-Leordeni, judeţ Ilfov compus din
337,50 mp teren, încăperile 1, 2 şi 3 şi 14,39 m gard ulucă, iar pârâtului C.M. lotul nr. 2 din acelaşi imobil teren + construcţie, compus din încăpcrile 4, 5 şi 6, magazie şi WC-ul şi 3,02 m gard ulucă şi 562,50 mp teren, conform raportului de expertiză tehnică imobiliară cfectuat în cauză de expert P.T.V., care a fost omologat; pentru egalizarea loturilor pârâtul a fost obligat să achite reclamantei suma de 1887 lei cu titlu de sultă.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în ceea ce priveşte terenul situat în Popeşti-Leordeni, că din cci 900 mp reclamantei îi revine o cotă de 3/4 din 1/2, adică 337 mp, şi solicită acordarca terenului din faţa clădirii, unde se află şi camerele în carc locuieşte, iar pârâtului lotul din spatele curţii.
Referitor la terenul extravilan, s-a reţinut că acesta are suprafaţa totală de 11.384 mp conform titlului de proprietate, fiind obţinut de defuncta C.V., în cotă indiviză de 1/5, prin moştenire de la tatăl său,
R.P., prin reconstituirea dreptului de proprietate. încă de la emiterea titlului între moştenitori a intervenit un partaj voluntar de folosinţă, stabilindu-se de comun acord suprafeţele de teren ce revin fiecăruia dintre ei, plătind distinct taxele şi impozitele aferente, de 10 ani. Conform acestui partaj voluntar, defuncta a obţinut în folosinţă 1810 mp în tarlaua 51/5 parcela 71 şi 500 mp în tarlaua 52/6, parcela 34. Cota reclamantei este de 3/4, adică 1.732,5 mp, pârâtului revenindu-i
577,5 mp. Conform lotizării propuse de expertul topograf, în lotul nr. 1 al reclamantei P.N. a intrat suprafaţa de 1732,60 mp din care 500 mp în tarlaua 52/6, parcela 34 în Popeşti-Leordeni şi 1232,60 mp
în tarlaua 51/5, parcela 71 în Popeşti-Leordeni. In lotul nr. 2 al pârâtului C.M. urmează a intra suprafaţa de 577,4 mp din tarlaua 51/5, parecla 71 în Popeşti-Leordeni.
Cât priveşte imobilul construcţie şi teren situat în comuna Popeşti-Leordeni, valoarea de circulaţie a acestuia este de 51.120 lei construcţia, formată din 5 camere, bucătărie, magazie, WC, gard ulucă şi 61.236 Ici terenul aferent de 900 mp. Ca urmare a propunerii expertului, în lotul reclamantei au fost atribuite încăpcrile 1, 2 şi 3, 14,38 ml gard ulucă şi 337,50 mp teren, iar în lotul pârâtului încăpcrile 4, 5 şi 6, magazia şi WC-ul, 3,02 ml gard ulucă şi 562 mp teren, conform schiţei anexă la raportul de expertiză. Pentru egalizarea loturilor (3/8 reclamanta şi 5/8 pârâtul), pârâtul a fost obligat să achite reclamantei suma de 1887 lei cu titlu de sultă.
împotriva acestci sentinţe la 20 iulie 2007 a declarat apel pârâtul C.M., înregistrat pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a V-a civilă la data de 30 iulie 2007 sub nr.456/1748/2007. Apelantul a solicitat mărirea lotului său cu o suprafaţă de 500 mp pentru că are calitatea de soţ supravieţuitor şi legea îi dă dreptul de a avea o cotă mai mare din masa succesorală şi nu egală cu cea la care are dreptul fiica sa, în calitatc de succesor de gradul I, şi pentru că după moartea acestuia, fiica sa, în calitatc de moştenitoare, va dobândi şi această cotă. Apelantul a mai arătat că pe timpul vieţii doreşte să deţină şi suprafaţa
de 500 mp pe considerentele expuse mai sus şi pentru faptul că este în vârstă şi acest teren este aproape de casă. Susţine apelantul-pârât că este greşită egalizarea loturilor făcută de instanţa de fond.
