Neîndeplinirea condiţiilor legale pentru instituirea unui drept de abitaţie şi de retenţie asupra unui imobil
| Comentarii |
|
Judecătoria TURNU MĂGURELE Sentinţă civilă nr. 1214 din data de 08.12.2016
Prin acțiunea civilă înregistrată la nr. 185/329/2016 din data de 1 februarie 2016, reclamanții C. M. și C. V., ambii domiciliați în comuna S., județul T. au chemat în judecată pe pârâta N. E. domiciliată în comuna .T M., sat D., str.M. V., nr.31, județul O., solicitând instanței ca prin sentința ce va pronunța aceasta să fie obligată la plata sumei de 25.000 lei reprezentând contravaloarea îmbunătățirilor aduse de ei la imobilul casă de locuit al pârâtei situat în comuna S., județul T. și instituirea în favoarea reclamanților a unui drept de abitație și a unui drept de retenție asupra imobilului, până la plata efectivă de către pârâtă a îmbunătățirilor aduse la imobil, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat, în esență, că pârâta este proprietara unui imobil casă de locuit cu teren aferent situat în comuna S., județul T., imobil ce a intrat în proprietatea acesteia conform sentinței civile nr.578/16.09.2015 a Judecătoriei T. M., pârâta fiind succesoarea defunctului P. M., decedat la data de 23.05.1998, în acest imobil locuind ei reclamanții împreună cu copiii lor.
Reclamanții au arătat că după decesul defunctului P. M. ei au efectuat mai multe îmbunătățiri, reclamanta fiind crescută de acesta și soția acestuia P. V. de la vârsta de 6 ani, dar nu au existat acte de înfiere sau testament pe numele reclamantei. După ce reclamanta s-a căsătorit în anul 1997 aceasta a locuit împreună cu reclamantul și cei doi, respectiv P. M. și .P V, în imobilul în cauză, gospodărind împreună. Cei doi au fost îngrijiți și înmormântați de către reclamanți, pârâta nefiind prezentă nici măcar la înmormântarea acestora.
Reclamanții au mai precizat că locuiesc de peste 30 de ani în imobil, iar pârâta a introdus acțiune pentru evacuarea lor, litigiu ce face obiectul dosarului nr.34/329/2016 al Judecătoriei T. M., îmbunătățirile efectuate la imobilul în litigiu fiind următoarele: reparat colțurile casei de locuit; turnat șapă de ciment în cinci camere, pe balcon și în hol; gletuit cinci camere; reparat balconul, fiind transformat în cameră de locuit, unit cu o altă cameră printr-o arcadă; montat ferestre la balcon pe ramă metalică; schimbat toată tâmplăria interioară, uși interioare; schimbat tâmplăria la ferestre; reparat holul care s-a gletuit și a fost închis cu ferestre montate pe ramă metalică, iar la intrare au montat ușă metalică; transformat coșarea în bucătărie care s-a gletuit, s-a turnat șapă de ciment, zugrăvit; montat parchet într-o cameră; refăcut o sobă; o cameră a fost izolată cu celuloză pe interior, inclusiv tavanul; trei camere au fost placate cu celuloză pe exterior; refăcut pragurile la toate ieșirile din casă, construindu-se aplecători metalice; turnat bordura de ciment în jurul casei; reparat holul pe exterior; zugrăvit toată casa pe interior și exterior; schimbat scheletul acoperișului; construit o cocină pentru doi porci din ciment acoperită cu azbociment; înlocuit sageacul de la casă și hol.
Reclamanții au învederat că aceste îmbunătățiri le-au efectuat după decesul defunctului P. M., astfel încât nu intră în masa succesorală a acestuia iar dacă ar intra de drept în proprietatea pârâtei ar opera o îmbogățire fără just temei.
În drept, au invocat disp.art.750 și urm cod civil și art.1345 și urm. Cod civil, art.2495 și urm. Cod civil.
În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar copii conforme cu originalul de pe: acte de identitate, sentința civilă nr.578/16.09.2015 a Judecătoriei T. M., definitivă prin neapelare, certificate deces P. V.și P. M., notificarea pârâtei către reclamanți, audierea martorilor P. Ț., M. G. și M. J., precum și efectuarea unei expertize de specialitate construcții și evaluare proprietăți imobiliare având ca obiective: identificarea lucrărilor și îmbunătățirilor la imobilul în litigiu, menționate de reclamanți în acțiune, urmând a se evalua aceste lucrări defalcat cu valoare distinctă pentru fiecare cu un onorariu final în sumă de 1000 lei ce a fost achitat de către reclamanți conform chitanțelor depuse la dosar.
