Răspundere civilă delictuală. întindere prejudiciu. culpă comună
Comentarii |
|
Judecătoria SATU MARE Sentinţă civilă nr. Sentinţa civilă nr. 1377/09.04.2015, definitivă prin respingerea apelului din data de 09.04.2015
Răspundere civilă delictuală. Întindere prejudiciu. Culpă comună
În privința întinderii prejudiciului, dispozițiile art. 1371 C civ. stipulează că, în cazul în care victima a contribuit cu intenție sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deși putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ținut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o.
Atitudinea de a nu adopta o conduită preventivă în trafic, pentru evitarea unor riscuri previzibile pe porțiuni de drum în lucru, atunci când șoferul autoturismului a fost avertizat, printr-un panou amplasat la intrarea în localitate cu mențiunea "Șantier în lucru";, conduce la reținerea în cauză la existența unei culpe comune în producerea accidentului.
Judecătoria Satu Mare, Secția civilă, Sentința civilă nr. 1377/09.04.2015, definitivă prin respingerea apelului prin Decizia civilă nr. 540/03.11.2015 pronunțată de Tribunalul Satu Mare
La data de 27.07.2013, reclamantul a fost implicat intr-un eveniment rutier, în timp ce se deplasa dinspre Baia Mare spre Cluj-Napoca, în loc. Ileanda, pe o porțiune de drum în lucru. În urma evenimentului o persoană a fost accidentată și s-a produs avarierea autoturismului reclamantului.
La data de 14.03.2014, în dosarul nr. 644/P/2013, Parchetul de pe lângă Judecătoria Jibou a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă, dar s-a dispus clasarea cauzei, pe motivul dezincriminării faptei în Noul Cod penal, având în vedere faptul că leziunile traumatice suferite de persoana vătămată, Czokos Barnuka Zsolt au necesitat pentru vindecare 68-70 zile de îngrijiri medicale.
Prin Ordonanța de clasare s-a reținut că, atât conducătorul auto, cât și pietonul, în urma testării cu aparatul alcooltest, aveau nivelul alcoolemiei zero.
Deoarece în urma evenimentului rutier s-a produs avarierea autoturismului reclamantului, acesta s-a adresat instanței civile, solicitând obligarea pârâtei, pe temeiul răspunderii comitentului pentru fapta prepusului, la plata sumei de 3.120, 40 lei, reprezentând contravaloarea reparațiilor autoturismului avariat. Reclamantului i s-a eliberat Autorizația de reparații depusă la fila 8 din dosar, iar contravaloarea reparațiilor, în cuantum de 3.120, 40 lei rezultă din facturile depuse la filele 5 și 6 din dosar.
În conformitate cu prevederile art. 1349 C. civ., alin. 1 orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere prin acțiunile sau inacțiunile sale drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, iar conform prevederilor alin. 3, în cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa, precum și de ruina edificiului.
Instanța a reținut că, în cauză sunt îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale.
Fapta ilicită constă în conduita angajatului care a oprit excavatorul pe partea carosabilă, pe o porțiune cu linie continuă, acesta nefiind semnalizat corespunzător, din declarația martorului Michi Dumitru (fila 159) reieșind că la momentul producerii evenimentului strângeau semnele care se aflau de parte și de alta a porțiunii de drum în lucru. Același martor a arătat că, deoarece strângeau semnele care delimitau zona de drum în lucru, angajații pârâtei au considerat că nu se mai impune folosirea paletelor de semnalizare. Ambii martori au arătat însă că foloseau paletele de semnalizare în alte situații când se efectuau lucrări la drum.
De asemenea, persoana vătămată în accident, așa cum reiese din starea de fapt prezentată de martori, din planșele foto depuse în dosarul penal, dar și din ordonanța Parchetului, a încercat să traverseze strada prin loc nepermis, fără să se asigure.
Instanța a reținut că, dacă angajații societății pârâte ar fi asigurat o semnalizare corespunzătoare a drumului, mai ales că excavatorul era oprit pe o porțiune de drum cu linie continuă, evenimentul rutier ar fi putut fi evitat.
