Contestaţie la executare. proces-verbal de contravenţie contestat prin plângere contravenţională. obligaţia deţinătorului de a preda bunurile confiscate la organele de valorificare se execută după ce actul de preluare în proprietatea privată a statului a
| Comentarii |
|
Judecătoria SATU MARE Sentinţă civilă nr. 1318/06.04.2015, definitivă prin respingerea apelului din data de 06.04.2015
Contestație la executare. Proces-verbal de contravenție contestat prin plângere contravențională. Obligația deținătorului de a preda bunurile confiscate la organele de valorificare se execută după ce actul de preluare în proprietatea privată a statului a devenit executoriu, potrivit legii
Persoana care are calitate de deținător, în înțelesul OG nr. 14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului bunurile confiscate sau neridicate, conform legii, în orice procedură judiciară, are obligația de declarare și predare la organele de valorificare a bunurilor devenite proprietate privată a statului, potrivit dispozițiilor procedurale prevăzute la art.3 raportat la art.4 și 6 din Ordonanța nr.14/2007, după ce actul de preluare în proprietatea privată a statului a devenit executoriu, potrivit legii. Preluarea efectivă a bunurilor de către organele de valorificare, este prevăzută de lege a se realiza în termen de 10 zile de la data primirii de către deținător a documentului care constituie titlu de proprietate al statului asupra acestora.
În condițiile în care procesul-verbal de constatare a contravenției în baza căruia s-a dispus confiscarea a fost contestat, deținătorul nu deține un titlu valabil - în înțelesul legii - care să îi permită predarea bunurilor confiscate organelor de valorificare, cu excepția ipotezelor reglementate de art. 7 care reglementează situațiile de excepție care permit valorificarea bunurilor confiscate chiar și în cursul procesului al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare.
Imposibilitatea de restituire a bunurilor, invocată de deținător, ca urmare a predării acestora organelor de valorificare, anterior soluționării definitive a plângerii contravenționale, nu poate atrage nelegalitatea actelor de executare efectuate de executorul judecătoresc în vederea restituirii bunurilor confiscate, contestatorul-deținător invocându-și - practic - propria culpă, constând în predarea acestor bunuri cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie.
Judecătoria Satu Mare, Secția civilă, Sentința civilă nr. 1318/06.04.2015, definitivă prin respingerea apelului prin Decizia civilă nr. 352/17.07.2015 pronunțată de Tribunalul Satu Mare
În fapt, s-a reținut că prin cererea de executare silită înregistrată sub nr.41/12.01.2015 în dosarul de executare silită nr.6/E/2015 al BEJ R.V., creditoarea SC Y 2013 SRL a solicitat executarea silită a sentinței civile nr.1433/2014 a Judecătoriei Satu Mare, în sensul obligării debitoarei instituție publică la restituirea cantității de 23.760 litri de ulei confiscat.
Titlul executoriu constând în sentința civilă nr.1433/2014 dispune anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției seria PA nr.1088930/23.10.2013 și obligarea organului constatator la restituirea mărfii confiscate, reprezentând 23.760 litri ulei alimentar.
Prin încheierea nr.2/12.01.2015 emisă de BEJ R.V. în dosarul nr.6/E/2015 s-au stabilit cheltuielile de executare la suma de 5.200 lei +TVA, rezultând o obligație de plată în sarcina debitoarei, în cuantum de 6.448 lei reprezentând onorariu executor.
La data de 12.01.2015 a fost emisă somația de executare, comunicată debitorului la data de 15.01.2015, în urma căruia debitorul a învederat dispozițiile art.61 alin.(8) din Ordonanța nr.14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului. Ca urmare a adresei emise la data de 20.01.2015 de către executorul judecătoresc, debitorul a făcut plata sumei de 47.899,19 lei reprezentând contravaloarea vânzării cantității de ulei confiscată (ordin de plată nr.40/11.02.2015 - fila 18 din dosarul de executare silită).