Odată cu cererea de chemare în judecată reclamanții au formulat cerere și pentru acordare ajutor public judiciar, admisă prin încheierea din 17 martie 2016, instanța acordând acestora ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru în sumă de 1375 lei(fila 45).
În cauză, pârâta a formulat întâmpinare solicitând admiterea în parte a acțiunii în sensul de a fi obligată să plătească pârâților o sumă de bani ce reprezintă contribuția lor efectivă la realizarea unor îmbunătățiri și renovări la imobilul proprietatea sa exclusivă.
În motivarea întâmpinării, pârâta a arătat că reclamanții au locuit și gospodărit împreună cu defuncții, dar ei nu au obținut venituri din salarii sau alte surse, bazându-se în exclusivitate pe veniturile defuncților, în ultima parte a vieții acestora veniturile provenind din pensiile lor, condiții în care renovările și îmbunătățirile la imobilul situat în comuna S., județul T. nu s-au realizat cu contribuția lor exclusivă, aceștia având doar o cotă parte care constă în munca lor fizică, pe care o apreciază la 25% din valoarea îmbunătățirilor, diferența de cotă de 75% aparținând defuncților P. M. și P. Vi., constând în sumele de bani cu care aceștia au contribuit la cumpărarea materialelor și cu munca lor fizică.
Cu privire la renovările și îmbunătățirile la imobilul situat în comuna S, județul T, pârâta a arătat că ea are cunoștință de următoarele: la casa de locuit s-a reparat un colț, în sensul că s-a turnat ciment la temelia colțului casei și s-a reparat crăpătura din zid pe o suprafață de circa 2-3 m.p.; camerele casei de locuit sunt pardosite cu dușumea iar în hol și balcon exista turnată șapă de ciment, aceste lucrări fiind efectuate de părinții ei; nu știe dacă s-au gletuit cinci camere; s-a transformat balconul casei în cameră de locuit; s-au montat ferestre cu ramă metalică la balcon, lucrare ce face parte din transformarea balconului în cameră; nu s-au schimbat ușile interioare; s-au schimbat trei ferestre cu ramă din lemn, iar ferestrele nu erau noi; s-au făcut lucrări de reparație și de închidere a holului cu fereastră pe ramă metalică și ușă metalică; nu știe dacă s-a transformat coșarea în bucătărie, dacă s-a montat parchet într-o cameră(ea cunoaște că exista în camerele de locuit dușumea din lemn), dacă s-a refăcut o sobă, dacă o cameră s-a izolat cu celuloză pe interior, inclusiv tavanul, dacă s-a turnat bordură de ciment în jurul casei de locuit, dacă s-a zugrăvit întreaga casă la interior, însă la exterior s-a aplicat o tencuială ușoară pe suprafața unde s-a montat celuloza, dar nu s-a vopsit exteriorul casei; s-a placat zidul din fața casei cu celuloză; nu s-au refăcut pragurile de la ieșirea din casă; existau dinainte; s-au refăcut reparații la hol pe exterior; nu s-a schimbat nimic la acoperișul casei, este același acoperiș făcut de părinții ei, atât învelitoarea cât și scheletul din lemn; s-a construit o cocină din ciment; casa nu are sageac.
În ceea ce privește dreptul de retenție cerut de reclamanți a solicitat respingerea acestui capăt de cerere având în vedere că acesta este o garanție a plății de către ea, a contravalorii contribuției lor la lucrările de renovare a casei de locuit, dar nu există nici un risc în a-și primi suma ce o datorează cu acest titlu, atât timp cât are în proprietate imobilul în cauză, cerea ce face să fie solvabilă în condițiile unei eventuale executări silite.
În dovedirea întâmpinării, pârâta a solicitat chemarea reclamanților la interogatoriu și proba cu martorii T M și C M.
Acțiunea civilă este întemeiată în parte.
