Grăniţuire. Stabilire pe baza documentaţiei de intabulare
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, decizia nr. 3991 din 15 octombrie 2013
Prin cererea înregistrată la 22.09. 2010 reclamanţii G.I., G.S., K.O. şi K.E. au chemat în judecată pe pârâtul K.S. solicitând obligarea acestuia la grăniţuirea proprietăţilor lor, învecinate, şi anume terenul proprietatea reclamanţilor situat în satul L.
Prin sentinţa civilă nr. 1615 din 20.12.2012 pronunţată de Judecătoria Şimleu-Silvaniei s-a admis cererea reclamanţilor G.I., G.S., K.O., K.E. împotriva pârâtului K.S..
S-a stabilit linia de hotar dintre proprietatea reclamanţilor, teren intravilan, curţi, constricţii situat în L.t,înscris în TP nr.1204/111534/18.09.2009 de 1000 mp cu vecinătăţile G.S., Drum, K.S, G.A, şi proprietatea pârâtului, teren intravilan, curţi construcţii situat în L., înscris în TP nr.1493/89447/11.12.2002 şi în cf 50245 Sărmăşag nr.cad.50245 de 1000 mp cu vecinătăţile: Gal J., Drum, L.G, G.A, pe linia notată cu A-10-9-8 pe schiţa de la fila 64 din dosar, conform completării expertizei topometrice efectuate de către exp.A.N. (f.63-64).
Completarea expertizei topometrice efectuate în cauză de către A.N. (f.63-64) face parte integrantă din hotărâre.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin Titlul de Proprietate nr. 1204/111534/18.09.2009 s-a reconstituit în favoarea reclamanţilor
G.S., G.I:, K.O., K.E. dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1000 mp situat pe teritoriul comunei Sărmăşag, curţi construcţii cu vecinătăţile: Nord - G.S., Est - Drum, Sud- K.S., Vest - G.A.(f.7)
Prin Titlul de Proprietate nr.1493/89447/11.12.2002 s-a reconstituit în favoarea pârâtului K.S. dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 1000 mp situat pe teritoriul satului L., comuna Sărmăşag, curţi construcţii cu vecinătăţile: Nord - G.J., Est - Drum, Sud- L.G., Vest -G.A.(f.16) .Ulterior, in favoarea pârâtului s-a întabulat dreptul de proprietate în cf. 50245 Sărmăşag nr.cad.50245 (f.14), conform planului de amplasament depus la fila 13.
Prin expertiza topometrica efectuata in cauza de către exp.A.N. au fost propuse trei variante de stabilirea liniei de hotar: varianta 1 , solicitata de către reclamanţi, conform folosinţei actuale, in care fântâna rămâne in proprietatea reclamanţilor; varianta 2, solicitata de parat, conform documentaţiei de intabulare, cu un front la strada pentru reclamanţi de 19,31 m, iar al paratului de 17,81 m; varianta 3, propusa de expert, in care frontul la strada al reclamanţilor este de 20,61 m , iar al paratului este de 16,51 m si cu fântâna in proprietatea reclamanţilor.(f. 31-34).
La cererea pârâtului , a fost efectuata completarea acestei expertize, cu efectuarea unei variante in conformitate cu documentaţia de intabulare, in care frontul stradal este de 16,80 ml (f.44), completarea fiind depusa la filele 63-64 , in aceasta varianta linia de hotar fiind notata cu A-10-9-8, iar fântâna rămâne in proprietatea reclamanţilor.
In urma interogatoriului luat reclamantei G.S., la cererea pârâtului, aceasta a arătat ca fântâna a fost situata in curtea reclamanţilor si nu pe linia de hotar (f.68).
Din declaraţiile martorilor ascultaţi in cauza, L.I. si L.A., s-a reţinut ca fântâna este in curtea reclamanţilor G. (f.72,73).
Potrivit art.584 cod civil, orice proprietar poate îndatora pe vecinul sau la grăniţuirea proprietăţii lipite cu a sa.
In consecinţă , instanţa a admis cererea si a dispus stabilirea liniei de hotar dintre proprietatea reclamanţilor, teren intravilan curţi situat în L.,înscris în TP nr.1204/111534/18.09.2009 de 1000 mp cu vecinătăţile G.S., Drum, K.S, G.A, şi proprietatea pârâtului, teren intravilan, curţi construcţii situat
în L., înscris în TP nr.1493/89447/11.12.2002 şi în cf 50245 Sărmăşag nr.cad.50245 de 1000 mp cu vecinătăţile: G.J., Drum, L.G, G.A, pe linia notată cu A-10-9-8 pe schiţa de la fila 64 din dosar, conform completării expertizei topometrice efectuate de către exp.A.N. (f.63-64), varianta care tine cont de documentaţia de intabulare a proprietăţii pârâtului.
Completarea expertizei topometrice efectuate în cauză de către A.N. (f.63-64) face parte integrantă din hotărâre.