În drept, potrivit art.3 din Ordonanța nr.14/2007 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului bunurile confiscate sau neridicate, conform legii, în orice procedură judiciară, în cazul bunurilor ridicate cu ocazia constatării și sancționării contravențiilor pe bază de proces-verbal, titlul de proprietate îl constituie însuși procesul-verbal de contravenție, în cazul în care acesta nu a fost contestat în termenul legal sau dacă a fost contestat și contestația a fost respinsă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Bunurile mobile aflate la organele de valorificare sau la deținător, pentru care s-a dispus restituirea prin încheierea judecătorului de cameră preliminară sau prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă, se restituie proprietarului sau persoanei îndreptățite. În cazul bunurilor ridicate cu ocazia constatării și sancționării contravențiilor pe bază de proces-verbal, pentru care s-a dispus restituirea, eventualele cheltuieli de restituire sunt în sarcina organelor care au dispus măsura confiscării. În vederea restituirii bunurilor menționate la alin.(3), organul de valorificare sau, după caz, deținătorul va proceda la notificarea proprietarului sau a persoanei îndreptățite, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
În conformitate cu dispozițiile art.4 din aceeași ordonanță declararea bunurilor trecute în proprietatea privată a statului se face la organele de valorificare, în termen de 10 zile de la data primirii de către deținător a documentului care constituie titlu de proprietate al statului asupra acestora. Bunurile devenite proprietate privată a statului se declară și se predau organelor de valorificare după ce actul de preluare în proprietatea privată a statului, prevăzut la art.3, a devenit executoriu, potrivit legii.
Potrivit art.6, predarea bunurilor intrate în proprietatea privată a statului se face de către deținători la organele de valorificare. Bunurile vor fi predate de către deținători organelor de valorificare, care sunt obligate să le preia în termen de 10 zile de la data primirii de către deținător a documentului care constituie titlu de proprietate al statului asupra acestora.
Conform art.7 din același act normativ, prin excepție de la prevederile art.3 alin.(2), bunurile mobile cu privire la care s-a dispus confiscarea pot fi valorificate în cursul procesului al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare, înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive și irevocabile, în următoarele situații:
a) atunci când există riscul ca, prin trecerea timpului, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a litigiului, valoarea bunurilor confiscate să se diminueze semnificativ;
b) când măsura confiscării privește bunuri a căror depozitare, întreținere sau conservare necesită cheltuieli disproporționate în raport cu valoarea bunului.
Analizând contestația la executare, în ceea ce privește argumentele privind contestația la executare propriu zisă, instanța a constatat că, în speță, contestatoarea are calitate de deținător în înțelesul legii, astfel încât, potrivit dispozițiilor procedurale prevăzute la art.3 raportat la art.4 și 6 din Ordonanța nr.14/2007, avea obligația de declarare și predare la organele de valorificare a bunurilor devenite proprietate privată a statului după ce actul de preluare în proprietatea privată a statului, prevăzut la art.3, a devenit executoriu, potrivit legii. Preluarea efectivă a bunurilor de către organele de valorificare, este prevăzută de lege a se realiza în termen de 10 zile de la data primirii de către deținător a documentului care constituie titlu de proprietate al statului asupra acestora.
În condițiile în care procesul-verbal de constatare a contravenției seria PA nr.1088930/23.10.2013 a fost contestat în instanță, contestatorul-deținător nu deținea un titlu valabil - în înțelesul legii - care să îi permită predarea bunurilor confiscate organelor de valorificare. În aceeași ordine de idei, instanța a constatat că aceste bunuri nu intră nici sub incidența art.7 care reglementează situațiile de excepție care permit valorificarea bunurilor confiscate, chiar și în cursul procesului al cărui obiect îl constituie legalitatea procesului-verbal de confiscare.
Or, procesul-verbal de declarare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului datează din 22.11.2013, iar procesul-verbal de predare-primire a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului datează din 25.11.2013, dată la care procesul-verbal de constatare a contravenției prin care s-a dispus confiscarea făcea obiectul judecății în dosarul nr…., înregistrat la data de 31.10.2013.
Raportat la aceste aspecte, instanța conchide că argumentele invocate de contestator în privința nelegalității actelor de executare privind restituirea de către debitor a cantității de ulei confiscată sunt neîntemeiate, câtă vreme contestatorul are calitatea de deținător, în înțelesul legii, prin invocarea imposibilității de restituire a bunurilor, ca urmare a predării acestora organelor de valorificare, contestatorul invocându-și - practic - propria culpă, constând în predarea acestor bunuri, cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie.
Pentru aceste motive, instanța a înlăturat ca neîntemeiate argumente invocate de contestator sub aspectul celor mai sus analizate.
| ← Contestaţie la executare. termen introducere. anulare executare... | Acţiune în constatare. Jurisprudență Fondul funciar → |
|---|