La data de 16 octombrie 2007, pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat. In motivare, a arătat că instanţa de fond s-a pronunţat asupra cotelor legale care revin părţilor, reţinând cu exactitate situaţia de fapt şi cotele corespunzătoare. La formarea loturilor s-a ţinut cont de solicitarea sa, de raportul de specialitate întocmit de expertul desemnat în cauză şi s-a făcut atribuirea în natură către fiecare moştenitor, conform cotelor legale prevăzute în certificatul de moştenitor, respectiv 3/4 din masa succesorală pentru reclamantă şi 1/4 pentru pârât.
Examinând sentinţa apelată prin prisma criticilor formulate şi în conformitate cu prevederile art. 295 alin. (1) C. proc. civ., Tribunalul retine următoarele:
In cazul în care defunctul nu a lăsat testament, moştenirea se transmite în temeiul legii la persoanele, în ordinea şi în cotele determinate de lege. Aceasta înseamnă că, în cazul moştenirii legale, transmiterea succesiunii operează în virtutea legii din momentul deschiderii moştenirii în condiţiile strict determinate de dispoziţiile legale, de la care nu se admit excepţii. Cât priveşte drepturile succesorale ale soţului supravieţuitor, acestea sunt reglementate, în prezent, prin Legea nr. 319/1944 pentru dreptul la moştenire al soţului supravieţuitor, care a abrogat dispoziţiile din Codul civil referitoare la succesiunea soţului supravieţuitor. Potrivit art. 1 din acest act normativ, în concurs cu descendenţii defunctului şi indiferent de numărul lor, soţul supravieţuitor are dreptul la 1/4 din moştenire.
Prin urmare, din terenul restituit moştenitorilor lui R.P. prin titlul de proprietate nr. 26211 din 6 decembrie 2007, din care defuncta deţinea o cotă indiviză de 2.310 mp (1/5), pârâtului îi revine o suprafaţă de 577,4 mp (1/4), în calitatc de soţ supravieţuitor, iar reclamantei o suprafaţă de 1732,6 mp (3/4), în calitate de fiică, nefiind posibilă astfel mărirea lotului apelantului-pârât în detrimentul celui al intimatei-reclamante cu suprafaţa de 500 mp atribuită acesteia de către prima instanţă.
Faţă de aceste considerente, reţinând că hotărârea atacată este temeinică şi legală, în temeiul art. 296 C. proc. civ., Tribunalul a respins apelul ca nefondat.
Notă: Instanţa de apel s-a pronunţat, în limitele învestirii sale, asupra cotei legale în care cei doi moştenitori culeg moştenirea în
concurs şi asupra întinderii loturilor formate prin hotărârea primei instanţe de ieşire din indiviziune, la propunerea expertului topograf.
Criticat în apel este modul de împărţire a unui teren agricol extravilan obţinut de defunctă prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii fondului funciar, prin moştenire de la autorul acesteia, alături de alţi patru moştenitori. Aşadar, în masa succesorală ce face obiectul cauzei se include cota de 1/5 din dreptul de proprietate asupra întregului teren arabil ce este menţionat în titlul de proprietate.
în cauză, s-a procedat la partajarea acestei cote, în echivalentul ei în teren, plecându-se de la împrejurarea de fapt că între cei 5 moştenitori menţionaţi în titlul de proprietate a intervenit un partaj voluntar de folosinţă. Acest partaj însă nu este de natură a sista indiviziunea dintre moştenitori, astfel încât defuncta nu deţinea în patrimoniu un imobil determinat în materialitatea sa, ci un drept indiviz, abstract. Or, instanţele de fond, reţinând valabilitatea partajului de folosinţă, au procedat la sistarea indiviziunii şi atribuirea unor loturi în proprietatea moştenitorilor acestei defuncte, fără ca aceasta să fi deţinut în mod legal terenul respectiv în patrimoniu cu titlul de proprietate individuală.
| ← Indiviziune succesorală. Titularii dreptului de proprietate pe... | Partajul voluntar al bunurilor succesiunii realizat în fapt,... → |
|---|