Cheltuielile grăniţuirii se vor face pe jumătate conform dispoziţiilor art.584 cod civil, astfel ca in baza art.276 c.pr.civ. instanţa a compensat cheltuielile de judecata ale părţilor, care au suportat in mod egal costurile expertizei topometrice.
Prin decizia civilă nr. 48 din 21.05.2013 pronunţată de Tribunalul Sălaj s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâtul K. S., împotriva Sentinţei civile nr. 1615 din 20 decembrie 2012, pronunţată de Judecătoria Şimleu Silvaniei.
A fost obligat pârâtul la 1000 lei cheltuieli de judecată în recurs către reclamanţi.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Terenul intravilan al pârâţilor se învecinează, ambilor fiindu-le reconstituit dreptul de proprietate prin titlul de proprietate, pârâţii întabulându-şi dreptul în cartea funciară.
Expertiza efectuată în cauză pentru stabilirea liniei de hotar a propus 3 variante : varianta 1, solicitată de către reclamanţi, conform folosinţei actuale, în care fântâna rămâne în proprietatea reclamanţilor; varianta 2, solicitată de pârât, conform documentaţiei de întabulare, cu un front la stradă pentru reclamanţi de 19,31 m, iar al pârâtului de 17,81 m ; varianta 3, propusă de expert, în care frontul la stradă al reclamanţilor este de 20,61 m, iar al pârâtului este de 16,51 m şi cu fântâna în proprietatea reclamanţilor. (f. 31-34).
La cererea pârâtului, a fost efectuată completarea acestei expertize, cu efectuarea unei variante în conformitate cu documentaţia de întabulare, în care frontul stradal este de 16,80 ml (f.44), completarea fiind depusă la filele 63-64, în această variantă linia de hotar fiind notată cu A-10-9-8, iar fântâna rămâne în proprietatea reclamanţilor.
Varianta stabilită de prima instanţă a fost cea conform completării raportului de expertiză, cu motivarea că aceasta ţine cont de documentaţia de întabulare a proprietăţii pârâtului.
Pârâtul arată că nu este de acord cu această variantă deşi completarea raportului de expertiză cu aceasta s-a făcut la solicitarea acestuia ( f. 43).
Argumentele pârâtului recurent pentru varianta II solicitată nu sunt neîntemeiate pentru următoarele :
1) atât varianta II din raportul de expertiză cât şi completarea la raportul de expertiză ţine seama de schiţa de întabulare a pârâtului, şi nu doar varianta II, cum susţine recurentul.
2) comparând cu schiţa de întabulare a pârâtului ( f. 13) schiţa efectuată în completarea raportului de expertiză se poate constata că s-au respectat perfect dimensiunile schiţei (4,18 ml + 7,33 ml + 4,85 ml + 0,44 ml) ( fila 13, 64), inclusiv frontul la stradă, care varianta II din raportul de expertiză nu a respectat-o făcându-l de 19,31 m pentru reclamanţi şi de 17,81 m pentru pârâţi.
3) suprafaţa tabulară a nr. cadastral 50245 este într-adevăr de 1013 mp. însă cartea funciară nu garantează întinderea dreptului de proprietate.
În atari condiţii, varianta stabilită de prima instanţă este corectă, în concordanţă deplină cu documentaţia de întabulare a pârâtului astfel că apelul acestuia din urmă apare ca nefundat şi în baza art. 297 Cod procedură civilă a fost respins.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul solicitând modificarea deciziei civile nr. 48/2013 a Tribunalului Sălaj şi a sentinţei pronunţată de judecătorie în sensul stabilirii liniei de hotar conform variantei II din raportul de expertiză întocmit la data de 11.04.2011, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că în soluţionarea litigiului trebuia pornit de la documentaţia de întabulare prin care pârâtului i s-a delimitat o suprafaţă de 1013 m.p. având nr. cadastral 50245, această întabulare fiind opozabilă erga omnes, nefiind contestată de către reclamanţi care posedă un titlu de proprietate cu o suprafaţă teoretică, neîntabulată.
Deşi există o variantă din expertiză care consacră această variantă solicitată de către pârât, aceasta nu a fost avută în vedere la stabilirea graniţei.
Varianta propusă de către pârât este cea care trebuie aleasă având în vedere că este singura care are în vedere documentaţia de întabulare; conform acesteia nu se impune rectificarea suprafeţei parcelei având nr. cadastral 50245.
Nu poate fi reţinută argumentaţia instanţei de apel în sensul că prin înscrierea din cartea funciară nu este garantată suprafaţa, aceasta fiind valabilă numai în vechiul sistem de publicitate imobiliară.
În ceea ce priveşte varianta aleasă de către instanţă s-a arătat că aceasta nu respectă documentaţia de întabulare, impunându-se şi rectificarea suprafeţei nr. cadastral 50245 şi revendicarea suprafeţei de 7 m.p. din proprietatea pârâtului, ceea ce reclamanţii nu au solicitat.
Conform documentaţiei de întabulare linia de hotar între fondurile învecinate este dreaptă, fără frânturi, pe când în cazul variantei aleasă de instanţă este vorba despre o linie frântă pe o porţiune.
