Dovedirea bunei-credinţe. Titlu translativ de proprietate
| Comentarii |
|
C.civ., art. 486
Buna credinţă rezultă şi din alte împrejurări decât titlul de proprietate. Pasivitatea sau conduita tolerantă a proprietarului fondului poate conduce la înlăturarea relei-credinţe a constructorului.
Cos., secţia I, decizia nr. 854 din 26 mai 1939 (J.G. nr. 38/1939, p. 1195)
Pentru ca un constructor pe teren străin să fie considerat drept constructor de bună-credinţă, în sensul şi cu efectele prevăzute de art. 494 C.civ., nu este necesar să justifice existenţa unui titlu translativ de proprietate, cum cere art. 486 C.civ. posesorului pentru dobândirea fructelor percepute în timpul posesiunii sale, pentru că textul art. 494 C.civ. român, spre deosebire de textul corespunzător al Codului civil francez, nu se referă la situaţiunea posesorului de bună-credinţă despre care tratează art. 486 C.civ. în materie de dobândirea fructelor.
Aşadar, dacă în speţă instanţa de fond a considerat pe intimată în recurs ca fiind constructoare de bună-credinţă în înţelesul art. 494 C.civ., deşi ea nu avea un titlu translativ de proprietate privitor la terenul pe care a construit, prin aceasta nu a săvârşit niciuna din neregularităţile şi nu a violat niciunul din textele invocate prin motivul de casare, motiv care în
mod eronat atribuie noţiunii de bună-credinţă cuprinsă în art. 494 C.civ. înţelesul particular pe care îl are această noţiune în cadrul aplicării dispo-ziţiunilor art. 486 C.civ.
| ← Uzucapiunea de scurtă durată. Act sub semnătura privată... | Construcţiuni pe loc străin. Constructor de bună-credinţă.... → |
|---|