În privința vinovăției, instanța a arătat că aceasta este o condiție necesară numai în anumite cazuri de răspundere delictuală, în cazurile în care răspunderea delictuală este obiectivă, existența vinovăției dovedite sau chiar prezumate nefiind necesară. Cu toate acestea, vinovăția prepusului pârâtei reiese din comportamentul imprudent și neglijent de care a dat dovadă, mai întâi prin nerespectarea dispozițiilor legale privitoare la semnalizare, într-un loc marcat cu linie continuă, dar și prin încercarea de a traversa strada prin loc nemarcat, prin spatele unui vehicul de dimensiuni mari, fără să se asigure corespunzător.
Prejudiciul cauzat reclamantului constă în avarierea autoturismului său, așa cum rezultă și din facturile depuse la dosar.
De asemenea, există raport de cauzalitate dintre fapta ilicită și producerea prejudiciului, deoarece, în situația în care angajații pârâtei ar fi respectat normele legale privitoare la semnalizarea unui drum în lucru, persoana accidentată și-ar fi luat măsuri de prevedere la traversare printr-un loc nepermis sau ar fi asigurat traversarea printr-un loc vizibil, prejudiciul nu s-ar fi produs.
Astfel, în cauză, sunt îndeplinite condițiile generale ale răspunderii civile delictuale însă, instanța reține și dispozițiile art. 1.373, alin. 1 C. civ. conform cărora comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvârșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.
Din textul de lege rezultă două condiții speciale ale răspunderii comitentului care se grefează pe condițiile de drept comun, respectiv: raportul de prepușenie dintre autorul faptei ilicite și prejudiciabile și persoana chemată să răspundă în calitate de comitent pentru prejudiciul cauzat și fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu să fie săvârșită de către prepus în legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor ce i-au fost încredințate de comitent.
Din declarația martorilor, dar și din interogatoriul pârâtei reiese faptul că persoana care a produs prejudiciul reclamantului este angajatul pârâtei și, deși pârâta susține că, la ora producerii accidentului angajații erau în pauza de masă, aceștia desfășurau activități în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
În consecință, în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1373 C civ, cu privire la răspunderea comitentului pentru fapta prepusului.
În privința întinderii prejudiciului însă, instanța reține dispozițiile art. 1371 C civ. conform cărora, în cazul în care victima a contribuit cu intenție sau din culpă la cauzarea ori la mărirea prejudiciului sau nu le-a evitat, în tot sau în parte, deși putea să o facă, cel chemat să răspundă va fi ținut numai pentru partea de prejudiciu pe care a pricinuit-o.
Astfel, la intrarea în localitate se afla amplasat un panou au mențiunea "Șantier în lucru";, panou realizat conform Ordinului ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 63/N/1998, privind obligația afișării la loc vizibil a panoului de identificare a investiției. Deși acesta respectă obligația afișării la loc vizibil a panoului de identificare a unei investiții, neavând semnificația unui indicator rutier, cu respectarea dispozițiilor art. 85, 86 și 87 din HG 1391/2006, privind Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, reclamantul, conducător auto ar fi trebuit să adopte un comportament preventiv în trafic, pentru evitarea unor riscuri previzibile pe porțiuni de drum în lucru.
De asemenea, la apropierea de excavator, reclamantul ar fi trebuit să reducă viteza, având în vedere avertismentul anterior de "șantier în lucru" și ar fi trebuit să încerce o manevră de depășire în siguranță, la o distanță suficientă de vehiculul parcat, având în vedere faptul că, atât din dinamica producerii accidentului, cât și din declarațiile martorilor reiese faptul că accidentul s-a produs la o distanța foarte mică de vehiculul parcat.
În consecință, instanța a reținut că reclamantul, șofer al autoturismului avariat, printr-o conduită preventivă, ar fi putut reduce pagubele pricinuite, în consecință, în temeiul art. 1371 C civ. a admis doar în parte cererea acestuia și a obligat pârâta la plata a jumătate din valoarea reparațiilor efectuate, respectiv suma de 1.560,20 lei, reprezentând ½ din cuantumul reparațiilor solicitate.
← Proces verbal de contravenție întocmit în urma unei... | Suspendarea provizorie a executării silite fiscale.... → |
---|