Referitor la fântână, aceasta constituie un reper pentru linia de hotar, în urma lotizării făcute de către antecesorii părţilor aceasta rămânând în folosinţă comună.
În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 6, 7 şi 8 C.pr.civ.
În apărare, intimaţii au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată.
Afirmaţia pârâtului recurent în sensul că în soluţiile pronunţate s-a ignorat documentaţia de întabulare a proprietăţii pârâtului este nereală, cele două instanţe de fond pronunţând soluţiile raportat la documentaţia cadastrală a pârâtului.
Analizând recursul declarat de pârâtul K.Ş. împotriva deciziei civile nr. 48 din 21.05.2013 a Tribunalului Sălaj, Curtea reţine următoarele:
Problema care se impune a fi lămurită în vederea soluţionării recursului este aceea a respectării sau nu a documentaţiei de întabulare a terenului aflat în proprietatea pârâtului în momentul stabilirii de către instanţa de fond a liniei de hotar dintre imobilele aflate în proprietatea părţilor.
Aceasta în condiţiile în care atât reclamanţii cât şi pârâtul acceptă că reperul principal care poate fi avut în vedere conform dispoziţiilor art. 584 cod civil este documentaţia de întabulare a terenului aflat în proprietatea pârâtului, documentaţie necontestată de către reclamanţi.
Din dosarul Judecătoriei Şimleu-Silvaniei rezultă că raportul de expertiză tehnică judiciară depus la dosar la data de 11.04.2011 de către expertul judiciar A.N. indică 3 variante pentru stabilirea liniei de hotar dintre cele două proprietăţi, varianta I care respectă folosinţa actuală, varianta II care are în considerare documentaţia de întabulare a parcelei aflate în proprietatea pârâtului şi varianta III propusă de expert, variantă care nu este însă justificată de către acesta.
Important de reţinut este faptul că în cuprinsul expertizei s-a arătat că nu există schiţe de punere în posesie, acestea nefiind deci luate în considerare la stabilirea liniei de hotar.
Ulterior, la data de 21.06.2012, în urma obiecţiunilor formulate de către părţi, se depune la dosar o completare la raportul de expertiză prin care se propune o nouă variantă de stabilire a liniei de hotar, menţionându-se că şi această variantă respectă documentaţia de întabulare a imobilului aflat în proprietatea pârâtului. Această variantă este aleasă de către instanţa de fond pentru stabilirea liniei de hotar, soluţia fiind menţinută şi în apel.
La data de 11.10.2012 se depune însă de către expertul A.N. un script intitulat „Sesizare” prin care acesta arată că varianta II din raportul de expertiză iniţial este cea care respectă documentaţia de întabulare a parcelei aflate în proprietatea pârâtului. La data de 21.11.2012 expertul aduce precizări în legătură cu scriptul intitulat „Sesizare”, depus anterior la dosar, arătând care este motivul pentru care a făcut aceste precizări.
Din coroborarea tuturor aspectelor reţinute mai sus în legătură cu lucrarea de specialitate efectuată în cauză de către expertul judiciar A.N. rezultă că varianta din expertiză efectuată raportat la documentaţia de întabulare aflată în proprietatea pârâtului este varianta II din raportul de expertiză iniţial, în condiţiile în care o singură variantă de grăniţuire poate fi întocmită cu respectarea acestei documentaţii cadastrale.
În lipsa planurilor de punere în posesie şi având în vedere declaraţiile contradictorii ale martorilor audiaţi în cauză, singurul criteriu care poate fi avut în vedere pentru stabilirea liniei de hotar dintre proprietăţile părţilor este documentaţia de întabulare a imobilului proprietatea pârâtului, aspect acceptat şi de către reclamanţi, astfel cum s-a precizat şi anterior.
Rezultă deci că se impune în temeiul art. 304 pct. 9 coroborat cu art. 312 alin. 3 C.pr.civ. admiterea recursului declarat de pârâtul K.Ş. împotriva deciziei civile nr. 48 din 21.05.2013 a Tribunalului Sălaj şi modificarea acesteia în sensul că în temeiul art.296 C.pr.civ. va fi admis apelul declarat de pârât împotriva sentinţei civile nr. 1615/20.12.2012 a Judecătoriei Şimleu-Silvaniei.
Se va schimba sentinţa, stabilindu-se linia de hotar între proprietăţile părţilor conform variantei 2 din raportul de expertiză întocmit de către expertul tehnic judiciar A.N., la data de 11.04.2011, raport care face parte integrantă din hotărâre, menţinându-se soluţia de compensare a cheltuielilor de judecată pentru fondul cauzei.
În temeiul art. 274 alin. 1 C.pr.civ. instanţa va obliga reclamanţii la plata în favoarea pârâtului a sumei de 19,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în apel şi recurs reprezentând taxe judiciare de timbru şi timbru judiciar.
| ← Acţiune în grăniţuire. Stabilirea liniei de mejdă, pe baza... | Lucrări de construire executate fără autorizatie de construire. → |
|---|