Astfel, potrivit disp.art.1345 Cod civil: "Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă parte, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri";
Totodată, potrivit disp.art.1347 alin 2 Cod civil: "Cel care s-a îmbogățit este obligat la restituire, în condițiile prevăzute la art.1639 și următoarele.";
Coroborând susținerile reclamanților cu probele administrate în cauză, respectiv depozițiile martorilor audiați la propunerea părților, răspunsurile la interogatoriu ale reclamantului(fila 90), concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză(filele 113-123), instanța constată că reclamanții s-au căsătorit în anul 1997, stabilindu-și domiciliul comun în locuința familiei P, reclamanta fiind crescută de defunctul P M și soția acestuia, defuncta P V de la o vârstă mică. După decesul lui P M, respectiv în anul 1998, reclamanții și P V s-au apucat de renovări și de îmbunătățiri la casa de locuit, lucrările fiind efectuate de reclamant care muncea ca ziler, a avut și serviciu, de reclamantă care contribuia cu muncă fizică, în gospodărie existând și un solar unde se plantau roșii, castraveți și ardei din care aceștia reușeau să se întrețină și unde munceau, reclamantul fiind cel care se ocupa cu vânzarea produselor obținute din solar. Și reclamanta lucra cu ziua pe la diferite persoane în curte și la câmp.
Totodată, la aceste lucrări la imobil a participat și P V care avea pensie de 800 lei și ceva și muncea și ea la solar, însă la un moment dat a devenit bolnăvioară și nu putea efectua activități grele. Până să moară aceasta nu mai muncea de vreo 2-3 ani cum muncea înainte, ci doar avea grijă de nepoți și de păsări(depoziții martori M J - fila 91, T M - fila 92, C M - fila 93, P Ț - fila 107, M G - fila 108).
La răspunsurile la interogatoriu luat de către pârâtă, reclamantul a recunoscut că pe timpul cât au trăit defuncții au gospodărit cu aceștia, veniturile fiind comune, a arătat că în anul 1998 a murit P M, recunoscând că renovările s-au făcut în comun cu P V care avea pensie și care muncea și la solar, soția sa și P. V. făcând mâncare pentru meseriași, precizând că ei reclamanții au contribuit și cu bani și cu muncă fizică, banii fiind obținuți din solar, din serviciile lui și ale soției sale(fila 90).
După decesul defunctului P. M. și după decesul defunctei P. V., prin sentința civilă nr.578/16.09.2015 a Judecătoriei T. M. s-a constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului P. M. revine în întregime pârâtei, constatându-se că defuncta P. V. nu are moștenitori legali(filele 23-16).
În raportul de expertiză întocmit de expert D. N., la unele îmbunătățiri menționate de reclamanți în acțiune, acesta a adus o titulatură nouă exprimării reclamanților, funcție de ceea ce a găsit pe teren(cinci), restul îmbunătățirilor așa cum au fost descrise în acțiune nesuferind modificări(filele 114-115).
Aceste constatări ale expertului la fața locului cu privire la îmbunătățirile și construcțiile noi realizate la casa de locuit în litigiu se coroborează cu depozițiile martorilor mai sus menționați, instanța constatând că acestea au fost realizate de către reclamanți, în integralitate și nu parțial cum s-a specificat de apărătorul pârâtei în cadrul dezbaterilor.
Față de aceste probatorii instanța va constata că îmbunătățirile și construcțiile noi aduse de reclamanți la imobilul casă de locuit al pârâtei situat în comuna S., județul T.n au fost efectuate și de defuncta P. V., astfel încât acestea s-au efectuat în cote egale de 33,3%, reclamanții având o cotă realizată în timpul căsătoriei de 67% din aceste îmbunătățiri și construcții noi.
De asemenea, instanța constată că, în cauză, sunt îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art. 1345 Cod civil, astfel încât, în temeiul acestora și văzând și disp.art.1434 Cod civil, instanța va admite în parte acțiunea civilă formulată și precizată de către reclamanți, va omologa raportul de expertiză tehnică judiciară construcții întocmit de expert D. N. și în consecință va obliga pe pârâtă să plătească reclamanților, în solidar, suma de 11.785 lei reprezentând cota parte constând în contravaloarea îmbunătățirilor și construcțiilor noi realizate de reclamanți la imobilul casă de locuit al pârâtei situat în comuna S., județul T.,(valoare totală de 17.590 lei) respectiv: reparat un colț al casei, respectiv colțul de Sud-Vest aferent camerei A - valoare 74 lei; turnat șapă de ciment în cinci camere, pe balcon și în hol - valoare 1794 lei; gletuit cinci camere - valoare 1683 lei; reparat balconul, fiind transformat în cameră de locuit, unit cu o altă cameră printr-o arcadă - fără valoare; închis balconul C cu ușă metalică și trei ferestre, pe ramă metalică - valoare 1682 lei; montat o ușă între încăperile F și H(hol) recuperată dintre încăperile B și D - valoare 63 lei; schimbat tâmplăria la ferestre(încăperile A,D,F) - valoare 784 lei; reparat holul, gletuit, închis cu ferestre pe ramă metalică, iar la intrare montat ușă metalică - valoare 2953 lei: transformat coșarea în bucătărie: gletuit, turnat șapă de ciment, zugrăvit - valoare 599 lei; montat parchet într-o cameră(încăperea A) - valoare 431 lei; refăcut o sobă - valoare 94 lei; izolat o cameră cu celuloză, inclusiv tavanul - valoare 2083 lei; placat cu celuloză pe exterior trei camere - valoare 1919 lei; refăcut pragurile la toate ieșirile din casă și construit aplecători metalice - valoare 204 lei; turnat trotuar de protecție din beton în zona încăperilor A,C,D, (spre drum și curte) precum și trotuar rest curte - valoare 362 lei; glet tavan încăperea A pe suport trestie și rabitz existent, gletuit tavane B, D, zugrăvit interior încăperile A,B,D, cu vopsea lavabilă(inclusiv tavanele)exteriorul casei nefiind zugrăvit - valoare 1195 lei; schimbat scheletul acoperișului - valoare 624 lei; construit o cocină pentru porci din ciment, acoperită cu azbociment - valoare 894 lei și înlocuit sageacul de la casă și hol - 152 lei.
În ceea ce privește capătul de cerere al acțiunii privind instituirea unui drept de abitație asupra imobilului casă de locuit proprietatea pârâtei, instanța constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.750 Cod civil care reglementează dreptul de abitație:";Titularul dreptului de abitație are dreptul de a locui în locuința nudului proprietar împreună cu soțul și copiii săi, chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitația, precum și cu părinții ori alte persoane aflate în întreținere";, iar conform disp.art.751 Cod civil: " Uzul și abitația se constituie în temeiul unui act juridic sau prin alte moduri prevăzute de lege";, or în cauză nu s-a făcut dovada faptului că abitația s-ar fi constituit în condițiile dispozițiilor civile antemenționate.
În ceea ce privește capătul de cerere privind instituirea unui drept de retenție asupra imobilului casă de locuit proprietatea pârâtei, instanța constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Potrivit disp.art.2495 alin.1 Cod civil: "Cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să îl rețină cât timp creditorul nu-și execută obligația sa izvorâtă din același raport de drept sau, după caz, atât timp cât creditorul nu îl despăgubește pentru cheltuielile necesare și utile pe care le-a făcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.";
În interpretarea acestor dispoziții legale trebuie să se aibă în vedere criteriul proporționalității, ținând cont de faptul că atât capătul de cerere al acțiunii în pretenții cât și capătul de cerere privind instituirea unui drept de retenție asupra imobilului casă de locuit proprietatea pârâtei, sunt soluționate în același timp, cuantumul pretențiilor la care a fost obligată pârâta să-l plătească către reclamanți fiind cunoscut de aceasta doar în momentul rămânerii definitive a sentinței de față.
Pârâtei trebuie să i se dea posibilitatea să execute obligația de a achita cuantumul despăgubirilor și numai dacă nu înțelege să despăgubească pe reclamanți ar fi posibilă instituirea unui drept de retenție asupra imobilului casă de locuit.
În ultimă instanță, dreptul reclamanților privind achitarea pretențiilor poate fi realizat și prin procedura executării silite a pârâtei în cazul în care aceasta nu înțelege să execute de bună voie obligația de plată impusă prin prezenta sentință civilă.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge ca nefondate capetele de cerere formulate de către reclamanți privind instituirea unui drept de abitație și de retenție asupra imobilului casă de locuit proprietatea pârâtei.
Potrivit disp.art.451-453 Cod procedură civilă și văzând și disp. art.1434 Cod civil, instanța va obliga pe pârâtă să plătească reclamanților, în solidar, suma de 1674 lei cheltuieli de judecată reprezentând contravaloare onorariu expert și taxă judiciară de timbru.
În temeiul disp.art.502 din OUG nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, instanța va obliga pe reclamanții C. M. și C. V. să restituie statului suma de 674 lei reprezentând taxă judiciară de timbru calculată la valoarea admisă de 11.785 lei(din suma totală de 1375 lei), cu titlu de ajutor public judiciar, acordat prin încheierea din data de 17 martie 2016.
| ← Temeinicie proces verbal de contravenţie; alcooltest | Civil, ordonanta presedintiala, cerinta urgentei.... → |
|---|
